Industria Romaniei

Pana la cel de Al doilea razboi mondial, Romania a fost o tara preponderent

agrara, datorita si existentei unui fond funciar de calitate, cu o pondere foarte
importanta a terenurilor arabile, care constituie cea mai mare si mai sigura
bogatie a tarii. Totusi, mai ales in perioada interbelica, s-au dezvoltat
semnificativ si unele ramuri industriale importante, printre care extractia si
prelucrarea petrolului au ocupat un loc de frunte, Romania situandu-se din acest
punct de vedere, la vremea respectiva, pe primul loc in Europa. Trebuie
mentionat faptul ca in anul 1857 a fost pusa in functiune, in apropiere
dePloiesti, una dintre primele instalatii de rafinare a petrolului din lume. O
pondere semnificativa au avut, in ansamblul economiei, si industria usoara si
alimentara pentru care existau materii prime necesare din productia interna.
Dupa razboi, regimul comunist a trecut la nationalizarea mijloacelor de
productie si la colectivizarea fortata a agriculturii. A fost introdus un sistem
centralizat de planificare, economia, aproape total etatizata, fiind supusa unui
sistem birocratic de conducere, cu nesocotirea cvasitotala a mecanismelor
pietii. A avut loc o accelerare fortata a cresterii industriale, dar unele salturi
spectaculoase ale industriei grele, indeosebi, erau in contradictie cu resursele de
materii prime si energetice ale tarii, ceea ce a provocat o puternica criza in
aceste domenii, criza care a atins apogeul in deceniul precedent.

Dupa 1989

Dupa Revolutia din Decembrie 1989, odata cu revenirea la economia de piata,

are loc un amplu proces de restructurare in toate sectoarele vietii economice.
Pivotul acestui complex proces de tranzitie il constituie privatizarea
intreprinderilor industriale, a bancilor, consolidarea gospodariilor taranesti,
stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, a sferei serviciilor,
tinandu-se cont de resursele de materii prime si energetice si de forta de munca
de care dispune tara noastra. In vederea impulsionarii cresterii economice, o
atentie deosebita este acordata atragerii investitiilor straine pentru a suplini
insuficienta capitalului autohton. O dezvoltare economica durabila presupune
pe de o parte o alocare eficienta a resurselor tarii, iar pe de alta o
competitivitate accentuata a activitatilor economice.

Resursele energetice
Resurse naturale

Resursele energetice includ carbunii, petrolul, gazele naturale si resursele

hidroenergetice. Desi insemnate sub raport cantitativ, resursele de carbuni au o
structura deficitara. Productia de carbuni este concentrata in doua bazine
principale: bazinul Petrosani, care asigura circa 97% din productia de huila, si
Podisul Getic, centrat pe bazinul Motru-Rovinari, cu peste Ť din productia de
lignit. Rezervele de petrol, bogate altadata, sunt in prezent relativ modeste,
acoperind doar 1/3 din consumul intern. Resursa energetica de baza
pentru Romania o constituie gazele naturale, localizate mai ales in Depresiunea
Transilvaniei. Resursele hidroenergetice sunt estimate la 8.000 MW, adica
destul de modeste, ponderea actuala a hidroenergiei in structura energiei
electrice fiind de aproximativ 15%. Cele mai importante unitati
termoenergetice se afla la Mintia-Deva, Ludus-Iernut, Paroseni, Isalnita-
Craiova, Borzesti, Turceni, Rogojelu, BucurestiSud etc. Cele mai mari
hidrocentrale sunt: Portile de Fier I, Portile de Fier II (ambele pe Dunarea),
Lotru-Ciunget, Vidraru, Stejaru. In toamna anului 1996 a fost dat in exploatare
primul grup electrogen din cadrul Centralei nucleare de laCernavoda. Industria
metalurgica cuprinde industria siderurgica, metalurgia neferoasa si industria
constructiilor de masini.Romania are mari traditii in domeniul siderurgiei.
La Resita se fabrica produse siderurgice de peste 200 ani, iar laHunedoara si
Calan, de peste 100 ani. Alte centre siderurgice importante se afla
la Galati (principalul centru siderurgic la tarii, la ora actuala), Calarasi, Campia
Turzii (sarma si
otel), Targoviste (oteluri), Bucuresti, Roman (laminate), Iasi,Tulcea (feroaliaje)
, etc. Metalurgia neferoasa este o ramura cu traditii in exploatarea si prelucrarea
minereurilor de cupru si auroargentifere. Cuprul este prelucrat la Baia
Mare, Zlatna, Rosia Poieni, precum si in centre ale industriei electrotehnice.
Principalele zone de extractie ale cuprului sunt Baia Mare-Cavnic-Baia Sprie,
Muntii Metaliferi, Poiana Rusca, Altan-Tepe (in Dobrogea). Din aceleasi zone
se extrag plumbul si zincul, care se prelucreaza la Baia Mare si Copsa Mica.
Aurul si argintul se extrag, in principal, din Muntii Gutai, iar prelucrarea se
face la Baia Mare, Zlatna si Tarnaveni. Bauxita se exploateaza in Muntii
Padurea Craiului, se transforma in alumina la Oradea, care, impreuna cu
alumina produsa la Tulcea se transforma in aluminiu la Slatina.

Ind. constr. de masini

Industria constructoare de masini produce utilaj petrolier, inclusiv pentru

platforme de foraj marin (Ploiesti, Targoviste,Bacau, Bucuresti, Galati), utilaj
minier (Baia Mare, Petrosani, Sibiu), masini unelte
(Bucuresti, Oradea, Arad, Rasnov,Targoviste), produse ale mecanicii fine, etc.
Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi si
produse relativ noi, amplasate in principal
la Bucuresti, Iasi, Timisoara, Craiova, Pitesti si alte centre. Tractoare se produc
la Brasov, Craiova, Miercurea-Ciuc, iar alte masini agricole la Bucuresti, Piatra
Neamt, Timisoara, Botosani, etc. Industria mijloacelor de transport produce
locomotive (Bucuresti, Craiova), vagoane (Arad, Caracal, Drobeta-Turnu
Severin), autoturisme (Pitesti, Craiova, Campulung-Muscel, autocamioane
(Brasov) troleibuze (Bucuresti), nave maritime (Constanta, Giurgiu, Oltenita) si
aeronave, domeniu in care Romania are traditii binecunoscute
(Bucuresti, Bacau, Brasov,Craiova).

Industria chimica

Industria chimica s-a dezvoltat puternic in ultimele decenii datorita faptului ca

dispune de o gama destul de larga de materii prime existente in tara: mari
cantitati de sare, sulf, potasiu, lemn de rasinoase, stuf, gaz metan, produse
animaliere, etc. Subramuri mai importante sunt industria de clorosodice-bazata
pe exploatarea si prelucrarea sarii-cu centre laBorzesti, Govora, Ramnicu
Valcea, Tarnaveni, Giurgiu. Cele mai importante centre ale acidului sulfuric se
afla la Baia Mare, Zlatna, Copsa Mica, Turnu Magurele, Valea
Calugareasca, Navodari, etc.

Industria petrochimica

Industria petrochimica produce cauciuc sintetic in cadrul combinatelor

petrochimice Brazi si Borzesti, mase plastice (Ploiesti, Fagaras, Brazi,
Borzesti, Pitesti), fire si fibre sintetice (Botosani, Savinesti, Roman, Iasi). O
importanta pondere in cadrul acestei ramuri o au industria chimica si industria
celulozei si hartiei, cu numeroase centre in toata tara. Se produc, de asemenea,
medicamente si produse cosmetice, coloranti, vopsele si dwetergenti.

Ind. Materaieleor de constructie

Industria materialelor de constructie produce ciment, sticla si articole din

sticlarie, ceramica pentru constructii, prefabricate, var, etc. Principalele
intreprinderi de ciment se gasesc la Bicaz, Brasov, Fieni, Comarnic, Turda.
Producerea si prelucrarea sticlei au loc in mai multe centre, printre
care Bucuresti, Medias, Tarnaveni, Dorohoi, Turda, Avrig, etc.

Industria lemnului
Industria lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. Principalele
unitati ale acestei ramuri sunt combinatele de prelucrare complexa a lemnului
in care se prioduc placi aglomerate, fibrolemnoase, furnire, placaje, mobila
(circa 300 de intreprinderi de acest profil). Cele mai importante unitati se afla
in zonele montane si submontane: Suceava, Bistrita,Focsani, Pitesti, Ramnicu
Valcea, Targu Jiu, Arad, Targu Mures, Reghin, Satu Mare, Bucuresti
(Combinatul de la Pipera), Braila si Constanta. Aceasta ramura are una din cele
mai bune perspective de dezvoltare, constituind o importanta sursa pentru
export.

Industria usoara

Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania, datorita existentei unei

importante baze de materii prime autohtone. Se produce o larga gama de
sortimente, in centre dispersate pe tot teritoriul tarii. Mai importante sunt
industria bumbacului (cu materie prima preponderent din import), industria
lanii, a confectiilor si tricotajelor (Bucuresti, Botosani, etc), industria zaharului,
a uleiurilor, a vinului, a panificatiei, etc.