Industria Romaniei

Pana la cel de Al doilea razboi mondial, Romania a fost o tara preponderent agrara, datorita si existentei unui fond funciar de calitate, cu o pondere foarte importanta a terenurilor arabile, care constituie cea mai mare si mai sigura bogatie a tarii. Totusi, mai ales in perioada interbelica, s-au dezvoltat semnificativ si unele ramuri industriale importante, printre care extractia si prelucrarea petrolului au ocupat un loc de frunte, Romania situandu-se din acest punct de vedere, la vremea respectiva, pe primul loc in Europa. Trebuie mentionat faptul ca in anul 1857 a fost pusa in functiune, in apropiere dePloiesti, una dintre primele instalatii de rafinare a petrolului din lume. O pondere semnificativa au avut, in ansamblul economiei, si industria usoara si alimentara pentru care existau materii prime necesare din productia interna. Dupa razboi, regimul comunist a trecut la nationalizarea mijloacelor de productie si la colectivizarea fortata a agriculturii. A fost introdus un sistem centralizat de planificare, economia, aproape total etatizata, fiind supusa unui sistem birocratic de conducere, cu nesocotirea cvasitotala a mecanismelor pietii. A avut loc o accelerare fortata a cresterii industriale, dar unele salturi spectaculoase ale industriei grele, indeosebi, erau in contradictie cu resursele de materii prime si energetice ale tarii, ceea ce a provocat o puternica criza in aceste domenii, criza care a atins apogeul in deceniul precedent. Dupa 1989 Dupa Revolutia din Decembrie 1989, odata cu revenirea la economia de piata, are loc un amplu proces de restructurare in toate sectoarele vietii economice. Pivotul acestui complex proces de tranzitie il constituie privatizarea intreprinderilor industriale, a bancilor, consolidarea gospodariilor taranesti, stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, a sferei serviciilor, tinandu-se cont de resursele de materii prime si energetice si de forta de munca de care dispune tara noastra. In vederea impulsionarii cresterii economice, o atentie deosebita este acordata atragerii investitiilor straine pentru a suplini insuficienta capitalului autohton. O dezvoltare economica durabila presupune pe de o parte o alocare eficienta a resurselor tarii, iar pe de alta o competitivitate accentuata a activitatilor economice. Resursele energetice

Targoviste. Resursa energetica de baza pentru Romania o constituie gazele naturale. de peste 100 ani.Tulcea (feroaliaje) . BucurestiSud etc. Principalele zone de extractie ale cuprului sunt Baia Mare-Cavnic-Baia Sprie.000 MW. Targoviste (oteluri). si Podisul Getic. Muntii Metaliferi. cu peste Ť din productia de lignit. Bucuresti. Industria metalurgica cuprinde industria siderurgica.Bacau. Zlatna. Productia de carbuni este concentrata in doua bazine principale: bazinul Petrosani. Rogojelu. Sibiu). Petrosani. Cuprul este prelucrat la Baia Mare. Metalurgia neferoasa este o ramura cu traditii in exploatarea si prelucrarea minereurilor de cupru si auroargentifere. IsalnitaCraiova. Ind. Cele mai importante unitati termoenergetice se afla la Mintia-Deva. gazele naturale si resursele hidroenergetice. Poiana Rusca. In toamna anului 1996 a fost dat in exploatare primul grup electrogen din cadrul Centralei nucleare de laCernavoda. Aurul si argintul se extrag. Iasi. Bucuresti. din Muntii Gutai. Desi insemnate sub raport cantitativ.Resurse naturale Resursele energetice includ carbunii. petrolul. Lotru-Ciunget. impreuna cu alumina produsa la Tulcea se transforma in aluminiu la Slatina. Zlatna si Tarnaveni. bogate altadata. centrat pe bazinul Motru-Rovinari. in principal. Ludus-Iernut. precum si in centre ale industriei electrotehnice. ponderea actuala a hidroenergiei in structura energiei electrice fiind de aproximativ 15%. Bauxita se exploateaza in Muntii Padurea Craiului. sunt in prezent relativ modeste. Portile de Fier II (ambele pe Dunarea). Din aceleasi zone se extrag plumbul si zincul. Campia Turzii (sarma si otel). Borzesti. Rezervele de petrol.Romania are mari traditii in domeniul siderurgiei. adica destul de modeste. inclusiv pentru platforme de foraj marin (Ploiesti. care asigura circa 97% din productia de huila. etc. iar laHunedoara si Calan. Cele mai mari hidrocentrale sunt: Portile de Fier I. resursele de carbuni au o structura deficitara. Calarasi. Paroseni. La Resita se fabrica produse siderurgice de peste 200 ani. care. Alte centre siderurgice importante se afla la Galati (principalul centru siderurgic la tarii. localizate mai ales in Depresiunea Transilvaniei. metalurgia neferoasa si industria constructiilor de masini. acoperind doar 1/3 din consumul intern. utilaj minier (Baia Mare. se transforma in alumina la Oradea. de masini Industria constructoare de masini produce utilaj petrolier. Vidraru. constr. Altan-Tepe (in Dobrogea). Resursele hidroenergetice sunt estimate la 8. Stejaru. Galati). Roman (laminate). iar prelucrarea se face la Baia Mare. la ora actuala). masini unelte . Rosia Poieni. Turceni. care se prelucreaza la Baia Mare si Copsa Mica.

mase plastice (Ploiesti. Campulung-Muscel. Valea Calugareasca. Subramuri mai importante sunt industria de clorosodice-bazata pe exploatarea si prelucrarea sarii-cu centre laBorzesti. Se produc. fire si fibre sintetice (Botosani. Craiova. prefabricate. Tractoare se produc la Brasov. Giurgiu. Industria petrochimica Industria petrochimica produce cauciuc sintetic in cadrul combinatelor petrochimice Brazi si Borzesti. Turnu Magurele. Rasnov. Borzesti. ceramica pentru constructii. nave maritime (Constanta. vopsele si dwetergenti. Iasi). Fagaras. printre care Bucuresti. Medias. produse ale mecanicii fine. Industria chimica Industria chimica s-a dezvoltat puternic in ultimele decenii datorita faptului ca dispune de o gama destul de larga de materii prime existente in tara: mari cantitati de sare. Industria mijloacelor de transport produce locomotive (Bucuresti. Fieni. Industria lemnului . cu numeroase centre in toata tara. Avrig. Ind. gaz metan. medicamente si produse cosmetice. autocamioane (Brasov) troleibuze (Bucuresti). Materaieleor de constructie Industria materialelor de constructie produce ciment. Craiova. Cele mai importante centre ale acidului sulfuric se afla la Baia Mare. Ramnicu Valcea. Principalele intreprinderi de ciment se gasesc la Bicaz. Botosani. etc. Bacau. Turda. Pitesti si alte centre. amplasate in principal la Bucuresti. Brazi. Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi si produse relativ noi. Oltenita) si aeronave. vagoane (Arad. Producerea si prelucrarea sticlei au loc in mai multe centre. Craiova. var.Craiova). Zlatna. de asemenea.(Bucuresti. Arad. Tarnaveni. etc. Pitesti). Savinesti. Roman. etc. Comarnic. etc. coloranti. stuf. iar alte masini agricole la Bucuresti. produse animaliere. Navodari. Piatra Neamt. potasiu. Caracal. Govora. etc. Iasi. Timisoara. Giurgiu. Craiova). sticla si articole din sticlarie. Miercurea-Ciuc. lemn de rasinoase. Drobeta-Turnu Severin). Oradea. Tarnaveni. sulf. Turda. autoturisme (Pitesti. Timisoara. Dorohoi.Targoviste). Copsa Mica. domeniu in care Romania are traditii binecunoscute (Bucuresti. Brasov. O importanta pondere in cadrul acestei ramuri o au industria chimica si industria celulozei si hartiei. Brasov. etc.

industria zaharului.Focsani. Se produce o larga gama de sortimente. Reghin. constituind o importanta sursa pentru export. Aceasta ramura are una din cele mai bune perspective de dezvoltare. Bucuresti (Combinatul de la Pipera). etc). furnire. etc. in centre dispersate pe tot teritoriul tarii. placaje. a uleiurilor. datorita existentei unei importante baze de materii prime autohtone. mobila (circa 300 de intreprinderi de acest profil). fibrolemnoase. Pitesti. a vinului. a panificatiei.Industria lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. Industria usoara Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania. Cele mai importante unitati se afla in zonele montane si submontane: Suceava. Ramnicu Valcea. industria lanii. Mai importante sunt industria bumbacului (cu materie prima preponderent din import). . Braila si Constanta. Targu Jiu. Targu Mures. Bistrita. Arad. Botosani. Satu Mare. Principalele unitati ale acestei ramuri sunt combinatele de prelucrare complexa a lemnului in care se prioduc placi aglomerate. a confectiilor si tricotajelor (Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful