Industria Romaniei

Pana la cel de Al doilea razboi mondial, Romania a fost o tara preponderent agrara, datorita si existentei unui fond funciar de calitate, cu o pondere foarte importanta a terenurilor arabile, care constituie cea mai mare si mai sigura bogatie a tarii. Totusi, mai ales in perioada interbelica, s-au dezvoltat semnificativ si unele ramuri industriale importante, printre care extractia si prelucrarea petrolului au ocupat un loc de frunte, Romania situandu-se din acest punct de vedere, la vremea respectiva, pe primul loc in Europa. Trebuie mentionat faptul ca in anul 1857 a fost pusa in functiune, in apropiere dePloiesti, una dintre primele instalatii de rafinare a petrolului din lume. O pondere semnificativa au avut, in ansamblul economiei, si industria usoara si alimentara pentru care existau materii prime necesare din productia interna. Dupa razboi, regimul comunist a trecut la nationalizarea mijloacelor de productie si la colectivizarea fortata a agriculturii. A fost introdus un sistem centralizat de planificare, economia, aproape total etatizata, fiind supusa unui sistem birocratic de conducere, cu nesocotirea cvasitotala a mecanismelor pietii. A avut loc o accelerare fortata a cresterii industriale, dar unele salturi spectaculoase ale industriei grele, indeosebi, erau in contradictie cu resursele de materii prime si energetice ale tarii, ceea ce a provocat o puternica criza in aceste domenii, criza care a atins apogeul in deceniul precedent. Dupa 1989 Dupa Revolutia din Decembrie 1989, odata cu revenirea la economia de piata, are loc un amplu proces de restructurare in toate sectoarele vietii economice. Pivotul acestui complex proces de tranzitie il constituie privatizarea intreprinderilor industriale, a bancilor, consolidarea gospodariilor taranesti, stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, a sferei serviciilor, tinandu-se cont de resursele de materii prime si energetice si de forta de munca de care dispune tara noastra. In vederea impulsionarii cresterii economice, o atentie deosebita este acordata atragerii investitiilor straine pentru a suplini insuficienta capitalului autohton. O dezvoltare economica durabila presupune pe de o parte o alocare eficienta a resurselor tarii, iar pe de alta o competitivitate accentuata a activitatilor economice. Resursele energetice

centrat pe bazinul Motru-Rovinari. Rosia Poieni. BucurestiSud etc. Rogojelu. masini unelte . Turceni. acoperind doar 1/3 din consumul intern. adica destul de modeste. Aurul si argintul se extrag. in principal. Resursele hidroenergetice sunt estimate la 8. petrolul. iar prelucrarea se face la Baia Mare. cu peste Ť din productia de lignit. Bucuresti. metalurgia neferoasa si industria constructiilor de masini. bogate altadata. Vidraru. Cele mai importante unitati termoenergetice se afla la Mintia-Deva. Sibiu).000 MW. iar laHunedoara si Calan. Targoviste (oteluri). Bauxita se exploateaza in Muntii Padurea Craiului. ponderea actuala a hidroenergiei in structura energiei electrice fiind de aproximativ 15%. care. impreuna cu alumina produsa la Tulcea se transforma in aluminiu la Slatina. care asigura circa 97% din productia de huila. IsalnitaCraiova.Bacau. Calarasi. Ludus-Iernut. de peste 100 ani. Ind. Desi insemnate sub raport cantitativ. Paroseni. Industria metalurgica cuprinde industria siderurgica. se transforma in alumina la Oradea. precum si in centre ale industriei electrotehnice. la ora actuala). In toamna anului 1996 a fost dat in exploatare primul grup electrogen din cadrul Centralei nucleare de laCernavoda. gazele naturale si resursele hidroenergetice. Bucuresti. Din aceleasi zone se extrag plumbul si zincul. Alte centre siderurgice importante se afla la Galati (principalul centru siderurgic la tarii. Campia Turzii (sarma si otel). Resursa energetica de baza pentru Romania o constituie gazele naturale. Galati). Petrosani. Productia de carbuni este concentrata in doua bazine principale: bazinul Petrosani. si Podisul Getic. Rezervele de petrol. Roman (laminate). Portile de Fier II (ambele pe Dunarea). La Resita se fabrica produse siderurgice de peste 200 ani. constr.Tulcea (feroaliaje) . de masini Industria constructoare de masini produce utilaj petrolier. resursele de carbuni au o structura deficitara. care se prelucreaza la Baia Mare si Copsa Mica. Cuprul este prelucrat la Baia Mare. din Muntii Gutai.Romania are mari traditii in domeniul siderurgiei. Metalurgia neferoasa este o ramura cu traditii in exploatarea si prelucrarea minereurilor de cupru si auroargentifere. sunt in prezent relativ modeste. Zlatna si Tarnaveni. Stejaru. Zlatna. localizate mai ales in Depresiunea Transilvaniei. Altan-Tepe (in Dobrogea). Borzesti. Targoviste. utilaj minier (Baia Mare. Poiana Rusca. Principalele zone de extractie ale cuprului sunt Baia Mare-Cavnic-Baia Sprie. Cele mai mari hidrocentrale sunt: Portile de Fier I.Resurse naturale Resursele energetice includ carbunii. Lotru-Ciunget. etc. inclusiv pentru platforme de foraj marin (Ploiesti. Muntii Metaliferi. Iasi.

produse ale mecanicii fine. Roman. var. Timisoara. Tractoare se produc la Brasov. Craiova. Dorohoi. Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi si produse relativ noi. Oradea. Turda. sulf. amplasate in principal la Bucuresti. Campulung-Muscel. Craiova. medicamente si produse cosmetice. fire si fibre sintetice (Botosani. Miercurea-Ciuc. Copsa Mica.Targoviste). Subramuri mai importante sunt industria de clorosodice-bazata pe exploatarea si prelucrarea sarii-cu centre laBorzesti. etc. autoturisme (Pitesti. Bacau. cu numeroase centre in toata tara. produse animaliere. Turda. vagoane (Arad.(Bucuresti. Fagaras. Navodari. etc. Comarnic. stuf. Brazi. nave maritime (Constanta. lemn de rasinoase. Brasov. Timisoara. Iasi. Valea Calugareasca. coloranti. mase plastice (Ploiesti. Industria petrochimica Industria petrochimica produce cauciuc sintetic in cadrul combinatelor petrochimice Brazi si Borzesti. Rasnov. Iasi). Craiova. ceramica pentru constructii. Medias. Drobeta-Turnu Severin). Zlatna. autocamioane (Brasov) troleibuze (Bucuresti). domeniu in care Romania are traditii binecunoscute (Bucuresti. Botosani. O importanta pondere in cadrul acestei ramuri o au industria chimica si industria celulozei si hartiei. etc. Govora. Giurgiu. Oltenita) si aeronave. Giurgiu. Borzesti. Tarnaveni. Brasov. Pitesti). Tarnaveni. Industria chimica Industria chimica s-a dezvoltat puternic in ultimele decenii datorita faptului ca dispune de o gama destul de larga de materii prime existente in tara: mari cantitati de sare. Producerea si prelucrarea sticlei au loc in mai multe centre. Turnu Magurele. Caracal. Savinesti. printre care Bucuresti. Arad. etc. Piatra Neamt. prefabricate. vopsele si dwetergenti.Craiova). Craiova). Pitesti si alte centre. Materaieleor de constructie Industria materialelor de constructie produce ciment. Ramnicu Valcea. Ind. etc. Se produc. Industria mijloacelor de transport produce locomotive (Bucuresti. Cele mai importante centre ale acidului sulfuric se afla la Baia Mare. etc. Industria lemnului . potasiu. iar alte masini agricole la Bucuresti. de asemenea. gaz metan. Fieni. sticla si articole din sticlarie. Principalele intreprinderi de ciment se gasesc la Bicaz. Avrig.

Aceasta ramura are una din cele mai bune perspective de dezvoltare. Ramnicu Valcea. Cele mai importante unitati se afla in zonele montane si submontane: Suceava. Bucuresti (Combinatul de la Pipera). a uleiurilor. fibrolemnoase. Pitesti. Targu Jiu. Satu Mare. Se produce o larga gama de sortimente. etc). datorita existentei unei importante baze de materii prime autohtone. Reghin. etc. Bistrita. Arad. placaje. Braila si Constanta. mobila (circa 300 de intreprinderi de acest profil). Botosani. a panificatiei. a confectiilor si tricotajelor (Bucuresti. Targu Mures. . Principalele unitati ale acestei ramuri sunt combinatele de prelucrare complexa a lemnului in care se prioduc placi aglomerate. Mai importante sunt industria bumbacului (cu materie prima preponderent din import). in centre dispersate pe tot teritoriul tarii. industria lanii. furnire. a vinului. constituind o importanta sursa pentru export. Industria usoara Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania.Industria lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. industria zaharului.Focsani.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful