Industria Romaniei

Pana la cel de Al doilea razboi mondial, Romania a fost o tara preponderent agrara, datorita si existentei unui fond funciar de calitate, cu o pondere foarte importanta a terenurilor arabile, care constituie cea mai mare si mai sigura bogatie a tarii. Totusi, mai ales in perioada interbelica, s-au dezvoltat semnificativ si unele ramuri industriale importante, printre care extractia si prelucrarea petrolului au ocupat un loc de frunte, Romania situandu-se din acest punct de vedere, la vremea respectiva, pe primul loc in Europa. Trebuie mentionat faptul ca in anul 1857 a fost pusa in functiune, in apropiere dePloiesti, una dintre primele instalatii de rafinare a petrolului din lume. O pondere semnificativa au avut, in ansamblul economiei, si industria usoara si alimentara pentru care existau materii prime necesare din productia interna. Dupa razboi, regimul comunist a trecut la nationalizarea mijloacelor de productie si la colectivizarea fortata a agriculturii. A fost introdus un sistem centralizat de planificare, economia, aproape total etatizata, fiind supusa unui sistem birocratic de conducere, cu nesocotirea cvasitotala a mecanismelor pietii. A avut loc o accelerare fortata a cresterii industriale, dar unele salturi spectaculoase ale industriei grele, indeosebi, erau in contradictie cu resursele de materii prime si energetice ale tarii, ceea ce a provocat o puternica criza in aceste domenii, criza care a atins apogeul in deceniul precedent. Dupa 1989 Dupa Revolutia din Decembrie 1989, odata cu revenirea la economia de piata, are loc un amplu proces de restructurare in toate sectoarele vietii economice. Pivotul acestui complex proces de tranzitie il constituie privatizarea intreprinderilor industriale, a bancilor, consolidarea gospodariilor taranesti, stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, a sferei serviciilor, tinandu-se cont de resursele de materii prime si energetice si de forta de munca de care dispune tara noastra. In vederea impulsionarii cresterii economice, o atentie deosebita este acordata atragerii investitiilor straine pentru a suplini insuficienta capitalului autohton. O dezvoltare economica durabila presupune pe de o parte o alocare eficienta a resurselor tarii, iar pe de alta o competitivitate accentuata a activitatilor economice. Resursele energetice

La Resita se fabrica produse siderurgice de peste 200 ani. utilaj minier (Baia Mare.Romania are mari traditii in domeniul siderurgiei. Alte centre siderurgice importante se afla la Galati (principalul centru siderurgic la tarii.Bacau. de masini Industria constructoare de masini produce utilaj petrolier. Bucuresti.Tulcea (feroaliaje) . Portile de Fier II (ambele pe Dunarea). Metalurgia neferoasa este o ramura cu traditii in exploatarea si prelucrarea minereurilor de cupru si auroargentifere. in principal. iar prelucrarea se face la Baia Mare. acoperind doar 1/3 din consumul intern. Poiana Rusca. impreuna cu alumina produsa la Tulcea se transforma in aluminiu la Slatina. Vidraru. Bauxita se exploateaza in Muntii Padurea Craiului. Campia Turzii (sarma si otel).Resurse naturale Resursele energetice includ carbunii. Ludus-Iernut. Muntii Metaliferi. IsalnitaCraiova. Zlatna si Tarnaveni. gazele naturale si resursele hidroenergetice. etc. Aurul si argintul se extrag. care se prelucreaza la Baia Mare si Copsa Mica. Turceni. iar laHunedoara si Calan. metalurgia neferoasa si industria constructiilor de masini. Cele mai mari hidrocentrale sunt: Portile de Fier I. Borzesti. resursele de carbuni au o structura deficitara. Rosia Poieni. Resursa energetica de baza pentru Romania o constituie gazele naturale. adica destul de modeste. Din aceleasi zone se extrag plumbul si zincul.000 MW. la ora actuala). sunt in prezent relativ modeste. Resursele hidroenergetice sunt estimate la 8. Petrosani. Calarasi. Iasi. Lotru-Ciunget. Productia de carbuni este concentrata in doua bazine principale: bazinul Petrosani. Sibiu). care asigura circa 97% din productia de huila. Cele mai importante unitati termoenergetice se afla la Mintia-Deva. Targoviste. bogate altadata. In toamna anului 1996 a fost dat in exploatare primul grup electrogen din cadrul Centralei nucleare de laCernavoda. petrolul. Cuprul este prelucrat la Baia Mare. Rezervele de petrol. precum si in centre ale industriei electrotehnice. masini unelte . localizate mai ales in Depresiunea Transilvaniei. Stejaru. Industria metalurgica cuprinde industria siderurgica. Paroseni. Rogojelu. si Podisul Getic. Roman (laminate). Targoviste (oteluri). constr. de peste 100 ani. inclusiv pentru platforme de foraj marin (Ploiesti. Bucuresti. cu peste Ť din productia de lignit. Desi insemnate sub raport cantitativ. Galati). BucurestiSud etc. se transforma in alumina la Oradea. care. din Muntii Gutai. ponderea actuala a hidroenergiei in structura energiei electrice fiind de aproximativ 15%. Zlatna. Ind. Altan-Tepe (in Dobrogea). Principalele zone de extractie ale cuprului sunt Baia Mare-Cavnic-Baia Sprie. centrat pe bazinul Motru-Rovinari.

Avrig. var. Caracal. Principalele intreprinderi de ciment se gasesc la Bicaz. sticla si articole din sticlarie. Piatra Neamt. Govora. Valea Calugareasca. etc. Turda. Materaieleor de constructie Industria materialelor de constructie produce ciment. Oltenita) si aeronave. Brazi. produse ale mecanicii fine. Savinesti. Bacau. Craiova. etc. Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi si produse relativ noi. stuf. Subramuri mai importante sunt industria de clorosodice-bazata pe exploatarea si prelucrarea sarii-cu centre laBorzesti. Ind. Drobeta-Turnu Severin). Tarnaveni. Turda. fire si fibre sintetice (Botosani. Borzesti. Miercurea-Ciuc. Se produc. Iasi. Fagaras. Brasov. gaz metan. Botosani. Industria petrochimica Industria petrochimica produce cauciuc sintetic in cadrul combinatelor petrochimice Brazi si Borzesti. Producerea si prelucrarea sticlei au loc in mai multe centre. lemn de rasinoase. Craiova). Roman. Craiova. Dorohoi. Giurgiu. Tractoare se produc la Brasov. Industria lemnului . vagoane (Arad. ceramica pentru constructii. O importanta pondere in cadrul acestei ramuri o au industria chimica si industria celulozei si hartiei. Iasi). mase plastice (Ploiesti. Brasov. iar alte masini agricole la Bucuresti. Navodari. medicamente si produse cosmetice. Rasnov. autocamioane (Brasov) troleibuze (Bucuresti). Campulung-Muscel. coloranti. Pitesti). Tarnaveni. Oradea. autoturisme (Pitesti. sulf. Arad.Craiova). etc. Timisoara. potasiu. Medias. Ramnicu Valcea. Copsa Mica. produse animaliere. printre care Bucuresti. Industria chimica Industria chimica s-a dezvoltat puternic in ultimele decenii datorita faptului ca dispune de o gama destul de larga de materii prime existente in tara: mari cantitati de sare.Targoviste). prefabricate. cu numeroase centre in toata tara. Fieni. etc.(Bucuresti. Comarnic. amplasate in principal la Bucuresti. Turnu Magurele. vopsele si dwetergenti. Industria mijloacelor de transport produce locomotive (Bucuresti. domeniu in care Romania are traditii binecunoscute (Bucuresti. Timisoara. Zlatna. Cele mai importante centre ale acidului sulfuric se afla la Baia Mare. Giurgiu. Pitesti si alte centre. etc. de asemenea. Craiova. etc. nave maritime (Constanta.

constituind o importanta sursa pentru export. Se produce o larga gama de sortimente. Braila si Constanta. fibrolemnoase. etc).Industria lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. Targu Mures. furnire. Bucuresti (Combinatul de la Pipera). industria lanii. Aceasta ramura are una din cele mai bune perspective de dezvoltare. Bistrita. a panificatiei. a uleiurilor. industria zaharului. etc. Botosani. Pitesti. a vinului. Satu Mare. Mai importante sunt industria bumbacului (cu materie prima preponderent din import). Arad. Ramnicu Valcea. placaje. in centre dispersate pe tot teritoriul tarii. Industria usoara Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania. Principalele unitati ale acestei ramuri sunt combinatele de prelucrare complexa a lemnului in care se prioduc placi aglomerate.Focsani. Reghin. a confectiilor si tricotajelor (Bucuresti. Cele mai importante unitati se afla in zonele montane si submontane: Suceava. Targu Jiu. . mobila (circa 300 de intreprinderi de acest profil). datorita existentei unei importante baze de materii prime autohtone.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful