Industria Romaniei

Pana la cel de Al doilea razboi mondial, Romania a fost o tara preponderent agrara, datorita si existentei unui fond funciar de calitate, cu o pondere foarte importanta a terenurilor arabile, care constituie cea mai mare si mai sigura bogatie a tarii. Totusi, mai ales in perioada interbelica, s-au dezvoltat semnificativ si unele ramuri industriale importante, printre care extractia si prelucrarea petrolului au ocupat un loc de frunte, Romania situandu-se din acest punct de vedere, la vremea respectiva, pe primul loc in Europa. Trebuie mentionat faptul ca in anul 1857 a fost pusa in functiune, in apropiere dePloiesti, una dintre primele instalatii de rafinare a petrolului din lume. O pondere semnificativa au avut, in ansamblul economiei, si industria usoara si alimentara pentru care existau materii prime necesare din productia interna. Dupa razboi, regimul comunist a trecut la nationalizarea mijloacelor de productie si la colectivizarea fortata a agriculturii. A fost introdus un sistem centralizat de planificare, economia, aproape total etatizata, fiind supusa unui sistem birocratic de conducere, cu nesocotirea cvasitotala a mecanismelor pietii. A avut loc o accelerare fortata a cresterii industriale, dar unele salturi spectaculoase ale industriei grele, indeosebi, erau in contradictie cu resursele de materii prime si energetice ale tarii, ceea ce a provocat o puternica criza in aceste domenii, criza care a atins apogeul in deceniul precedent. Dupa 1989 Dupa Revolutia din Decembrie 1989, odata cu revenirea la economia de piata, are loc un amplu proces de restructurare in toate sectoarele vietii economice. Pivotul acestui complex proces de tranzitie il constituie privatizarea intreprinderilor industriale, a bancilor, consolidarea gospodariilor taranesti, stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, a sferei serviciilor, tinandu-se cont de resursele de materii prime si energetice si de forta de munca de care dispune tara noastra. In vederea impulsionarii cresterii economice, o atentie deosebita este acordata atragerii investitiilor straine pentru a suplini insuficienta capitalului autohton. O dezvoltare economica durabila presupune pe de o parte o alocare eficienta a resurselor tarii, iar pe de alta o competitivitate accentuata a activitatilor economice. Resursele energetice

care asigura circa 97% din productia de huila. iar laHunedoara si Calan. Targoviste (oteluri). utilaj minier (Baia Mare. Resursele hidroenergetice sunt estimate la 8. acoperind doar 1/3 din consumul intern. Bucuresti. Zlatna. constr. etc. de peste 100 ani. iar prelucrarea se face la Baia Mare. BucurestiSud etc. care. Rezervele de petrol. Calarasi. Sibiu). Petrosani. Alte centre siderurgice importante se afla la Galati (principalul centru siderurgic la tarii. masini unelte . Rosia Poieni. resursele de carbuni au o structura deficitara. de masini Industria constructoare de masini produce utilaj petrolier. din Muntii Gutai. Ind. In toamna anului 1996 a fost dat in exploatare primul grup electrogen din cadrul Centralei nucleare de laCernavoda. Campia Turzii (sarma si otel). metalurgia neferoasa si industria constructiilor de masini. Targoviste. Bucuresti. Paroseni. centrat pe bazinul Motru-Rovinari. inclusiv pentru platforme de foraj marin (Ploiesti. petrolul. Stejaru. Principalele zone de extractie ale cuprului sunt Baia Mare-Cavnic-Baia Sprie. Vidraru. Altan-Tepe (in Dobrogea). la ora actuala).Tulcea (feroaliaje) . Metalurgia neferoasa este o ramura cu traditii in exploatarea si prelucrarea minereurilor de cupru si auroargentifere. Cele mai importante unitati termoenergetice se afla la Mintia-Deva.000 MW. Aurul si argintul se extrag. Iasi. Portile de Fier II (ambele pe Dunarea).Bacau. Turceni. Din aceleasi zone se extrag plumbul si zincul. Muntii Metaliferi.Romania are mari traditii in domeniul siderurgiei. Ludus-Iernut. se transforma in alumina la Oradea. si Podisul Getic. gazele naturale si resursele hidroenergetice. Resursa energetica de baza pentru Romania o constituie gazele naturale. Zlatna si Tarnaveni. bogate altadata. Poiana Rusca. Rogojelu. La Resita se fabrica produse siderurgice de peste 200 ani. sunt in prezent relativ modeste. Galati). Productia de carbuni este concentrata in doua bazine principale: bazinul Petrosani. in principal. Lotru-Ciunget. localizate mai ales in Depresiunea Transilvaniei. Cele mai mari hidrocentrale sunt: Portile de Fier I. adica destul de modeste. cu peste Ť din productia de lignit. care se prelucreaza la Baia Mare si Copsa Mica. ponderea actuala a hidroenergiei in structura energiei electrice fiind de aproximativ 15%.Resurse naturale Resursele energetice includ carbunii. precum si in centre ale industriei electrotehnice. impreuna cu alumina produsa la Tulcea se transforma in aluminiu la Slatina. Desi insemnate sub raport cantitativ. Industria metalurgica cuprinde industria siderurgica. Roman (laminate). Borzesti. Bauxita se exploateaza in Muntii Padurea Craiului. Cuprul este prelucrat la Baia Mare. IsalnitaCraiova.

Drobeta-Turnu Severin). Giurgiu. Principalele intreprinderi de ciment se gasesc la Bicaz. etc. Industria mijloacelor de transport produce locomotive (Bucuresti. Brazi. potasiu. vopsele si dwetergenti. Timisoara. Iasi). produse animaliere. Craiova.Craiova). Iasi. Medias. Oltenita) si aeronave. Giurgiu. etc. Industria lemnului . Borzesti. Tarnaveni. Bacau. Fagaras. Turda. Subramuri mai importante sunt industria de clorosodice-bazata pe exploatarea si prelucrarea sarii-cu centre laBorzesti. O importanta pondere in cadrul acestei ramuri o au industria chimica si industria celulozei si hartiei. mase plastice (Ploiesti. cu numeroase centre in toata tara. Producerea si prelucrarea sticlei au loc in mai multe centre. Savinesti. Industria petrochimica Industria petrochimica produce cauciuc sintetic in cadrul combinatelor petrochimice Brazi si Borzesti. Caracal.Targoviste). Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi si produse relativ noi. Craiova. Arad. Dorohoi. Tractoare se produc la Brasov. domeniu in care Romania are traditii binecunoscute (Bucuresti. coloranti. etc. Govora. Roman. Tarnaveni. Turda. Oradea. vagoane (Arad. amplasate in principal la Bucuresti. sulf. Zlatna. autocamioane (Brasov) troleibuze (Bucuresti). Botosani. prefabricate. etc. Brasov. etc. Materaieleor de constructie Industria materialelor de constructie produce ciment. Timisoara. fire si fibre sintetice (Botosani. Craiova. autoturisme (Pitesti. printre care Bucuresti. Comarnic. sticla si articole din sticlarie. Se produc. Valea Calugareasca. nave maritime (Constanta. Craiova).(Bucuresti. Copsa Mica. produse ale mecanicii fine. var. Ind. Turnu Magurele. gaz metan. Cele mai importante centre ale acidului sulfuric se afla la Baia Mare. stuf. Rasnov. Avrig. ceramica pentru constructii. Miercurea-Ciuc. Fieni. de asemenea. Pitesti). Ramnicu Valcea. lemn de rasinoase. etc. Brasov. medicamente si produse cosmetice. Pitesti si alte centre. Campulung-Muscel. Navodari. Piatra Neamt. Industria chimica Industria chimica s-a dezvoltat puternic in ultimele decenii datorita faptului ca dispune de o gama destul de larga de materii prime existente in tara: mari cantitati de sare. iar alte masini agricole la Bucuresti.

Aceasta ramura are una din cele mai bune perspective de dezvoltare. Bistrita. mobila (circa 300 de intreprinderi de acest profil). Ramnicu Valcea. Targu Mures. etc. Principalele unitati ale acestei ramuri sunt combinatele de prelucrare complexa a lemnului in care se prioduc placi aglomerate. constituind o importanta sursa pentru export. Botosani. furnire. in centre dispersate pe tot teritoriul tarii. Bucuresti (Combinatul de la Pipera). a vinului. fibrolemnoase. Pitesti. a confectiilor si tricotajelor (Bucuresti. Reghin. industria lanii. a uleiurilor.Focsani. Braila si Constanta. Cele mai importante unitati se afla in zonele montane si submontane: Suceava. Mai importante sunt industria bumbacului (cu materie prima preponderent din import). a panificatiei.Industria lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. etc). Satu Mare. Industria usoara Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania. datorita existentei unei importante baze de materii prime autohtone. Targu Jiu. placaje. Arad. industria zaharului. . Se produce o larga gama de sortimente.