P. 1
Industria romaniei

Industria romaniei

|Views: 60|Likes:

More info:

Published by: Szeibert Iosif-Emanuel on May 25, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/25/2011

pdf

text

original

Industria Romaniei

Pana la cel de Al doilea razboi mondial, Romania a fost o tara preponderent agrara, datorita si existentei unui fond funciar de calitate, cu o pondere foarte importanta a terenurilor arabile, care constituie cea mai mare si mai sigura bogatie a tarii. Totusi, mai ales in perioada interbelica, s-au dezvoltat semnificativ si unele ramuri industriale importante, printre care extractia si prelucrarea petrolului au ocupat un loc de frunte, Romania situandu-se din acest punct de vedere, la vremea respectiva, pe primul loc in Europa. Trebuie mentionat faptul ca in anul 1857 a fost pusa in functiune, in apropiere dePloiesti, una dintre primele instalatii de rafinare a petrolului din lume. O pondere semnificativa au avut, in ansamblul economiei, si industria usoara si alimentara pentru care existau materii prime necesare din productia interna. Dupa razboi, regimul comunist a trecut la nationalizarea mijloacelor de productie si la colectivizarea fortata a agriculturii. A fost introdus un sistem centralizat de planificare, economia, aproape total etatizata, fiind supusa unui sistem birocratic de conducere, cu nesocotirea cvasitotala a mecanismelor pietii. A avut loc o accelerare fortata a cresterii industriale, dar unele salturi spectaculoase ale industriei grele, indeosebi, erau in contradictie cu resursele de materii prime si energetice ale tarii, ceea ce a provocat o puternica criza in aceste domenii, criza care a atins apogeul in deceniul precedent. Dupa 1989 Dupa Revolutia din Decembrie 1989, odata cu revenirea la economia de piata, are loc un amplu proces de restructurare in toate sectoarele vietii economice. Pivotul acestui complex proces de tranzitie il constituie privatizarea intreprinderilor industriale, a bancilor, consolidarea gospodariilor taranesti, stimularea dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, a sferei serviciilor, tinandu-se cont de resursele de materii prime si energetice si de forta de munca de care dispune tara noastra. In vederea impulsionarii cresterii economice, o atentie deosebita este acordata atragerii investitiilor straine pentru a suplini insuficienta capitalului autohton. O dezvoltare economica durabila presupune pe de o parte o alocare eficienta a resurselor tarii, iar pe de alta o competitivitate accentuata a activitatilor economice. Resursele energetice

si Podisul Getic. ponderea actuala a hidroenergiei in structura energiei electrice fiind de aproximativ 15%. adica destul de modeste. Rezervele de petrol. Vidraru. Calarasi. Portile de Fier II (ambele pe Dunarea). precum si in centre ale industriei electrotehnice. Ludus-Iernut. Industria metalurgica cuprinde industria siderurgica. Metalurgia neferoasa este o ramura cu traditii in exploatarea si prelucrarea minereurilor de cupru si auroargentifere. cu peste Ť din productia de lignit. in principal. Productia de carbuni este concentrata in doua bazine principale: bazinul Petrosani. metalurgia neferoasa si industria constructiilor de masini. Zlatna. Bauxita se exploateaza in Muntii Padurea Craiului. de masini Industria constructoare de masini produce utilaj petrolier. Targoviste. Rogojelu. Zlatna si Tarnaveni. Borzesti. Resursele hidroenergetice sunt estimate la 8. constr. resursele de carbuni au o structura deficitara. petrolul. din Muntii Gutai.Bacau. Lotru-Ciunget. Cuprul este prelucrat la Baia Mare. sunt in prezent relativ modeste. bogate altadata. centrat pe bazinul Motru-Rovinari. Bucuresti. impreuna cu alumina produsa la Tulcea se transforma in aluminiu la Slatina. Targoviste (oteluri). La Resita se fabrica produse siderurgice de peste 200 ani. Rosia Poieni. etc. IsalnitaCraiova. Alte centre siderurgice importante se afla la Galati (principalul centru siderurgic la tarii. iar laHunedoara si Calan. Stejaru. Iasi. Galati). de peste 100 ani. inclusiv pentru platforme de foraj marin (Ploiesti. la ora actuala). Roman (laminate). BucurestiSud etc. Campia Turzii (sarma si otel).Romania are mari traditii in domeniul siderurgiei.000 MW. Muntii Metaliferi. Ind.Tulcea (feroaliaje) . gazele naturale si resursele hidroenergetice. Cele mai mari hidrocentrale sunt: Portile de Fier I. localizate mai ales in Depresiunea Transilvaniei. iar prelucrarea se face la Baia Mare. Principalele zone de extractie ale cuprului sunt Baia Mare-Cavnic-Baia Sprie. care. Turceni. Aurul si argintul se extrag. Din aceleasi zone se extrag plumbul si zincul. Petrosani. Poiana Rusca. utilaj minier (Baia Mare. Resursa energetica de baza pentru Romania o constituie gazele naturale.Resurse naturale Resursele energetice includ carbunii. Bucuresti. Paroseni. In toamna anului 1996 a fost dat in exploatare primul grup electrogen din cadrul Centralei nucleare de laCernavoda. care asigura circa 97% din productia de huila. se transforma in alumina la Oradea. masini unelte . Sibiu). Altan-Tepe (in Dobrogea). acoperind doar 1/3 din consumul intern. care se prelucreaza la Baia Mare si Copsa Mica. Cele mai importante unitati termoenergetice se afla la Mintia-Deva. Desi insemnate sub raport cantitativ.

vopsele si dwetergenti. Industria lemnului . Turda. etc. etc. Materaieleor de constructie Industria materialelor de constructie produce ciment. Savinesti. vagoane (Arad. potasiu. Ind. var. Iasi). Brazi. Brasov. Craiova. Dorohoi. prefabricate. Fagaras. Bacau. Industria mijloacelor de transport produce locomotive (Bucuresti. Drobeta-Turnu Severin). Comarnic. Tarnaveni. Zlatna. nave maritime (Constanta. sulf. autoturisme (Pitesti. Ramnicu Valcea. amplasate in principal la Bucuresti.(Bucuresti. Roman. printre care Bucuresti. Oltenita) si aeronave. Craiova. Fieni. de asemenea. Iasi. etc. Navodari. Se produc. O importanta pondere in cadrul acestei ramuri o au industria chimica si industria celulozei si hartiei. Industria chimica Industria chimica s-a dezvoltat puternic in ultimele decenii datorita faptului ca dispune de o gama destul de larga de materii prime existente in tara: mari cantitati de sare. cu numeroase centre in toata tara. medicamente si produse cosmetice. Giurgiu. produse ale mecanicii fine. Medias. mase plastice (Ploiesti. Avrig.Craiova). etc. fire si fibre sintetice (Botosani. Govora. lemn de rasinoase. Principalele intreprinderi de ciment se gasesc la Bicaz. Giurgiu. produse animaliere. Pitesti). Turnu Magurele. sticla si articole din sticlarie. Caracal.Targoviste). Piatra Neamt. etc. Rasnov. Timisoara. Valea Calugareasca. Tarnaveni. Industria petrochimica Industria petrochimica produce cauciuc sintetic in cadrul combinatelor petrochimice Brazi si Borzesti. Copsa Mica. Cele mai importante centre ale acidului sulfuric se afla la Baia Mare. Producerea si prelucrarea sticlei au loc in mai multe centre. Craiova. Campulung-Muscel. Craiova). Subramuri mai importante sunt industria de clorosodice-bazata pe exploatarea si prelucrarea sarii-cu centre laBorzesti. gaz metan. domeniu in care Romania are traditii binecunoscute (Bucuresti. Oradea. Brasov. stuf. Pitesti si alte centre. etc. Arad. iar alte masini agricole la Bucuresti. ceramica pentru constructii. autocamioane (Brasov) troleibuze (Bucuresti). Botosani. Miercurea-Ciuc. Timisoara. Industria electronica si electrotehnica este reprezentata prin intreprinderi si produse relativ noi. Borzesti. Tractoare se produc la Brasov. coloranti. Turda.

Targu Jiu. Aceasta ramura are una din cele mai bune perspective de dezvoltare. Reghin. a uleiurilor. Targu Mures. constituind o importanta sursa pentru export. Cele mai importante unitati se afla in zonele montane si submontane: Suceava. Bucuresti (Combinatul de la Pipera). industria zaharului. etc. .Industria lemnului dispune de resurse forestiere considerabile. etc). mobila (circa 300 de intreprinderi de acest profil). fibrolemnoase. Se produce o larga gama de sortimente. Pitesti. Arad. Principalele unitati ale acestei ramuri sunt combinatele de prelucrare complexa a lemnului in care se prioduc placi aglomerate. in centre dispersate pe tot teritoriul tarii. a vinului. industria lanii. Botosani. Satu Mare. Industria usoara Industriile usoara si alimentara au traditie in Romania. a confectiilor si tricotajelor (Bucuresti. Braila si Constanta. Bistrita.Focsani. furnire. Ramnicu Valcea. a panificatiei. datorita existentei unei importante baze de materii prime autohtone. Mai importante sunt industria bumbacului (cu materie prima preponderent din import). placaje.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->