Sunteți pe pagina 1din 4

REGLAREA MIGRATIILOR IN FRANTA

CUPRINS Fluxurile imigrationale in Franta. Reglarea migratiilor in Franta. Gestionarea migratiilor. FLUXURILE MIGRATIONALE Imirgarea masiva in Franta are loc din a doua jumatatea secolului I, in perioada dezvoltarii industriale intensive. Au fost determinate 2 directii de baza a politicii imigrationiste: Necesitatea crescenda a fortei de munca; Stabilizarea situatiei demografice (prima din tarile europene s-a ciocnit cu problema depopulatiei tarii). In ultimele 150 de ani Franta a primit mai multi migranti decit orice tara din Europa. In perioada interbelica ponderea cetatenilor straini in Franta a fost mai mare decit in SUA. Majoritatea imigrantilor au sosit din tarile vecine (Italia, Spania, Belgia, Portugalia) si Polonia. Tendinta s-a pastrat pina la al II razboi mondial. FLUXURILE MIGRATIONALE (2) Refugiatii: armenii (genocidul turcesc inceputul secolului XX); rusii (revolutia bolsevica si razboiul civil); italenii, spaniolii, portughezii (inamicii regimurilor totalitare fasciste ). Multi din ei s-au integrat cu succes in societatea franceza. Dupa al II razboi mondial Franta continue promovarea politicilor imigrationiste deschise. Legea Despre intrare si resedinta a cetatenilor straini in Franta (a.1945) Noul val de imigrare aa.1956-1973 destramarea imperiului colonial francez si renasterea tarii dupa al II razboi mondial. FLUXURILE MIGRATIONALE (3) Migratia de munca (gasterbeiterii): Muncitori tineri din Italia, Spania si Portugalia; Migrantii din Magreb si foste colonii franceze din Africa; Migrantii de munca din Orientul Apropiat si Asia; Imigrantii din teritoriile franceze neeuropene. FLUXURILE MIGRATIONALE (4) Criza petroliera si economica (a doua jumatatea aa.70, sec.XX). Creste brusc somajul. Declaratii oficiale cu previre la interzicerea admiterii imigrantilor. Exceptia reintegrarea familiilor, refugiatii din motive politice si studentii (programe de studii). In a.1974 au fost stopate toate programele cu privire la angajarea fortei de munca peste hotare. Sanctiuni fata de patroni, care angajeaza imigrantii ilegali. FLUXURILE MIGRATIONALE (5) Legislatia restrictiva (legea lui Ch.Pascuat (a.1993 .) migratia zero). Micsorarea imigratiei: aa.1974-1982 230 mii de persoane anual; a.1990 100 mii de persoane; aa.1991-1995 90 mii de persoane anual;

a.1997 81 mii de persoane, din care 6,4 mii de persoane cetatenii statelor Uniunii Europene. FLUXURILE MIGRATIONALE (6) Largirea geografiei imigratiei in aa.90 ai sec. : Originarii din Europa 1,6 mln. persoane (scaderea numarului in ultimii 25 de ani: a.1975 57%, a.1990 49%, a.1990 45%). Creste numarul migrantilor din Asia, America Latina, Europa de Est si fosta URSS. Reintegrarea familiilor majoritatea femeilor si copiilor. Populatia Frantei creste in baza migratiei 0,5 mln. persoane FLUXURILE MIGRATIONALE (7) Creste migratia ilegala. In a.1998 amnistia imigrationala 87 mii de persoane; a.1998 liberalizarea politicilor migrationiste (legea a lui J.-P. Chevenman) reintoarcera la principiul solului, specialisti calificati si studentii, combaterea migratiei ilegale, amnistia imigrationala FLUXURILE MIGRATIONALE (9) Anual in Franta sosesc cu scopul sederii de lunga durata 100 de mii de cetateni din tarile terte. Majoritatea isi integreaza familiile cu cetatenii straini care au sint rezidenti permanenti in Franta. De facto numarul cetatenilor straini este constant, fiindca multi cetateni straini obtin cetatenia franceza. Acesta nu se refera la cetatenii UE, care au drepturi egale cu cetatenii Frantei. CUPRINS Fluxurile imigrationale in Franta. Reglarea migratiilor in Franta. Gestionarea migratiilor. SPECIFICUL POLITICII IMIGRATIONISTE Esenta politicii migrationiste depinde in mod direct de coloratura politica a guvernului. Partidele / guvernele de drepta promoveaza o politica mai restrictiva, pledeaza pentru imigratia nula (zero). Partidele / guvernele de stinga (socialistii) stau pe pozitii mai liberale, cauta avantaje din politica imigrationista, cresterea capitalului uman. SPECIFICUL POLITICII IMIGRATIONISTE (2) Pozitia fata de politici migrationiste comune ale Uniunii Europene: Imigratia este un component esential in relatiile Europei cu tarile de origine ale migrantilor. Este necesara politica de sustinere si promovare a dezvoltarii economice a tarilor de origine ale migrantilor. Politica activa de integrarea a cetatenilor straini, rezidenti permanenti: in primul rind in problema cetateniei. SPECIFICUL POLITICII IMIGRATIONISTE (3) Sustine sistemul paneuropean comun de control de frontiera si combaterea migratiei ilegale, promovat de Uniunea Europeana. In acelasi timp sta pe pozitii ca fiecare stat membru al UE este independent in determinarea posibilitatilor proprii in acceptarea imigrantilor, componenta si numarul lor. Executarea univoca a conditiilor / verintelor Conventiei Despre refugiati de la Geneva (a.1951). POLITICA IMIGRATIONISTA CONTEMPORANA Directiile de baza: Gestionarea fluxurile migrationale;

Combaterea migratiei ilegale; Integrarea imigrantilor, care sint rezidenti permanenti in Franta. INTRAREA IN FRANTA Viza de scurta durata (pina la 90 de zile) Viza de lunga durata (mai mult de 90 de zile): Reintegrarea familiilor (copiii, sotiile, sotii), rudele apropiate analiza genetica din contul rudelor (Legea N.Sarcozy (a.2007); Persoane, care au permis de munca in Franta; Studentii. Cetatenii UE fara viza 90 de zile. Daca sederea e de o durata mai lunga permisiunea (de sedere si munca) de la Prefectura la locul de trai. MIGRATIA DE MUNCA Cetatenii UE (pentru sedere de lunga durata) viza, contract si permis de lucru. Permise permanente si temporare de lucru ( pina la 9 luni). Pot fi prelungite de mai multe ori (numar nelimitat). Ne cetatenii UE. Simplificarea procedurii (legea lui Chevenman) pentru specialisti in domeniul tehnologiilor computerizate (1 luna). Este necesar numai contractul de munca pentru ambasada. Salariul garantat de la 3.500 de euro. MIGRATIA DE MUNCA (2) O procedura sofisticata: patronul se adreseaza la Directia muncii in unul din Departamentele Frantei. Mai departe Agentia Nationala de angajare in cimpul muncii. Este necesar de argumentat necesitatea acestui specialist. Decizia in timp de 2-3 luni. Permisiunea se poate de ridicat la consulatele Frantei sau la sectiile externe al Directiei pentru migratia internationala. Patronul acita taxa vamala. Este necesar certificatul de starea sanatatii. MIGRATIA DE MUNCA (3) Lucratorii straini pot invita la locul de trai rudele apropiate (conditiile: numarul necesar de resurse finanfiare si conditiile de trai satisfacatoare). Pentru lucratori migranti cu permis permanent de lucru si programistii. Rudele au drept la munca pot fi incadrati in cimpul muncii. pot obtine permis permanent de resedinta si sa se foloseasca de toate tipurile de servicii sociale. MIGRATIA DE MUNCA (4) Se manifesta un interes deosebit fata de scimbul international, promovarea modelului francez de educatiei si atragerea studentilor; Oferirea studentilor informatii complete despre posibilitatiile studiilor in Franta; Coordonarea si acordarea diferitor tipuri de programe educationale pentru strainatate; Creste numarul studentilor: in a.2000 173 mii. (10%). Din Africa (49,5%), Europa (28,8%), Asia (14,3%), America (7,1%) REFUGIATI Franta a semnat conventia Despre refugiati din a.1951. In anii 80 ai secolului XX numarul adresarilor cu privire la acordarea refugiului a crescut de la 22 pina la 80 mii pe an. Majoritatea cererilor au fost satisfacute. In anii 90 cerintele au devenit mai dure. Spre a.2000 numarul cererilor a scazut de la 85 la 70 mii. Numarul persoanelor acceptate in calitate de refugiat scazut pina la 30 de mii. In comformitate cu criteriile UE s-a micsorat termenul de precautare a dosarului solititantului de azil / refugiu. INTEGRAREA MIGRANTILOR

Modelul francez (republican). La baza oferirii cetateniei sta principiul solului, asocierea la Acordul social. Toate formele de identificare etnica sunt transferate din sfera statala in sfera privata. Scopul politiici de integrare este aculturarea migrantului. Dupa asta este promovata politica asimilarii prin institutia scolara si alte institutii publice si sociale. A fost argumentat prin practica asimilarii armenilor, rusilor, italienilor, polonezilor, belgienilor, spaniolilor. Astazi portugezii, reprezentantii Magribului se afla la stadiu de integrare politica, sociala si culturala. Cetatenia, educatia, drepturi egale. Contract de admitere si integrare studierea limbii si cursului Valorile societatii franceze - certificat si permis de sedera pentru 10 ani. Exista probleme (inanii 2005-2008 protestele tineretului din suburbii copii migrantilor din Magrib si Africa, sositi la munca si trai in anii 60). CETATENIA Legea cu privire la cetatenia (a.1945, modificari din aa.1973, 1984, 1993, 1998) Principiul solului - nascut in Franta, indiferent ce cetatenie au parintii; Principiul singelui - parintii sint cetateni ai Frantei, indiferent unde a fost nascut si unde locuieste. Naturalizarea pentru maturi 5 ani de resedinta permanenta in Franta. Copii adolescenti 5 ani de resedinta permanenta in perioada de la 11 ani si pina la adolescenta; Sotii cetatenilor francezi 1 an de viata comuna. MIGRATIA ILEGALA Migrantul ilegal trebuie sa fie arestat si in termen de 12 zile expulzat din tara. Decizia cu privire la expulzare apartine prefectului anual 100 mii. Real sint expulzati numai 20 de mii, fiindca greu de identifiat persoana: migrantii ilegali pierd actele. In cazuri exceptionale in afara legii poate fi acordat permis de sedere. Amnistiile migrationiste. La 300 de mii de imigranti ilegali (China, Algeria, Maroc, fosta Iugoslavia) CUPRINS Fluxurile imigrationale in Franta. Reglarea migratiilor in Franta. Gestionarea migratiilor. GESTIONAREA MIGRATIILOR Ministerul pentru probleme sociale, munca si solidaritate: Directia migratiei internationale (a.1945) angajarea fortei de munca straina; admiterea cetatenilor straini si mebrilor familiilor lor; controlul asupra sederii; integrarea in societatea franceza; Agentia pentru dezvoltarea relatiilor culturale internationale (si informatia despre procesele migrationiste in alte state); GESTIONAREA MIGRATIILOR (2) Fundatia pentru sustinere si integrare a migrantilor si combaterea discriminarii (a.2001); Serviciul social de ajutorarea emigrantilor (reintegrarea familiilor); Directia pentru problemele demografice si migratie (a.1966). Se ocupa si de problemele naturalizarii migrantilor GESTIONAREA MIGRATIILOR (3) Ministerul de interne (Directia pentru drepturile civile si Directia politiei de frontiera); Ministerul de externe (Biroul francez pentru protectia refugiatilor si apatrizilor);