Sunteți pe pagina 1din 14

Austria

Republik sterreich Republica Austria

Drapel

Stem

Imn naional: Land der Berge, Land am Strome

Capital Ora principal Limba oficial Sistem politic - Preedinte - Cancelar Independen Suprafa - Total - Apa (%) Populaie - Densitate PIB - Total

Viena (Wien) 4812 N 1621 E Viena German Republic Federal Heinz Fischer Werner Faymann 1919 83.871 km km (Locul 112) Neglijabil 8.150.835 loc. (Locul 86) 97/km loc./km $267 Miliarde USD (Locul 35)

- Per capita Moned Fus orar Domeniu Internet Prefix telefonic

$32.962 USD EURO(inainte de 1999:siling austriac) UTC + 1 .at ++43

Austria /(german: sterreich, oficial Republica Austria (german: Republik sterreich), este o ar fr ieire la mare cu aproximativ 8.3 milioane de oameni situata n Europa Central. Se nvecineaz cu Germania i Republica Ceh n nord, Slovacia i Ungaria la est, Slovenia i Italia n sud, i Elveia i Liechtenstein la vest. Teritoriul Austriei are 83,872 kilometri ptrai (32,383 sq mi), i este influenat de o clim temperat-aplina . Terenul din Austria este unul muntos din cauza prezenei Alpilor; numai 32% din teritoriul rii este sub 500 de metri (1640 m), iar cel mai nalt punct este de 3797 metri (12,457 ft). Majoritatea populaiei vorbete limba german , care de asemenea este limba oficial a rii. Alte limbi oficiale sunt croat, maghiar i sloven. Originile Austriei dateaza din timpul Imperiului Roman cnd un regat celtic a fost cucerit de romani n sec.15 .Hr., iar mai trziu Noricum a devenit , o provincie roman, la mijlocul secolului I. n 788 AD, regele francilor Charlemagne a cucerit zona, si a introdus crestinismul. Sub dinastia nativ Habsburgic, Austria a devenit una din marile puteri ale Europei. n 1867, Imperiul Austriac a fost regrupat n Austro-Ungaria. Imperiului austro-ungar sa prbuit, n 1918, cu sfritul primului rzboi mondial. Dupa stabilirea Primei Republici n 1919, Austria a fost anexat n Germania Mare de regimul nazist, n Anschluss aa-numita n 1938. Acest lucru a durat pn la sfritul celui de-al doilea rzboi mondial, n 1945, dup care Austria a fost ocupata de ctre aliai. n 1955, Tratatul austriac restabileste Austria ca stat suveran. n acelai an, Parlamentul austriac a creat Declaraia de neutralitate, care a declarat c ara ar deveni permanent neutru. Astzi, Austria este o democraie parlamentar reprezentativ cuprinznd nou state federale. Viena cu o populaie de peste 1.6 milioane este cel mai mare oras din Austria fiind totodata capitala acesteia. Austria este una dintre cele mai bogate tari din lume, cu un PIB nominal pe cap de locuitor de 43.570 dolari. ara are un standard de trai foarte dezvoltat , iar n 2008 a fost clasata pe locul 14 n lume pentru Indicele Dezvoltrii Umane. Austria este membru al Organizaiei Naiunilor Unite din anul 1955. A aderat la Uniunea European n 1995. A semnat Acordul Schengen n 1995 i a adoptat moneda european, euro, n anul 1999.

Antichitate i Evul Mediu


Locuit n Antichitate, teritoriul centru-european care este acum Austria a fost ocupat n timpuri pre-romane de mai multe triburi celtice. Regatul celtic de la Noricum a fost cucerit de Imperiul Roman, i transformat n provincie imperial. Dup cderea Imperiului Roman de Apus, zona a fost invadat

de bavarezi, slavi i avari[2] . Tribul slav al carantanienilor a migrat spre munii Alpi, nfiinnd Carantania, care ocupa o mare parte din estul i centrul Austriei de astzi. Carol cel Mare a cucerit aceast zon n anul 788, ncurajnd colonizarea ei i introducnd cretinismul. Ca parte din Francia Oriental, zonele de baz care compun astzi Austria au fost oferite casei de Babenberg. Zona a fost numit Marchia Orientalis i oferit lui Leopold de Babenberg n 976. Primul document care atest numele n german al Austriei dateaz din anul 996, el fiind scris n forma Ostarrchi[3]. n 1156, Privilegium Minusa conferit Austriei statutul de ducat. n 1192, familia Babenberg a primit i Ducatul Styriei. Odat cu moartea lui Friedrich al II-lea n 1246, dinastia Babenberg a disprut . Drept rezultat, Otakar al II-lea al Boemiei a preluat controlul asupra ducatelor Austriei, Styriei i Carinthiei. Domnia sa a luat a sfrit dup ce a fost nfrnt la Drnkrut, de ctre Rudolf I al Germaniei (1278) . Prin urmare, pn la sfritul primului rzboi mondial, istoria Austriei se confund n mare parte cu cea a dinastiei sale conductoare, dinastia Habsburgilor.

Austria n Rzboaiele Napoleoniene


Dup victoria de la Austerlitz, Napoleon desfiineaz, n 1806, Sfntul Imperiu Roman. Dinastia de Habsburg promite o revan, dar, pentru moment, Austria este scoas din rzboi. mpratul Franz al II-lea al Sfntului Imperiului Roman i luase titlul de Franz I al Austriei n anul 1804[10]. Din 1807 apelurile secrete anglo-ruse ca Imperiul Austriac s intre n rzboi devin presante. Habsburgii vd n acestea o ans de a-i salva prestigiul. Sigur de ajutorul coaliiei, imperiul intr, n 1809, n rzboi. Cu toate acestea, lucrurile aveau s se complice. General excepional, Napoleon i aduce la respect pe Habsburgi i, printr-o serie de victorii fulgertoare, Coaliia este zdrobit. Devenit cancelar al Austriei, ultraconservatorul Klemens Metternich ncearc s renvie coaliia. Abil diplomat, precum Napoleon era un mare general, Metternich, care fusese ambasador la Paris, i ddea seama de greelile stupide pe care le comiseser puterile antinapoleoniene n precedentele lor campanii mpotriva Franei. Totodat, Metternich tia c ndemnurile Angliei de a continua rzboiul n momentul respectiv erau vorbe n vnt. n consecin, noul cancelar a reorganizat structura imperiului i a uneltit inteligent n vederea gsirii unei ocazii favorabile pentru a-l nfrnge pe generalul francez, care se intitulase mprat i umilea casele domnitoare ale Europei (Romanovii, Habsburgii, Bourbonii, Hohenzollernii). Primul moment favorabil valorificat de Metternich a fost atacarea Rusiei de ctre Napoleon, n 1812, sub pretextul c arul Alexandru nu respecta Blocada Continental instituit de Napoleon i era ostil proiectelor franceze. O armat de 600.000 de francezi a cucerit Moscova, dar a pierdut posibilitatea de a distruge armata rus la Borodino. Apropierea iernii l-a obligat pe Napoleon s ordone retragerea care, din cauza asprei ierni ruseti i a hruielilor nentrerupte ale armatei ariste, s-a transformat n dezastru, astfel c din Marea Armat abia vreo 30.000 de oameni au reuit s treac rul Berezina. Profitnd de ocazie, membrii coaliiei antinapoleoniene atac Frana. Austria rmne, ns, n

expectativ, Metternich nevoind s repete vechile greeli. La fel ca armata francez, i cea rus era decimat de frig i boli, astfel c Napoleon reuete, cu o armat recrutat n prip, s obin dou victorii asupra prusacilor i ruilor, la Lutzen i Bautzen. Dupa aceast nereuit, Aliaii sunt consternai i cer Austriei s ntre n rzboi. Calculndu-i ansele, Metternich propune o mediere pe care, iniial, Napoleon, pentru a ctiga timp, o accept, dar, ulterior, refuz cererile exagerate ale cancelarului austriac. Politica lui Metternich triumf, iar Austria intr n rzboi alturi de Anglia, Prusia i Rusia. Dei, la Dresda, armata austriac a lui Schwartzenberg este btut i pus pe fug de francezi, Metternich nu disper, intuind c Frana e la captul puterilor: n btlia de la Leipzig (16-19 oct. 1813), forele celei de-a VI-a coaliii nfrng armata francez, Parisul este capturat, iar Napoleon exilat n insula Elba (aprilie 1814). Dup nfrngerea definitiv de la Waterloo (18 iunie 1815), Napoleon este deportat de englezi pe insula Sf. Elena. Austria recapt Tirolul, Dalmaia i Galiia. Metternich nfiineaz apoi Sfnta Alian (Rusia, Prusia, Austria, Anglia, Frana), iar la Congresul de la Viena, Austria este recunoscut ca o putere european. n Imperiul Habsburgilor, Klemens Metternich, fostul ambasador, devenit cancelar, conducea politica intern i extern. Austria a devenit o monarhie absolut cu puteri depline. Aceasta va provoca nemulumirea ranilor, a clasei muncitoare i a burgheziei. Sfnta Alian susinea monarhiile absolutiste. n Imperiul Rus ns au loc revolte reprimate cu cruzime, Spania i pierde toate coloniile din America n afar de San Carlos, Imperiul Otoman este dezmembrat. Monarhiile Sfintei Aliane se gseau ntr-un echilibru precar.

Austria ca parte a dublei monarhii Austro-Ungaria


Austria a devenit parte din dubla-monarhie Austro-Ungaria n 1867[11]. n 1871 regele Prusiei Wihelm al II-lea nvinge pe francezi, alung pe Napoleon al III-lea i este proclamat de ctre Otto von Bismarck suveran al Imperiului German reunificat. Astfel, la graniele Austriei aprea o nou putere suveran. n curnd o nou dram zguduie imperiul Austro-Ungar. Prinul motenitor al tronului, Rudolf, este gsit mort la Mayerling. Mama sa Elisabeta fcea parte din ilustra familie bavarez. Rudolf se certa adesea cu Franz Joseph, tatl su. mpratul Austriei a hotrt s-l cumineasc cstorindu-l cu prinesa tefania a Belgiei. Dar Rudolf s-a ndrgostit n tain de o tnr, Maria Vetsera. mpratul Franz Joseph a aflat i l-a silit pe arhiduce s se despart de ea. Rudolf n-a suportat gndul de a o prsi pe Maria i s-a sinucis mpreun cu ea n castelul de vntoare de la Mayerling. Este desemnat motenitor al tronului arhiducele Franz Ferdinand. n 1878 are loc un nou eveniment. Rusia i Romnia declar rzboi Imperiului Otoman. Bulgaria este eliberat i devine stat independent (cnezatul Bulgaria). O mare armat ruseasc este nsrcinat s cucerasc Constantinopolul dar turcii speriai, semneaz pacea la San Stefano prin care Bulgaria i Romnia ieeau de sub controlul lor. Austro-Ungaria nu pierde prilejul i ocup cu armatele ei Bosnia i Heregovina. Prin tratatul de la San Stefano Habsburgii ineau doar sub ocupaie provincia, ei nu o anexau. Franz Joseph, sub presiunea marilor puteri, se va consola cu faptul c va ntreprinde anexiunea mai trziu (1910).

Dar grijile mpratului nu se opreau n Balcani. Noul motenitor al tronului, arhiducele Franz Ferdinand von Habsburg-Este, clcnd pe urmele lui Rudolf, refuzase s se nsoare cu o reprezentant a nobilimii, hotrse s se cstoreasc cu o doamn de curte a arhiducelui Ferdinand din Bratislava (Presburg), ceha Sofia de Chotko. Austriecii nu recunoscuser niciodat originea nobiliar a vechilor coni de Chotko deoarece dualismul austro-ungar recunotea doar pe maghiari i austrieci ca popoare privilegiate n imperiu. Franz Joseph a vrut iniial s-l refuze pe arhiduce, dar acesta nu a cedat, chiar a anunat c renun la privilegiile unui tron doar ca s se nsoare cu Sofia. Franz Joseph, btrn i plictisit, accept cstoria lui Franz Ferdinand i a Sofiei cu condiia ca ea s fie o cstorie morganatic. Fiii lor nu se vor putea urca pe tronul Habsburgic, nu vor purta niciun fel de titlu i vor purta numele de familie al mamei. Franz Ferdinand a acceptat condiiile, cstoria avnd loc n1900. Singura reacie a mpratului a fost un mesaj sec prin care o anuna pe Sofia c a primit titlul de duces de Hohenberg. Pe msur ce aceste evenimente se desfurau n tcere, sosea la Viena vestea asasinrii mprtesei Elisabeta. ntr-o noapte, n timp ce se grbea s prind un vapor, a fost njunghiat de Luigi Luchenni, un revoluionar. O or mai trziu, mprteasa Elisabeta nceta din via. Informat de contele Par de moartea soiei sale, Franz Joseph a reacionat n modul su sec i indiferent. A trecut rapid la rezolvarea unor probleme de stat. nceputul secolului al XX-lea a nsemnat pentru Austro-Ungaria o perioad de schimbri profunde. Popoarele supuse ncepeau s manifeste tendine de independen nbuite repede de represiunea austro-ungar. n1910, Bosnia i Heregovina, care erau ocupate de armata austro-ungar nc din 1878, au fost anexate de imperiu. Acest lucru a provocat un val de nemulumiri n Serbia i n Balcani. Franz Joseph era ns de neclintit. El a organizat n 1914 nite manevre militare n Bosnia i Heregovina. Deoarece ere prea btrn ca s mai participe la aceste manevre, Franz Joseph l-a desemnat pe motenitorul tronului, arhiducele Franz Ferdinand, s le conduc. Franz Ferdinand a plecat imediat la Sarajevo alturi de soia lui, Sofia. Acolo, pe strzile oraului, la 28 iunie 1914, Franz Ferdinand a fost ucis mpreun cu Sofia de ctre un naionalist srb, Gavrilo Princip[12]. n acel moment situaia a devenit exploziv. Tensiunile dintre Serbia i Austro-Ungaria s-au accentuat. n Europa se formaser nainte de 1914 dou blocuri: cel al Puterilor centrale (Germania i AustroUngaria la care vor mai adera Turcia, Bulgaria) i cel al Antantei (Imperiul Britanic, Frana i Rusia la care vor mai adera Italia, Romnia, S.U.A.). Aceste dou blocuri deineau fiecare o influen major asupra Europei i se dumneau din motive politice i economice. n 28 iulie 1914, Austro-Ungaria declar rzboi Serbiei. Rusia sprijin Serbia i declar rzboi Austriei. Germania, ca aliat al Austriei declar rzboi Rusiei i Franei. Belgiei i este violat neutralitatea de ctre puterile centrale i n replic, Marea Britanie intr i ea n rzboi de partea Antantei. n noiembrie Imperiul Otoman intr i el n conflict de partea Puterilor centrale, iar Grecia se altur Antantei.

Politica
eful statului este preedintele, care este ales la fiecare 6 ani prin votul poporului. Preedintele desemneaz cancelarul, n mod normal liderul celui mai mare partid din parlament din urma alegerilor.

Parlamentul austriac este format din dou camere, Bundesrat (consiliul federal), ce consist n 64 de reprezentani ai statelor, n funcie de populaie, i Nationalrat (consiliul naional), care are 183 membri alei prin vot direct. Dup trei decade de majoritate social-democratic (SP), o coaliie de dreapta a fost format n 2000, consistnd din conservatorul Partid Popular (VP) i Partidul Libertii (FP). Totui, dup ceva turmentaie n FP n privina poliei i conducerii partidului, cancelarul federal Wolfgang Schssel (VP) a anunat la 9 septembrie 2002 c alegerile generale vor avea loc prematur, la sfritul lui noiembrie. n alegerile de la 14 noiembrie 2002, VP a realizat o victorie rsuntaore (42,3% din voturi), pe cnd FP nu a ntrunit dect 10,1%. Parlamentul austriac (Nationalrat, 183 locuri) va fi format dup cum urmeaz: 79 locuri VP (Partidul Popular Austriac) (42,3% din voturi) 69 locuri SP (Partidul Social-Democrat Austriac) (36,51%) 18 locuri FP (Partidul Libertii Austriac) (10.1%) 17 locuri Die Grnen (Verzii) (9.47%)

La 28 februarie 2003, coaliia dintre VP i FP a fost continuat, din nou avnd pe Wolfgang Schssel (VP) drept cancelar federal. Vice-cancelarul su a fost Herbert Haupt (FP) pn ce a fost nlocuit de Hubert Gorbach (FP) la 20 octombrie 2003. nainte de aceasta au avut loc discuii de sondaj cu o lung durat ("Sondierungsgesprche") ntre VP i alte partide majore ca FP, SP i Partidul Verde.

Landuri
O republic federal, Austria, este divizat n 9 Bundeslnder (Landuri federale). Acestea sunt: Burgenland Carintia (Krnten) Austria Inferioar (Niedersterreich) Salzburg Steiermark Tirol Austria Superioar (Obersterreich) Viena (Wien) Vorarlberg

Geografie

Fiind situate n Alpi, vestul i sudul Austriei sunt renumite ca o destinaie a sporturilor de iarn. Cel mai nalt munte este Grossglockner, cu 3.798 m. Nordul i estul rii sunt formate mai ales din terenuri deluroase. Climatul este temperat, cu ierni reci i veri rcoroase. Principalele orae sunt capitala Viena situat pe Dunre, apoi Salzburg, Innsbruck, Graz i Linz.

Economie
Tara cu o economie dezvoltata si echilibrata, care a cunoscut o crestere spectaculoasa a PNB in ultima vreme (cu peste 70 mld $ numai in perioada 1987-1994). Industria prelucratoare (concentreaza cca 1/3 din populatia activa si contribuie cu pondere apropiata la PIB si peste la export) este foarte diversificata (siderurgia, constructoare de masini, chimica, sticlarie si portelan, textila, instrumente muzicale) si de inalta productivitate, principalele centre industriale fiind: Viena, Linz, Graz, Klagenfurt, Steyr. Productia de energie electrica este dominata de hidroenergie, care asigura peste 2/3 din productivitate. Foarte dinamice sunt industriile: electronica (Villach, Viena), bunuri industriale de larg consum, autovehicule (Viena, Steyr, Graz), chimica si petrochimica, alimentara (bere, vin, zahar), industria usoara (pielarie- Viena, Graz), sticlarie (Linz, Viena, Bad Ische, Steyr), instrumente muzicale- Viena fiind un renumit centru pentru piane. Nu dispune de resurse minime importante, cu exceptia sarii si mageneziului; agricultura de mare randament si puternic mecanizata (detine doar 2% din populatia activa desi participa cu numai 1% la PIB, asigura mai mult de 4/5 din necesarul intern de produse alimentare). Se cresc indeseobi porcine si bovine si se cultiva cereale (grau, orz,porumb). Un rol important in economia Austriei il au comertul exterior (1/4 din PIB) si turismul (de regula intre 15 si 17 mld $ venituri anuale, respectiv 7-8% din PIB).

Demografie
Aproape zece procente din austrieci nu sunt descendeni de austrieci, ci provin din ri nconjurtoare, n special din naiunile fostului bloc estic. Mai mult de 50.000 sloveni indigeni locuiesc n provinciile austrieceCarintia i Steiermark. Este prezent i un grup mare de imigrani pentru munc. Limba oficial, germana, este vorbit de toat lumea; dialectul este similar cu acela vorbit n sudul Germaniei. Exist totui o limb standard separat, germana austriac, care are mai multe diferene fa de germana vorbit n zilele noastre n Germania. Mai mult de trei sferturi din austrieci sunt romano-catolici. Exist de asemenea comuniti protestante cu vechi tradiii, comuniti mozaice i, dup cel de-al doilea rzboi mondial, comuniti islamice. Populaia Austriei la recensminte

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

An

Numar Locuitori

1869 1880 1890 1900 1910 1923 1934 1939 1951 1961 1971 1981 1991 2001

4.497.880 4.963.528 5.417.360 6.003.845 6.648.310 6.534.742 6.760.044 6.652.567 6.933.905 7.073.807 7.491.526 7.555.338 7.795.786 8.032.926

Cultura
Austria a fost locul de natere al mai multor compozitori faimoi ca de exemplu Wolfgang Amadeus Mozart, Johann Strauss Sr., Johann Strauss Jr., Arnold Schoenberg, Anton Webern sau Alban Berg (ultimii trei au fcut parte din faimoasa A Doua coal Vienez, vezi Muzica Austriei). La Viena i-au compus principalele opere compozitori renumii, precum Ludwig van Beethoven, Joseph Haydn .a. Ali austrieci renumii au fost fizicienii Ludwig Boltzmann i Erwin Schrdinger, filozofii Ludwig Wittgenstein i Kurt Goedel, psihoanalistul Sigmund Freud, poetul Peter Rosegger i pictorulGustav Klimt. Mari juriti precum Rudolf von Ihering, Hans Kelsen .a. au fcut celebr coala vienez de drept, n special n domeniul dreptului public i dreptului internaional public. n domeniul economiei austrieci de seam au fost Friedrich von Hayek, Karl Popper, i Joseph Alois Schumpeter.

Fiind situat n Alpi, Austria a fost ara de batin pentru mari schiori alpini, ca Toni Sailer, Hermann Maier, Annemarie Moser-Prll i Anita Wachter. TURISMUL VIENA Actuala capitala a Austriei a devenit resedinta a Habsurgilor in 1278, iar in 1438 si 1918 a fost resedinta imperiala. Este situata pe Dunare, la poalele masivului muntos Padurea Vieneza si concentreaza o cincime din populatia tarii. Prin impresionanta pozitiei sale politice si geografice, Viena a fost scena multor evenimente istorice europene: atacul si asediul turcilor din 1529 si 1683, domnia imparatesei Maria Teresa, Congresul de la Viena (1814-1815), ce a urmat infrangerii lui Napoleon, condus de diplomatul austriac Metternich, domnia imparatului Franz Joseph (1848-1916). Constituie al treilea sediu al organismelor ONU dupa New York si Geneva. Ringstrasse - Bulevardul circular constituit pe ruinele vechilor ziduri ale cetatii - Frumoasa promenada mai ales seara, cand monumentele sunt iluminate : Muzeul Austriac al Artei Aplicate, marea gradina publica Standpark si statuile marilor muzicieni. Hofburg - Palat imperial al Habsburgilor pana in 1918, ce prezinta o juxtapunere de stiluri foarte diferite incepand din secolul XV si pana in secolul XX. - Interiorul cuprinde tezaurul imperial , apartamente imperiale, Capela, Scoala Spaniola, Muzeul Etnografic, Biblioteca Nationala colectia de instrumente muzicale. Stephansdom - Catedrala Sfantul Stefan - Au o silueta ce nu seamana cu alte catedrale, acoperisul multicolor si lacuit, iar faimosul Steffle, turnul clopotnita, se inalta le 137m. Mozart-Wohnung sau Figarohaus - Casa in care a locuit Mozart intre 1784 si 1787 si unde a fost compusa -Nunta lui Figaro-. Kunsthistorisches Museum - Muzeul de Arte Frumoase - Cuprinde o vasta colectie de pictura flamanda, olandeza si germana Wan Eyck, Bruegel cel Batran, Rubens, Duner, Runbrandit, italiana, spaniola si franceza (Rafael, Velazquez sa); coectia de antichitati egiptene, grecesti sau romane; sculpturi si obiecte de arta. Oberes Belvedere - A fost construita in 1723 si cuprinde galeria de arta austriaca Unteres Belvedere - Construit in 1716, adaposteste Muzeul de Arta baroca si Muzeul de Arta medievala austriaca. - Pentru romani, Palatul Belvedere reprezinta o amintire istorie dureroasa: aici a fost semnat la 30 august dictatul prin care Transilvania de Nord a fost alipita Ungariei. Palatul Schonbrunn

- A fost resedinta de vara a Curtii de Habsburg, la initiativa imparatului imparatului Leopold I - Edificiul a fost construit intre 1695 si 1700 si a fost modificat sub Maria Theresa, intre 1743 si 1749. - Palatul si parcul sau sunt locul a numeroase amintiri istorice: copilaria Mariei Antoaneta, Mozart, sejururile lui Napoleon intre 1805-1809, nasterea si moartea imparatului Franz Joseph, abdicarea lui Carol I de Habsburg la 11 nov 1918. Alte obiective turistice - Palatul Starhemberg - Kinsky - Schwarzenberg - Casa Sigmund Frend - Parcul Prater Innsbruck - Capitala administrativa a Tirolului este unul dintre orasele ce gazduiesc Jocurile Olimpice de Iarna, gratie pozitiei sale in Alpi si amenajarilor sportive. Dupa sec XIV cand Tirolul revine Habsburgilor, cunoaste o dezvoltare stralucitoare, sub imparatul Maximilian I. Este un oras important si in epoca Mariei Thereza si a succesorilor sai. Vechiul oras - Maria Theresien Strasse: acesta strada ofera o perspectiva deosebita asupra muntelui Nordketle (2334m) - In prim plan se afla Annasaule (coloana Sf Anna); monument ridicat in 1706, care comemoreaza apararea orasului din timpul razboiului din 1703. Goldenes Dachl - Micul acoperis de aur - Constructie terminata in 1500, avand balustrada primului etaj ornata in stilul mobilierelor vremii. - Cel de-al doilea etaj este fastuos decorat cu sculpturi - In interior se afla Olympia- museum inchinat Jocurilor Olimpice de iarna din 1964 si 1976 de la Innsbruck Hofburg - Palatul, a carei fatada galbena este incadrata de 2 turnuri, a fost construita de Maria Tereza - In interior, Riensenstaal (Sala Gigantilor), lunga de 31,50m, este decorata cu portretelor Habsburgilor Hofkirche - Biserica ce adaposteste Grobmal Kaiser Maximilian I (mausoleul imparatului Maximilian I) - Acest monument funerar , cel mai important al sculpturii renascentiste germane, este inconjurat de 28 impresionante statui de bronz sau cupru. Alte obiective - Tiroler Volkskunt- museum (Muzeul de arte si traditii populare din Tirol) - Firoler Landsmuseum (muzeul din Tirol) - Triumphforte (Arcul de Triumf)

GRAZ - Capitala Styriei s-a dezvoltat pe malul raului Mur, Intr-o regiune Joasa delimitata la vest de ultimele culmi ale Alpilor, iar in est si nord de coline. - Numeroasele parcuri explica denumirea de oras gradina. Hautplatz - Situat in centrul orasului este inconjurata de case din sec XVII- XIX, cu fatade colorate - Aici se afla cea mai veche farmacie din Graz (1535) in centrul pietei se gaseste Fantana Arhiducelui Yohonn (1878) Zeughas - Arsenalul construit in 1642, la vreme sa unul dintre cele mai mari din lume - Au fost pastrate amenajarile originale - Expun mai mult de 32 000 arme de toate tipurile, armuri, platose etc. Mausoleul - Construit de arhitecti italieni, in secolul XVII in stil baroc; adaposteste numeroase morminte princiare. Parcul Schlossberg - Acces cu funicularul sau pe scari, pornind din Schlosbergplatz- este amenajat pe colina omonima, care domina orasa cu peste 120m. - Pe locul parcului a existat o fortareata distrusa in timpului asediului francez din 1809. - Din vechea fortificatie s-au pastrat pana astazi Uhrturnn (turnul orologiului) si Glockenturnn (Turnul Clopotului), al carui clopot -Lisl- cantareste 4,5 t. LINZ - Capitala Austriei Superioare este construita pe cele doua brate ale Dunarii. De altfel, navigatia pe Dunare, precum si industria lemnului si a fierului au contribuit la dezvoltarea orasului In Evul Mediu. Hauptplatz - Marea Piata a Primariei, inconjurata de monumente - In centru se inalta Coloana Trinitatii, ridicata in 1723 pentru a reaminti ca orasul a scapat de ciuma (1713), de incendiul din 1712 si de invazia turceasca (1704). Landhaus - Palat cladit in sec XVI astazi sediu al guvernului provincial. In curtea interioara, sapte figuri reprezentand planetele reamintesc ca matematicianul si astronomul Kepler a predat intre 1612 si 1626 la colegiul provincial. Schloss - Castelul, resedinta a imparatului Frederic III, adaposteste Oberosterreichisches Museum (Muzeul provincial al Austriei Superioare). SALZBURG - Orasul lui Mozart, traversat de raul Salzach, a fost fondat in sec VII de Sf Rupert. Orasul este sediu al unei episcopii care a devenit in secolele urmatoare un puternic arhiepiscop. - Principii Sfantului Imperiu- Roman- germanic, arhiepiscopii, care si-au exercitat puterea lor temporala

pana in Italia, s-au imbogatit considerabil datorita salinelor. Domplatz - Acesta piata prezinta o mare unitate arhitecturala. Trei portaluri fac legatura intre monumentele ce o inconjoara: catedrale si vechi palate eclaziastice. - In centrul pietii se inalta coloana Fecioarei Maria (1771) Dom (Catedrala) - Construita intre 1614-1655 in stil baroc - In interior frapeaza amploarea, marmura, structurile si picturile. - Cripta adaposte mormintele principilor arhiepiscopi Hohensalzburg - Vechiul castel- fort al principilor- arhiepiscopi se inalta pe un bloc dolomitic, la aproximativ 120m deasupra orasului. - Incepand din 1077 a fost marit si reamenajat pana la sfarsitul sc XV. - In interiorul fortaretei se afla biserica Sf Gheorghe, avand decoratiuni de marmura rosie. - De pe terasa marelui bastion Kuenburg se poate admira panorama vechiului oras. Getreidegasse - Strada ingusta comerciala si foarte animata, cu numeroase case care au ferestrele incadrate de sculpturi si ornamente din fier forjat. - La nr 9 se afla Mozarts Geburtshaus (casa in care s-a nascut Mozart) unde la et al III lea se afla o expozitie cu obiecte care i-au apartinut (vioara, partituri,etc). Alter Markt - Piata veche - Hofapotheke, farmacie avand conservat aranjamentul original in stil rococo. Judengasse - Strada foarte ingusta si pitoreasca din vechiul cartier evreiesc Residenzplatz - Piata inconjurata de Catedrala, palatul Resedintei se de Glockenspiel, cu cele 35 de clopote instalate in 1702 Gradinile Mirabell - Amenanjate in 1690, plus un castel, reconstituit in sec XIX ce adaposteste astazi municipalitatea din Salzburg, Marmarsaale (sala de marmura) are decoratiuni bogate. Residenz - Palatul Resedintei - Vechiul loc de resedinta al principiilor arhiepiscopi Friedhof St Sebastian - Cimitirul St Sebastian - Aici se afla mormintele tatalui si sotiei lui Mozart

Patrimoniu Mondial

Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt incluse urmtoarele obiective din Austria: Centrul istoric al oraului Salzburg (1996) Palatul i Grdinile Schnbrunn din Viena (1996) Peisajul cultural Hallstatt-Dachstein din provincia Salzkammergut (1997) Linia ferat din Semmering (1998) Centrul vechi istoric din Graz (1999) Peisajul cultural din Wachau (2000) Centrul vechi istoric din Viena (2001) Peisajul cultural-natural din zona lacului Neusiedlersee (2001)

Bibliografie:

1)Horia C. Matei;Silviu Negut;Ion Nicolae; caterina Radu Enciclopedia statelor lumii,Editia a VIIa,Editura Meronia,Bucuresti,2001 2) http://www.escoala.ro/geografie/austria.html

3) http://ro.wikipedia.org/wiki/Politica_Austriei 4) http://www.harti.jurnaldevacanta.ro/harta_austria.php