Mediul Mediteranean

Clasa a XI-a B
-Dîba Cosmin-Alexandru
-Urdes Daniel
-Cristea Denis
-Moraru Sebastian
-Teliman Mihai
 a) Localizare:
• Mediul mediteranean este legat de bazinul Marii Mediterane, dar
acesta se mai afla si in Grecia, sudul Italiei, al Frantei, al Bulgariei,
Cipru, vestul Croatiei, intre 30 si 450 grade latitudine si este
caracterizat prin ierni blande, ploioase si veri uscate si calduroase.
• Marea Mediterană este o mare intercontinentală (situată intre doua
continente).Pe teritoriul Europei zonele care se înscriu în cadrul
mediului meditarenean sunt în general capitalale care au ieşire la
Marea Mediterană.
• Spre exemplu: Spania; Franţa; Italia; Grecia; vestul Mării
Adriatice; insulele din Marea Mediterană (europeană); Crimeea de
Sud.
a) Localizare:
 b) Factorii abiotici:
1.Climatul
• vara caldă și uscată (t. 20-25 C), cu mase de aer tropical
• iarna umedă (500-1000 mm pp/an), răcoroasă (5-10 C)
• vânturi: Vânturile de Vest, mistralul (Franța), bora
(Croația), Santa Ana (Chile)

-Climatul are un sezon de vara calda(4-6luni) si uscata (temperaturi de 20-25C ) cu frecvente

mase de aer tropical si unul de iarna umeda ( in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de
precipitatii, sub forma de ploi torentiale,din cele 500-1000mm anuale), racoroasa(temperaturi
medii de 5-10 C) facilitata de prezenta vanturilor de vest.
- In munti scad temperaturile, cantitatea de precipitatii, se dezvolta vanturile locale care
antreneaza aer rece( mistralul, in Franta, bora, in Croatia).
-Precipitatiile sunt cuprinse intre 400 si 800 mm/an si au deseori un caracter torential.
In jurul Marii Mediterane limita climei mediteranene coincide cu limita culturii maslinului.
 2. Relieful
•Predominant muntos (între 1000-1500/2000 m altitudine): Carpați, Pirinei, Alpi, Apenini,
M-ții Pindului (munți tineri);
•Vulcanic: Etna, Vezuviu (activi; Italia)
•Coaste: spaniolă, grecească, italiană, franceză

Etna
3. Factori Hidrografici
- Debite mari în sezonul ploios și debite mici în sezonul cald.
Râuri și fluvii:
Pad (Italia) -Hidrografia este variată deoarece şi relieful este variat.
Arno (Italia) -Este o zona in care râurile au multa apă iarna şi puţină vara din cauza secetei.
Tibru (Italia) -Raurile sunt scurte, au pante mari şi o scurgere puternic influenţată de modul de
Garda (Italia) manifestare a precipitatiilor; se inregistreaza debite importante în sezonul ploios, când
sunt transportate torential cantitati insemnate de aluviuni, şi debite mici în cel cald,
Ebro (Spania) când multe dintre ele seaca.
Ron (Franța)
Tipuri de submedii:
• Tufarisuri xerofile: maquis (V Mediteranei - maslin, roscov); frigana
(arbusti teposi - Grecia), garriga (Franta, Spania, Maroc, Algeria -
cârmâz, rozmarin)
• Spatii montane - taierea abuziva a padurii a determinat aparitia si
extinderea eroziunii, degradarii solurilor;
• Campii piemontane - terenuri agricole, metropole, platforme
industriale
• Badlands-urile : un peisaj dezolant, alcătuit din multe ravene,
alunecări de teren, suprafeţe erodate.
 4. Factori Edafici
terra rossa
• soluri roșcate-castanii și roșcate-brune
• terra rossa (soluri roșii formate pe calcar)

- Solul este constituit din: material organic in diferite stadii de

modificare, material mineral, apa, compusi minerali si organici, gaze si
organisme vii.
-Are caracter discontinuu;
-Prezintă o însușire esențială – fertilitatea
 c) Factorii biotici:

1. VEGETAȚIA
Este formată din arbori vesnic verzi cum sunt stejarul de plută, stejarulvesnic verde, pinul de
Alep, cedrul de Liban, măslinul sălbatic. Copacii sunt scunzi, au coaja groasa si frunze mici si
cerate, pentru a rezista la uscaciune. Padurea este rara, are o inaltime de circa 10 metri şi
arborii sunt adaptaţi la secetă: frunze mici si lucioase,tulpini groase, rădăcini adânci sşi
coroana sub forma de umbrela.
Padurile cu vegetatie mediteraneana cresc in cinci zone larg raspandite. Cele mai raspindite
intre acestea sunt cele care cresc in jurul Marii Mediterane. Mare parte din vegetatia bastinasa
de stejari veşnic verzi si pini a fost "alterata" de interventia omului.
In locul padurilor defrisate cres tufişuri dese, ţepoase si arbuşti venşic verzi care formeaza
vegetaţia de maquis. Gariga este mai rară şi creşte doar pe calcar si are un miros puternic:
levănţică, dafin, rozmarin.
2. FAUNA
• Fauna este compusa din:
-Broasca testoasa
-Vipera cu corn
-Numeroase insecte
-Magotul care este singura specie de maimuta
din Europa
-Scorpionul
-Sacalul
-Lupi
-Ursi
-Caprele salbatice Magotii traiesc in grupuri bine organizate,
-Jderi formate din 10 pana la 30 de specimene.
 d) Impactul antropic:
• defrișări abuzive ce rezultă în eroziunea și degradarea solului
• urbanizare
• turism (stațiuni turistice și balneomaritime)
• poluare
Activitatea antropică a avut ca rezultat modificarea caracteristicilor
inițiale ale mediului.
Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropiceavand
repercusiuni in alcatuirea si structura mediului natural. S-auinregistrat:
taierea abuziva a padurilor, insotita de accelerareaproceselor de eroziune
ce au dus la degradarea solurilor; impunereaunor medii intens antropizate
atat in cadrul asezarilor urbane mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau
maritim; in afara instalatiilor si aamenajarilor portuare, se afla o retea de
statiuni turistice sibalneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce
modifica mult,caracteristicile initiale ale tarmului.
Activitati Antropice - Turism

• Bazinul mediteranean cu 46 000 km de litoral este regiunea care

combină perfect soarele, nisipul şi marea şi în care turismul reprezintă
una dintre activităţile economice cele mai importante;
• Mediul natural, ca şi climatul subtropical reprezintă factorii de atracţie
cei mai semnificativi pentru turistii din întreaga lume.
 e) Peisajul Geografic:
• Spații montane
• Câmpii piemontane (terenuri agricole, metropole,
platforme industriale)
• Badlands-uri (peisaj dezolant cu ravene, alunecări de teren,
suprafețe erodate, care nu favorizează agricultura)

Badland în California
Mulțumim de vizionare!