Mediul

mediteranean
Cuprins

01 02
Prezentare Climat, relief si
generala peisaj

03 04
Fauna, vegetatie, Activitati
hidrografie antropice
 01
Prezentare generala
 Zona mediteraneana
Zona mediteraneană sau bazinul mediteranean se referă la teritoriul înconjurat din
jurul Mării Mediterane.

Cea mai mare parte din Europa de Sud este dominată de Marea Mediterană. Dintre țările
mai mari, doar Portugalia, cu acces la Oceanul Atlantic, nu are țărm la Marea Mediterană. Cu o
lungime de 3.880 km și o suprafață totală de 2.503.000 km2, Mediterana este cea mai întinsă
mare interioară din lume. Este aproape integral înconjurată de uscat, la sud de Africa, iar la
nord de Europa și este unită cu Oceanul Atlantic doar printr-un canal îngust,
numit Strâmtoarea Gibraltar, care măsoară între 13 și 27 km lățime.
 Este caracterizat prin ierni blande,
ploioase si veri calduroase, uscate, avand
regiuni intens populate si cu multiple modificari
in peisaje.

Santiago (Chile) constituie tipul cel mai

racoros si mai uscat situat pe coasta vestica a
continentelor, iar Siracusa (Sicilia) este un tip
mai cald si mai umed, cu un interval de variatie
termica mai mare si cu veri mai calduroase.
 02
Climat, relief si peisaj
 Climatul se remarca prin doua sezoane distincte: vara calda (4-6
luni) si uscata (temperaturi de 20-25 C), cu frecvente, mase de aer tropical
si iarna umeda (in 4-5 luni cade cea mai mare cantitate de precipitatii, sub
forma de ploi torentiale, din cele 500-1.000 mm/anuale),
racoroasa(temperaturi medii de 5-10 C) si cu nebulozitate accentuata,
facilitata de prezenta vanturilor de vest.

Peisajul din jurul Marii Mediterane este unul dintre cele mai
transformate antropic de pe intreaga planeta. Aici au inflorit, din vechi
timpuri, stralucite civilizatii (egipteana, iudaica, greceasca, romana,
bizantina, s.a.),exista o mare concentrare de populatie si de asezari
omenesti, se desfasoara activitati economice, se manifesta cea mai mare
presiune turistica de pe Glob.
 Relieful
-predominant muntos, diversifica aceste caracteristici
o data cu cresterea in altitudine (scad temperaturile si
creste cantitatea de precipitatii). Din munti se dezvolta
vanturi locale care antreneaza fie aer rece (mistralul in
Franta, bora in Croatia), fie aer cald (Santa Ana in Chile).

Pe versantii muntilor se produc dezagregari vara,

torenti si alunecari de teren. Se ajunge frecvent la
crearea unui peisaj dezolant, cu o multime de ravene,
torenti si suprafete pe care apar rocile in urma spalarii
solului. Acestea se numesc "pamanturi rele" sau
"badland-uri", intrucat nu mai pot fi folosite nici in
agricultura si nici la impaduriri.Gasim aici soluri roscate-
castanii si roscate-brune. Se intalneste, de asemenea
terra rossa, un sol rosu format pe calcar.
Vânturile din Santa Ana
 03
Fauna, vegetatie,
hidrografie
 Fauna
Fauna este compusa din:

 Broasca testoasa
 Vipera cu corn
 Numeroase insecte
 Magotul (singura specie de maimuta din Europa)
 Scorpionul
 Sacalul
 Lupi
 Ursi
 Capre salbatice
 Jderi
Magotul

O colonie de magoti a fost descoperita in

Gibraltar. Nu este foarte clar daca acestia sunt
descendentii unei specii europene sau daca sunt
descendetii maimutelor aduse din Africa. In anul
1858, populatia de magoti din Gibraltar a fost lovita
de un virus si numai 3 specimene au supravietuit.
Guvernatorul Gibraltarului a ordonat sa se aduca
cateva exemplare din Africa, unde traiau in colonii
mari.
• Magotii traiesc in grupuri bine organizate,
formate din 10 pana la 30 de specimene.
 Vegetatia
• Este formată din arbori vesnic verzi, xerofiti (esente lemnoase caracteristice), cum
sunt stejarul de plută, stejaru vesnic verde, pinul de Alep, cedrul de Liban, măslinul
sălbatic
• Copacii sunt scunzi, au coaja groasa si frunze mici si cerate, pentru a rezista la
uscaciune.
• Padurea este rara,are o inaltime de circa 10 metri şi arborii sunt adaptaţi la secetă:
frunze mici si lucioase,tulpini groase, rădăcini adânci sşi coroana sub forma de
umbrela.
• Padurile cu vegetatie mediteraneana cresc in cinci zone larg raspandite. Cele mai
raspindite intre acestea sunt cele care cresc in jurul Marii Mediterane. Din pacate, mare
parte din vegetatia bastinasa de stejari veşnic verzi si pini a fost "alterata" de interventia
omului.
• In locul padurilor defrisate cres tufişuri dese, tepoase si arbuşti veşnic verzi care
formeaza vegetaţia de maquis. Gariga este mai rară şi creşte doar pe calcar si are un
miros puternic: levănţică, dafin, rozmarin.
 Gariga
Maquis

Pinul de alep Stejarul de pluta

 Hidrografia
Hidrografia este variată deoarece şi relieful este variat.
Este o zona in care râurile au multa apă iarna şi puţină vara
din cauza secetei. Raurile sunt scurte, au pante mari şi o
scurgere puternic influenţată de modul de manifestare a
precipitatiilor; se inregistreaza debite importante în sezonul
ploios, când sunt transportate torential cantitati insemnate de
aluviuni, şi debite mici în cel cald, când multe dintre ele
seaca. Raurile mari formează la vărsare delte (delta Padului).

Fluvii din zona mediteraneană:

Fluviul Ebru
- Arno (Italia), Tibru, Ebro (Spania), Ron. Prezin zona
mediteraneană: Garda-Italia, Maggiore, Laguna Grande, El
Tort.
 04
Activitati antropice
 Mediul mediteranean a fost si este propice activitatilor antropice avand repercusiuni in
alcatuirea si structura mediului natural.
S-au inregistrat: taierea abuziva a padurilor, insotita de accelerarea proceselor de eroziune ce
au dus la degradarea solurilor; impunerea unor medii intens antropizate atat in cadrul asezarilor
urbane mari, cat si in lungul litoralului oceanic sau maritim; in afara instalatiilor si amenajarilor
portuare, se afla o retea de statiuni turistice si balneomaritime cu dotari, porturi si infrastructura ce
modifica mult caracteristicile initiale ale tarmului.

Turismul - Bazinul mediteranean cu 46 000 km de

litoral este regiunea care combină perfect soarele,
nisipul şi marea şi în care turismul reprezintă una dintre
activităţile economice cele mai importante; Mediul
natural, ca şi climatul subtropical reprezintă factorii de
atracţie cei mai semnificativi pentru turistii din întreaga
lume.
Proiect realizat de:
Ada Rotunjanu
Anastasia Florea
Luiza Stancu