Așezare și poziție geografică

• Deșertul Atacama este

localizat pe coasta de vest a
Americii de Sud, în nordul
statului Chile. Acesta este
mărginit la vest de coasta
Oceanului Pacific, la nord de
statul Peru, la est de statele
Bolivia și Argentina, iar în sud
de partea centrală a statului
Chile. Din punct de vedere
geografic limita estică a
deșertului este reprezentată
de lanțul Munțiilor Anzi.
Relieful
Deșertul Atacama este situat pe un platou
înalt, la o altitudine medie de 3200 m, ce se
numește Punta de Atacama. Relieful acestei
zone este format din 3 fâșii de terase
paralele: în zona de litoral se află un lanț
muntos cu aspect de podiș, și anume Munții
Coastei sau Cordillera de la Costa, cu
altitudini cuprinse între 1000 și 2000 m.
Acesta se desfășoară pe o suprafață de peste
800 km de o parte și de alta a Tropicului
Capricornului, prezentând contraste
puternice, precum coline pietroase, mase
stâncoase de origine vulcanică, dune de
nisip, dar și întinse zone suprasaturate cu
săruri albe, vineții, ce sclipesc sub lumina
soarelui, dând senzația de suprafețe reci de
gheață.În centru se află zona deșertică ce
ocupă o suprafață de 260000 km² și impune
un adevărat peisaj selenar .
 Clima
Clima este cea care consacră acest deșert,
deoarece este considerat cel mai arid loc de
pe Pământ. Precipitațiile sunt de aproximativ
1,8 mm la o perioadă de 10 ani .Cercetători au
demonstrat că n-ar mai fi căzut o ploaie
obișnuită din 1570 până în anul 1971, iar în
unele zone ale deșertului n-ar fi plouat
niciodată.Această ariditate excesivă este una
din cauzele pentru care munții ating înălțimi
atât de mari, de peste 6000 m. În această
zonă de coastă se produc ploi intense la
Atacama este un deșert rece. Amplitudinile intervale de 6-10 ani, datorate fenomenului
termice diurne depășesc 40º C, climatic „El Nino”, când apele Pacificului se
temperaturile oscilând între 30º C ziua și - încălzesc cu 6-8ºC decât valorile normale, iar
15º C noaptea .În miezul solul poate atinge în 1997 a avut loc cel mai mare fenomen „El
și 50º C, iar noaptea temperaturile pot Nino” din secolul al XX-lea .În astfel de
scădea cu 40º C în numai o oră. Astfel de moment se produce o înflorire pe termen
multe ori seara se pot auzi pietrele cum scurt a unor zone din deșert.
pocnesc datorită schimbării bruște de
temperatură.
Hidrografia
Doar un singur râu permanent, numit Loa,
curge prin inima deșertului și își are
izvoarele la poalele Munților Anzi. Albia sa
este atât de adâncă, încât nu se poate
vedea decât când ești deasupra ei .Dintre
râurile cu un curs semipermanent, mai
însemnate sunt râul San Pedro și râul
Puritama. În rest pe suprafața deșertului s-
au mai păstrat urmele cursurilor de apă,
unele dintre ele secate cu 120 000 de ani în
urmă, conform cercetătorilor.

La capitolul hidrografie, Deșertul Atacama,

stă bine în ceea ce privește lacurile sărate.
În mijlocul deșertului se află un lac sărat
imens, numit Salar de Atacama, care este
considerat cel de-al treilea lac sărat din
lume ca întindere.Acest lac să conține cele
mai mari reserve de litiu, bor și potasiu din
întreaga lume.
Vegetația
Vegetația lipsește cu desăvârșire pe
suprafața deșertului, cu mici excepții în zonele
periferice ale acestuia unde are un caracter de
deșert sau stepă. Flora deșertului este
sărăcăcioasă, fiind reprezentată de tufișuri
tamarugo (prosopis tamarugo), de sorrona
(dessaria obsinthioides) și de arbuști răzleți,
dar de înălțime mai mare, algarrobo.
În nord și sud, datorită ceții ce persistă aici
un timp mai îndelungat, a permis dezvoltarea
unor cactuși și scaieți. Deasemenea și în
Cordilierii Vestici, la înălțimi de sub 3000 m, se
găsesc diferite specii de cactuși, îndeosebi
cactușii coloană. Vegetația de stepă este
reprezentată în special de ierburi cu rădăcini
adânci- champas. O altă excepție apare în
partea estică a deșertului la poalele Anzilor, în
zona orășelului Tocanao, lângă care se află
canionul Jerez în care datorită râului Andes
crește o mare varietate de legume și fructe
 Fauna
Fauna este determinată și ea de structura acestei zone. În regiunea deșertului trăiesc mamiferele, printre
care vulpea chiliană (culpeo), vulpea obișnuită (chilla), vampirul desmodos, vidra. În rocile coastei trăiesc
animalele acvatice. Văile din nord sunt populate de insect, reptile și păsări, iar pe coastele munților fauna
este reprezentată de speciile de lama (vincunia, guanaco, alpacha) și puma, precum și de iepuri chilieni
(Crișan, 1965). Dintre păsări, un specific al locului îl constituie condorul, apoi flamingo este cel mai
reprezentativ, care trăiește în zona lacurilor și a rezervațiilor, existând chiar și o rezervație care îi poartă
numele: Rezervația Națională Los Flamencos.

Lama Flamingo

Vulpea chiliana
 Bibliografie
• https://ro.wikipedia.org/wiki/De%C8%99ertul_Atacama
• http://www.mixdecultura.ro/2012/11/desertul-atacama/
• http://ecology.md/md/page/atacama-cel-mai-uscat-loc-de-pe-pamant

Bibliografie
•http://www.naturalist.ro/animale-si-plante/specii-pe-cale-de-disparitie/
•http://www.referatele.com/referate/biologie/online16/Specii-de-plante-si-animale
pe-cale-de-disparitie-referatele-com.php
•https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_speciilor_de_animale_pe_cale_de_dispari%C8%
9Bie
•http://alexandrapetrescu97.blogspot.com/