Stramtorile Bosfor si Dardanele

Stramtorile Bosfor si Dardanele, care unesc Marea Neagra cu Marea Mediterana,

constituie caile maritime de acces ale tarilor riverane la Marea Neagra. Vreme de secole, ele
s-au bucurat de un rol primordial in navigatia europeana, fiind considerate poate ca cele mai
importante din lume, nu numai datorita faptului ca erau usor de strabatut, dar si pentru ca ele
separa doua continente: Europa si Asia. Stramtorile au devenit si mai importante dupa taierea
analului Sue!. Drumul maritim prin stramtori se incrucisa aici cu cel de uscat dintre Europa
si Asia de Sud-Vest, ambele repre!entand cele mai importante rute comerciale din istorie. Si
nu este de mirare de ce istoria acestor stramtori a fost atat de plina de evenimente, de lupte si
conflicte armate sau diplomatice, generate de interesele de a le stapani.
Bosforul "stramtoarea #stanbul $ #stanbul Bo%a!i&, repre!inta un canal natural lung de
aproape '( )m si larg in medie de *,+ )m. ,a intrarea din Marea Neagra latimea sa este de -,.
)m, iar la iesirea spre Marea Marmara de (,+ )m. #n punctul cel mai ingust, canalul nu
depaseste /00 m. at priveste adancimea, spre nord, catre Marea Neagra, ea a1unge la
ma2imum *(0 m, iar adancimea minima se intregistrea!a catre sud, la iesirea spre Marea
Marmara, unde a1unge la '/ m.
3e tot parcursul, stramtoarea Bosfor, prin numeroasele sale meandre, seamana cu un
fluviu marin. ,a capatul sau dinspre Marea Marmara, pe tarmul european, din canalul
principal se desc4ide un brat lateral, cunoscut sub numele de 5ornul de Aur6, numit astfel de
bi!antini din cau!a formei sale. El patrunde in uscat pe o distanta de .,+ )m, o largime de
'+0 $ 700 m, si o adancime de (0 m. Acest brat este bine aparat de vant, de valuri si de
curenti.
Nu acelasi lucru se intampla in stramtoarea propriu-!isa. Avand in vedere ca
stramtoarea este foarte ingusta si sinuoasa, curentii prin care se face sc4imbul de ape dintre
Marea Neagra si Mediterana capata caractere particulare, si anume: curentul de apa din Marea
Neagra merge spre Mediterana pe la suprafata, iar din Mediterana spre Marea Neagra in
adancime.
urentul de suprafata este un curent de 5descarcare6, transportand un volum de apa
mai mare ca cel submarin, cu salinitate moderata "*8 $ *79& si cu temperatura mai coborata.
Vite!a lui este destul de accentuata, ceea ce producea dificultati navigatorilor antici la intrarea
in Marea Neagra.
Apele dulci primite de Marea Neagra din aportul raurilor si ploilor sunt deviate prin
actiunea rotatiei 3amantului spre dreapta, luand aspectul unui curent circular pe tarmul
romanesc si bulgar. Din aceasta cau!a, in fata stramtorii se produce o mare ingramadire de
ape care nu poate fi evacuata in intregime. : parte din ea patrunde in stramtoare asigurand
scurgerea spre Mediterana, iar restul continua drumul pe tarmul sudic de-a lungul Anatoliei.
Aceasta este originea curentului circular din Marea Neagra.
;otusi, Bosforul reuseste sa drene!e o insemnata cantitate de apa spre Meditarana,
evaluata la *-/,/)m
'
<an, ceea ce ar insemna -/+0 m
'
<s.
at despre curentul de adancime, acesta are o mult mai slaba intensitate. Volumul sau
este de doua ori mai mic decat cel al apelor superficiale. Diferenta de debit dintre curentul de
suprafata si cel submarin oscilea!a intre (0000 m
'
<s la intrarea din Marea Neagra in Marmara
si *+000 m
'
<s in sens invers.
Datorita debitului mic al apelor profunde ce intra din Mediterana, apele Marii Negre
nu pot fi improspatate in fiecare an asa cum sunt cele superficiale, datorita aportului mare al
raurilor si al apelor de ploaie.
Apele acestui curent sunt mai calde si mai sarate a1ungand pana la o concentratie de
'. $ '89. Suprafata neutra care separa cele doua curente suprapuse se afla la o adancime de
+* m la intrarea in Marea Neagra si la *+ m la iesirea din Marea Neagra spre Marea Marmara.
Aceasta arata ca grosimea curentului superficial scade spre Marea Marmara, iar a celui
submarin creste spre Marea Neagra. =enomenul este datorat si topografiei fundului stramtorii,
a carei adancime creste spre Marea Neagra. Este important de preci!at ca transportul de ape
de la o mare la alta de catre cei doi curenti suprapusi se face fara amestec de ape.
=ig *: Marea Marmara si Stramtorile Bosfor si Dardanele
"Stramtori si canaluri pe glob, Adrian >olan, laudiu ?iurcaneanu&
Stramtoarea Dardanele "vec4iul >elles-pont& continua defapt Bosforul, facand legatura
intre Marea Marmara si Marea Egee. Numele ii vine de la vec4ea cetate intarita Dardanos,
situata la intrarea stramtorii dinspre Marea Egee. Stramtoarea are o lungime de /. )m si o
largime medie cuprinsa intre ' si .,+ )m. ,anga ana))ale a1unge la cea mai mica latime:
*'.0 m. Adancimea varia!a intre +- si 70 m.
3e malul european stramtoarea este inc4isa de peninsula ?allipoli, separata pe o mare
intindere de continent de ?olful Saros. 3eninsula este taiata de vai adanci cu versanti abrupti,
acoperiti cu vegetatie de ierburi si arbusti.
:rientata de la nord-est spre sud-vest stramtoarea pre!inta multe asemanari cu
Bosforul. Se remarca si aici aceeasi circulatie suprapusa intre Marea Marmara si Marea Egee.
urentul superficial cu ape mai dulce din Marea Marmara se raspandeste in lungul coastelor
;urciei si ?reciei, iar cel profund patrunde in Marea Marmara, de unde isi continua drumul
spre Bosfor.
Stramtoarea Dardanele ocupa un sinclinal tectonic de-a lungul a doua linii de fracturi
ce au afectat o peneplena tertiara pree2istenta. Dislocarile tectonice care au dat nastere vaii
Dardanelelor au avut loc in acelasi timp cu scufundarea uscaturilor din nordul Marii Egee, in
postlevantin, ale caror ramasite constituie insulele din aceasta mare.
#n ceea ce priveste stramtoarea Bosfor, se considera ca este de varsta mai tanara ca
Dardanele, aceasta desc4i!andu-se ca stramtoare mai tar!iu.
Bosforul este sapat in cuprinsul peneplenei pree2istente traco-balcanice. Aceasta
intinsa suprafata penepleni!ata este inclinata dinspre nord catre sud, adica dinspre Marea
Neagra spre Marmara. Spre nord, din cau!a faptului ca platforma este mai inalta, tarmul este
abrupt cu fale!e. Ne gasim aici in fata unui tarm tectonic, unde a intervenit si o dislocare prin
falii. Spre Marea Marmara, platforma se apleaca usor. Din mi1locul acestei mari rasar cateva
insule "martori de ero!iune& si limane pe tarm "Buiuc, @iuciuc&, ceea ce arata inecarea
platformei in aceasta parte.
#nainte de crearea Bosforului, reteaua 4idrografica era constituita de raurile Alibei si
@iat4ane unite in actuala vale ornul de Aur. An afluent al acestui sistem de rauri, Bosfor
Sud, curgea e2act pe locul de a!i al stramtorii. Alt rau, Bosfor Nord, mult mai scurt, se varsa
direct in Marea Neagra in continuarea actualei stramtori.
=ig (: Beteaua 4idrografica in regiunea Bosforului in fa!a lacustra, inainte de taierea pragului de la cumpana
apelor "Stramtori si canaluri pe glob, Adrian >olan, laudiu ?iurcaneanu&
3rin ero!iune a fost roasa o sa pe cumpana de ape care despartea Bosforul Nord de
Bosforul Sud. Mai tar!iu, in cuaternar, odata cu interventia oscilatiilor de nivel ale Marii
Negre si Mediterane, saua aceasta a constituit un fel de poarta prin care se revarsau apele cand
spre Marea Marmara, cand spre Marea Neagra.
#n glaciarul care a urmat, nivelul Marii Negre si al Mediteranei a sca!ut. Bosforul
devine iar vale de rau, fiind acum reali!ata legatura dintre Bosforul Nord si Bosforul Sud prin
saparea seii de pe cumpana de apa care le despartea anterior. 3rin ornul de Aur, raurile
Alibei si @iat4ane se legau cu Bosforul. Noua cumpana de ape cobora acum spre nord,
trecand prin actualul prag dintre #stanbul si As)udar.
#n ultima fa!a, cea actuala, nivelul Mediteranei, inaltandu-se, invadea!a din nou
canalul Bosforului, creand stramtoarea si cu aceasta si legatura directa cu Marea Neagra.
=ig ': Stramtoarea Bosfor la #stanbul "ar4iva personala&
3rin ase!area lor geografica la raspantia a doua continente, prin ingustimea lor care le
face usor de controlat si aparat si prin faptul ca unesc o mare desc4isa cu una inc4isa, iar o
alta cale maritima intre ele nu e2ista, cele doua stramtori sunt printre cele mai importante
pentru navigatia internationala, si in special pentru tarile riverane la Marea Neagra. 3entru
unele dintre aceste tari ele alcatuiesc singura iesire pe rutele maritime mondiale. De
asemenea, sunt importante pentru faptul ca statul in stapanirea caruia se afla le poate folosi
dupa voie, inc4i!andu-le cand vrea sau permitand patrunderea vaselor straine, c4iar si a celor
de ra!boi, putand astfel ameninta interesele statelor riverane.
,a onferinta de la Montreu2 din *7'/, delegatul Bomaniei, Nicolae ;itulescu, a
sustinut in c4ipul cel mai realist drepturile si interesele politice si economice ale tarii noastre,
fata de regimul Marii Negre si al stramtorilor ei: 5;ot ce atinge Marea Neagra interesea!a in
cel mai inalt grad tara mea, dar fiind ca prin Marea Neagra si prin stramtori se produce unica
noastra iesire la marea liberaC as spune ca stramtorile sunt insasi inima ;urciei, dar ele sunt in
acelasi timp plamanii Bomaniei6.
=ig -: Marea Marmara si Stramtorile Bosfor si Dardanele "?oogle Maps&
#n traficul mondial, stramtorile Bosfor si Dardanele au o importanta deosebita.
#mpreuna cu ?ibraltarul, 3as-De-alais, Aden si Singapore, aceste stramtori repre!inta
punctele nodale-c4eie. #mpre1urarile care stimulea!a traficul prin stramtori pot fi re!umate la
urmatoarele consideratii:
Diversitatea economiei tarilor riverane Marii Negre
De!voltarea turismului pe litoralul Bomaniei, Bulgariei, Acrainei
De!voltarea orasului #stanbul, denumit si 5perla dintre doua continente6
Apropierea de analul Sue!
3re!enta unor importante fluvii ce se varsa in Marea Neagra, cel mai important fiind
Dunarea
3re!enta unor porturi active: :dessa, onstanta, Varna, Burgas, #stanbul
=ig +: =errDboat la plecarea din ana))ale, traversand Stramtoarea Dardanele
"ar4iva personala&