Relieful litoral

 Din punctul de vedere al geografiei fizice,

„litoralul” este zona din jurul contactului între
mare și uscat, unde se fac simțite simultan :
 influențe climatice atât terestre, cât și marine ;
 procese de modelare atât ale eroziunii sau
depunerii terestre, cât și ale eroziunii și
depunerii marine.
 Relieful litoral este în general format din trei
fâșii geomorfologice :
 litoralul actual cu falezele, estuarele, plajele,
grindurile, lagunele, limanele și perisipurile sale
;
 încadrând această fâșie, altele două, anume
mărturiile fostelor trasee ale țărmului și fostelor
nivele ale mării în diferitele epoci din trecut :
 Litoralul actual este fâșia de teren pe care apa
mării poate înainta sau se poate retrage și pe
care se face simțită acțiunea de modelare a
valurilor, curenților și mareelor. În zonele unde
fluxul și refluxul sunt importante, cum este de
exemplu golful Fundy din Canada, pe coasta
atlantică, lățimea sa poate atinge până la 15
km, iar denivelarea între flux și reflux până la 20
m. Se mai folosesc și denumirile de țărm sau
coastă.
 Forme de miscare a apei
 I.Valurile-reprezinta principala forma de miscare a
apelor marine.In zona de tarmvalurile se manifesta
prin trei procese:
 Izbire sau abraziune efectele sunt deosebit de
insemnate la tarmurile inalte unde determina slabirea
si smulgerea bucatilor de roca si in final retragerea
falezelor si extinderea platformei litorale
 Transport-deplaseaza spre largul marii materiale
dislocare de la nisip la blocuri cu marimi diferite,de
 În afara valurilor provocate de vânt, numite și
valuri de oscilație, mai au importanță și valurile
de translație, solitare, provocate de cutremure,
alunecări și erupții submarine sau de prăbușirea
unor blocuri masive de gheață. Acestea se
propagă pe distanțe mari, cu viteze de mai
multe sute de km/h, au înălțimi de 25-30 m,
lungimi de câteva sute de metri și provoacă
dezastre la atingerea țărmului. Acțiunea
 Curenti
 Curenții litorali sunt deplasări ale maselor de
apă marină (oceanică) determinate de vânturile
regulate, de diferențele de nivel, temperatură,
salinitate, maree. Traseul lor este influențat de:

 mișcarea de rotație a Pământului (apariția forței

Coriolis),
 forța de frecare (determină scăderea vitezei o
 Importanta curenților litorali pentru morfologie
este redusă numai la fâșiile unde traseele se
apropie de linia țărmului. Aici acționează cu
precădere curenți cu caracter local. După
efectul și forma lor, aceștia sunt de mai multe
feluri, dar toți sunt provocați de valuri și de
maree.
 Curenții de descărcare sunt activi în unele
strâmtori, fiind determinați de diferența de nivel
dintre două bazine. Ex. între Marea Baltică și
Marea Nordului, între Marea Neagră și Marea
Egee.
 Curenții de turbiditate sunt specifici părții
inferioare domeniului litoral și mai ales
domeniului submarin propriu-zis. Reprezintă
deplasări rapide de apă, încărcată cu multe
 Maree
 Mareele reprezintă oscilații ale nivelului apei
mării, cauzate de acțiunea simultană,
combinată a forțelor de atracție ale Pământului,
Lunii și Soarelui și a forței centrifuge datorata
rotației Pământului. Mareele se concretizează in
creșteri ale nivelului oceanelor și mărilor
(înaintare peste uscat) – flux, respectiv în
coborâri și retrageri de pe uscat ale apelor –
reflux
 Procese cu rol secundar
 I.Procese mecanice-au o larga desfasurare pe
tarmurile inalte si se manifesta prin
alunecari,prabusiri,sufoziune.Ele sunt
intensificate de actiunea valurilor si curentilor.
 II.Procesele fizico-chimice-sunt legate fie de
actiunea cetii si a picaturilor de apa rezultate
din spargerea valurilor,fie de aceea a apei de
mare.Sunt frecvente alterarea rapida a
mineralelor bogate in