MEDIUL TROPICAL

(semiarid si arid)
Deert De la Wikipedia, enciclopedia liber Salt la: Navigare, cutare A nu fi confundat cu desert. Acest articol este despre teren uscat. Pentru actul de a abandona sau de retragere de sprijin de la o entitate, a se vedea dezertare. Pentru alte sensuri, vedei Desert (dezambiguizare). Cea mai mare deserturi non-polare Hills n deert Iudeu Un desert este un peisaj sau o regiune care primete o sum extrem de sczut de precipitaii, mai mult dect suficient pentru a sprijini creterea economic de cele mai multe plante. Deerturile sunt definite ca zone, cu o medie anual de precipitaii mai mic de 250 milimetri (10) pe an, [1] [2] sau ca mai multe zone n care apa se pierde prin evapotranspiraia dect cad sub forma de precipitaii [3] n. Climatice Kppen sistem de clasificare, deserturile sunt clasificate ca BWH (deert cald) sau BWK (desert temperat). n sistemul climatic clasificare Thornthwaite, deserturi ar fi clasificate ca climate aride megathermal. [4] [5] Coninutul [Ascunde] * 1 Geografie * 2 Etimologie * 3 Clasificarea * 4 Definiie * 5 caracteristici Desert o 5.1 Fauna i flora o 5.2 Apa * 6 Formarea de deserturi calde * 7 resurse minerale * 8 resurselor de energie solar * 9 viaa omului n deert * 10 A se vedea, de asemenea, * 11 Referine * 12 Legturi externe [Modific] Geografie O imagine din satelit Sahara, cel mai mare deert fierbinte. Suprafaa de zpad de la Dome C Station n Antarctica este reprezentativ pentru majoritatea de suprafa de pe continent. Deserturile sunt parte a unei clasificri largi de regiuni, pe o baz anual medie, au un deficit de umiditate (de exemplu, ei pot pierde mai mult potenial dect este primit). Deerturile sunt situate n cazul n care acoperirea cu vegetaie este de rare la aproape inexistent [1] [6] Deerturi dura pn aproximativ o cincime (20%) din suprafaa terestr,.. [1] deerturi Hot au de obicei o gam larg de temperatur diurne i sezoniere, cu ridicat temperaturile din timpul zilei, i temperaturi sczute pe timp de noapte (din cauza umiditii extrem de sczut). n

deerturi cald temperatura n timpul zilei poate ajunge la 45 C/113 sau mai mare n timpul verii, i baie la 0 C/32 F sau mai mici la noapte n timpul iernii. Vaporii de apa in atmosfera actele la val capcana lungi radiaie infraroie din sol, aer i uscat desert este incapabil de a bloca lumina soarelui n timpul zilei (din cauza lipsei de nori), sau de energie termic capcan n timpul nopii. Astfel, n cursul zilei de cele mai multe cldura soarelui s ating pmntul, i de ndat ce soarele apune deert se raceste rapid de radiind cldura n spaiu. Zonele urbane n deert lipsa mare (mai mult de 14 C/25 F), variaii de temperatur de zi cu zi, parial datorit efectului urban insula de cldur. Multe deserturi sunt formate de umbrele de ploaie; muni care blocheaz calea de precipitaii n deert (pe partea Lee de la munte). Deerturile sunt adesea formate din nisip i suprafee stncoase. Dunele de nisip numite erg si suprafetele pietroase numesc suprafee Hamada compun o minoritate de suprafete deert. Expunerile de teren stancos sunt tipice, i reflect dezvoltarea solului minim i rzle de vegetaie. Solul este stncos din cauza chimice intemperii sczut, i relativa absen a unei fraciuni humus. Bottomlands pot fi acoperite de apartamente sare. Procesele Eoliene sunt factori majori n modelarea peisaje deert. deserturi Polar (de asemenea, vzut ca "deserturi reci") au caracteristici similare, cu excepia principala form de precipitaii este de zpad, mai degrab dect ploaie. Antarctica este cel mai mare desert rece (compus din circa 98% tabl de ghea continental i rock 2% steril). Unele dintre rock steril se afl n aa-numitele Valleys chimic din Antarctica, care aproape niciodat nu ajunge zapada, care pot avea gheata-incrustata cu lacuri saline care sugereaza evaporare mult mai mare dect ninsoare rare din cauza vnturilor puternice, care se evapora chiar katabatic ghea. Cea mai mare deert fierbinte este Sahara in nordul Africii, acoperind 9 milioane de kilometri ptrai i 12 ri. Deerturile conin uneori depozite minerale valoroase, care s-au format n mediul aride sau care au fost expuse de eroziune. Datorit uscciune extrem i consecvente, unele deserturile sunt locuri ideale pentru conservarea natural de artefacte i fosile. Cele mai mari deserturi Rank Desert Area (km ) Area (mi ) 1 Desert Antarctica (Antarctica) 13829430 5339573 2 Sahara (Africa) 9100000 3320000 + + 3 Desert Arabian (Orientul Mijlociu) 2,330,000 900,000 4 Desertul Gobi (Asia) 1,300,000 500,000 5 Deertul Kalahari (Africa) 900000 360000 6 Desert Patagonia (America de Sud) 670000 260000 7 Desert Mare Victoria (Australia) 647000 250000 8 deertul sirian (Orientul Mijlociu) 520000 200000 9 Desert Bazin Mare (America de Nord) 492000 190000 [Modific] Etimologie Desert Thar n apropierea Jaisalmer, India. deert englez i cognate sale romanice (inclusiv Deserto italian i portughez, francez i desert desierto spaniol), toate provin din dsertum latin ecleziastice (iniial "un loc abandonat"), un participiu de dserere, "s abandoneze." (. Vezi dezertare) de coresponden ntre ariditate i slab populate este complex i dinamic, variind n funcie de cultur, era, i tehnologii; astfel utilizarea cuvntului deert poate provoca confuzie. n limba englez nainte de secolul 20, deert a fost adesea folosit n sensul de "zon nepopulat", fr referire

specific la ariditate, dar astzi este cuvntul cel mai des folosit n sensul su climatice-stiinta (o zon de precipitaii sczute) i un desert poate fi destul de intens populate, cu milioane de locuitori. Fraze precum "insul pustie" i "Great American Desert" n secolele anterioare nu implic n mod necesar nisip sau ariditate; accentul lor a fost slab populate. Cu toate acestea, conotaie de un loc cald, uscat, nisip i influeneaz adesea interpretarea de astzi popular dintre aceste fraze. Tadrart deert Acacus n vestul Libia, o parte din Sahara. [Modific] Clasificare n 1961, Peveril Meigs mprite regiuni deert de pe Pmnt n trei categorii, n funcie de cantitatea de precipitaii au primit. n acest sistem acum larg acceptat, extrem de terenuri aride au cel puin 12 luni consecutive fr precipitaii, terenuri aride au mai puin de 250 mm (10 in) de precipitatii anuale, i terenuri semiarid au o medie anual de precipitaii ntre 250 i 500 mm (10 -20 n). Aride i extrem de terenuri aride deerturi sunt, i zonele semiaride, n general, sunt menionate ca stepelor. [1] [Modific] Definiie Msurarea precipitaiilor singure nu pot oferi o definiie precis a ceea ce este un deert arid, deoarece a fi, de asemenea, depinde de evaporare, care depinde n parte de temperatura. De exemplu, Phoenix, Arizona primete mai puin de 250 milimetri (10) de precipitaii pe an, i este imediat recunoscut ca fiind situat ntr-un deert datorita plante adaptate aride. Versantul nord de Alaska lui Brooks Range primete, de asemenea, mai mic de 250 mm (10 in) de precipitaii pe an i este deseori clasificat ca un desert rece. [7] Alte regiuni ale lumii au deserturi reci, inclusiv zonele din Himalaya [8] i alte zone de mare altitudine n alte pri ale lumii. [9] deserturi Polar acoper o mare parte din zone libere de ghea arctic i Antarctica. [10] [11] evapotranspiraia potenial se completeaz de msurare a precipitaiilor n furnizarea unei definiii tiinifice bazate pe msurare a unui deert. Bugetul de ap de o zon poate fi calculat folosind formula P - PE S, n care P este precipitaii, PE este ratele potenial evapotranspiratie i S este suma de stocare a apei de suprafa. Evapotranspiraiei este o combinaie de pierderea de ap prin evaporare atmosferice i prin intermediul proceselor vitale ale plantelor. evapotranspiraia potenial, atunci, este cantitatea de ap care ar putea s se evapore n orice regiune dat. Ca un exemplu, Tucson, Arizona primete aproximativ 300 mm (12 in) de ploaie pe an, cu toate acestea aproximativ 2500 de milimetri (100) de ap ar putea evapora pe parcursul unui an. [Necesit citare] Cu alte cuvinte, aproximativ de 8 ori mai mult ap ar putea evapora din regiune dect de fapt cade. Rata de evapotranspiratiei n regiunile reci, cum ar fi Alaska, sunt mult mai sczute din cauza lipsei de cldur pentru a ajuta la procesul de evaporare. Exist diferite forme de deserturi. deserturi reci pot fi acoperite n zpad sau ghea; apa ngheat indisponibil pentru viaa plantelor. Acestea sunt mai frecvent menionate ca tundra n cazul n care un sezon scurt de temperaturi de mai sus-nghe este cu experien, sau ca un capac de ghea n cazul n care temperatura rmne sub punctul de nghe pe tot parcursul anului, redare teren aproape complet lipsit de via. Cele mai multe deserturi non-polare sunt fierbini n ziua i rece pe timp de noapte (pentru latitudine) din cauza lipsei de efect de moderare a apei. n unele pri ale lumii, deserturile sunt create de un efect de umbra ploaie n care masele de aer pierde mult din umezeala lor ca acestea s treac un interval de munte; alte domenii sunt aride n virtutea de a fi foarte

departe de cel mai apropiat surse disponibile de umiditate. Dealurile Agasthiyamalai tiat Tirunelveli n India de musoni, crend o regiune rainshadow. Deerturile sunt, de asemenea, clasificate n funcie de localizarea lor geografic i model de vreme dominant n vnt comerciale,-latitudine mijlocie, umbra ploaie, musonul de coast,, sau deserturi polare. Fostul zonele deert n prezent n mediile non-aride sunt paleodeserts. montane sunt deerturi aride locuri cu o altitudine foarte mare, exemplul cel mai proeminent se gsete la nord de Himalaya, n special n regiunea Ladakh din Jammu i Kashmir, n unele pri din Munii Kunlun i Podiul Tibet. mai multe locaii n cadrul acestei categorii au cresteri de peste 3.000 de metri (10.000 ft) i regimul termic poate fi hemiboreal. Aceste locuri datoreaz ariditate lor profund (precipitaii medie anual este de multe ori mai mic de 40 mm sau 1,5 in) de a fi foarte departe de cel mai apropiat surse disponibile de umiditate. deserturile montane sunt n mod normal, la rece. deserturi umbra sub forma de ploaie atunci cnd variaz de munte inalt bloc din nori ajunge n zone n direcia vntului se ntmpl. Ca de aer se mic peste muni, se rcete i condenseaz umiditate, determinnd precipitaii pe partea vantului. n momentul n care aerul ajunge n partea de sub vnt, acesta este uscat, deoarece a pierdut majoritatea de umiditate, rezultnd ntr-un deert. Aer, apoi se incalzeste, se extinde, i lovituri peste deert. Aer cald, deshidratat ia cu el orice urme de umezeal n deert. [Modific] Caracteristici Desert Vedere din satelit a deert Al-Deertul Dahna n Arabia Saudit artnd diferite caracteristici depozitionale Nisip acoper doar aproximativ 20% din deserturile Pamantului. Cea mai mare parte nisip este n foi nisip i regiunile nisip marea majoritate a-dune de ondulator asemntoare valurile oceanului "ngheate", ntr-o clip de timp. n general, exist cinci forme de deserturi: * Mountain i deserturi bazinul * Deserturi Hamada, care constau din platou forme de relief * REGS, care constau din pavaje rock * ERG, care sunt formate prin marea de nisip * Bazinele Intermontane Aproape toate suprafeele deert n cazul n care sunt cmpii eoliene deflaie-ndeprtarea materialului cu granulatie fina de vnt-a expus pietriuri pierde constnd n principal din pietricele, dar cu cobbles ocazionale. Suprafeele rmase de terenuri aride sunt compuse din aflorimente roca expuse, soluri deert, i depozite fluviale, inclusiv fani aluviale, Playas, lacuri deert, i oazele. aflorimente Bedrock aprea ca muni mici, inconjurat de campii extinse eroziune. Mai multe tipuri diferite de dune exist. dune Barchan sunt produse de vnturi puternice, sufl pe o suprafa plan i sunt form de semilun. Longitudinale sau Seif dune sunt dune de care sunt paralele cu un vnt puternic care sufla ntr-o singur direcie general. dune transversal se executa la un unghi drept fa de direcia vntului constant. dune Star sunt n form de stea i au crestele mai multe care se rspndesc n jurul unui punct. Oazele sunt zone de vegetaie umezite de izvoare, puuri, sau de irigare. Multe sunt

artificiale. Oaze de multe ori sunt singurele locuri n deert c culturile de sprijin i de locuire permanent. [Modific] Faun i flor "Floare Desert" redirecioneaz aici. Pentru alte sensuri, vedei Desert floare (dezambiguizare). pere Prickly floare Organ Pipe cactus n Arizona cactusii Saguaro n deertul Sonora din Arizona. Flora din Baja California Desert, Catavia regiune, Mexic Deerturile au o reputaie pentru susinerea vieii foarte puin, dar, n realitate, deerturi au adesea o mare biodiversitate, inclusiv animale care rmn ascunse n timpul orelor de zi pentru a controla temperatura corpului sau pentru a limita are nevoie de umiditate. Unele fauna include obolan cangur, Coyote, iepure jack, i oprle multe. Aceste animale adaptate sa traiasca in deserturile sunt xerocoles numite. Multe animale deert (i plante) arat n special adaptri clare evolutiv de conservare a apei sau toleran de cldur, i astfel sunt adesea studiate n fiziologie comparativ, ecophysiology, fiziologie i evolutive. Un exemplu bine studiat este specializrile de rinichi de specii de mamifere demonstrat desert-locuind [12] exemple Multe dintre evoluiei convergente. Au fost identificate n organisme deert, inclusiv ntre cactusi i Euphorbia, obolan cangur i jerboas, oprle Phrynosoma i lui Moloh. Unele flora include arbuti, Prickly Pere, Desert Holly, i Brittlebush. Cele mai multe plante desert sunt de secet sau sare-tolerante, cum ar fi xerophytes. Unele ap magazin n frunzele lor, rdcinile, i tulpini. Alte plante deert au taproots lungi care ptrunde n tabelul de ap dac este prezent, sau s-au adaptat la vreme de mare avnd-rspndire rdcini pentru a absorbi apa dintr-o zona mai mare de sol. O alta adaptare este dezvoltarea de frunze mici, spinoi care vrsat de umiditate mai mic de frunze de foioase cu suprafee mai mari. Tulpinile i frunzele unor plante inferioare viteza suprafata de vnturi de nisip care transport i pentru a proteja solul de eroziune. Chiar i ciuperci mici i organisme microscopice de plante gsite pe suprafaa solului (sol aa-numitele cryptobiotic) poate fi o legtur vital n prevenirea eroziunii i acordarea de sprijin pentru alte organisme vii. Deerturile au de obicei un capac de plante care sunt rare, dar extrem de diverse. Cactui saguaro gigant din deertul Sonora prevd cuiburi pentru psri deert i va servi ca "arbori" din deert. Saguaro cresc ncet, dar poate tri pn la 200 de ani. Cnd 9 ani, sunt aproximativ 15 de centimetri (6) mare. Dup aproximativ 75 de ani, cactui dezvolta ramurile prima lor. Cnd pe deplin dezvoltat, cactusi saguaro sunt de 15 metri (50 ft) nlime i se cntrete la fel de mult ca 10 de tone. Ei punct Sonora i s consolideze impresia general de deserturi ca teren cactus-bogat. Dei cactusii sunt adesea gndit ca plante desert caracteristic, alte tipuri de plante s-au adaptat bine la mediul aride. Acestea includ familiile de mazre i floarea soarelui. deerturi Rece au ierburi i arbuti ca vegetaie dominant. [Edit] de ap Atacama, cel mai uscat desert din lume [13] Atacama este cel mai uscat loc de pe Pamant [13] [14] [15] [16] i este practic steril, deoarece este blocat de umiditate pe ambele fee cu munii Anzi i prin chilian Coast Range. Rece Humboldt curent i anticiclonic din Pacific sunt eseniale pentru a pstra climei uscate

din Atacama. Precipitaii medii n regiunea de Antofagasta chilian este de doar 1 mm pe an. Unele staii meteorologice n Atacama nu au primit ploaie. Dovezile sugereaz c Atacama nu poate avea orice precipitaii abundente 1570-1971. Este att de arid nct muni care ajung la fel de mare ca 6885 de metri (22,590 picioare) sunt complet libere de gheari i, n partea de sud de 25 S pn la 27 S, poate s fi fost ghear-gratuit pe toata durata cuaternar, dei permafrostul se extinde pn la o altitudine de 4.400 de metri i este continuu peste 5600 de metri. O furtun afisari Wah Wah Valley, Utah Ploaia nu intr ocazional n deert, i furtuni in desert sunt de multe ori violente. O nregistrare cu 44 milimetri (1,7 in) de ploaie a czut o dat n decurs de 3 ore n Sahara. Furtunile mari saharian poate livra pana la 1 milimetru pe minut. n mod normal canale uscat flux, arroyos numit sau wadis, poate umple rapid dup ploi abundente, i viituri, care face aceste canale periculoase. Un flash de inundaii n Gobi Desi putina ploaie cade n deerturi, deserturi primi scurgerea de la efemer, sau de scurt durat, fluxuri hrnite cantiti considerabile de sedimente pentru o zi sau dou. Dei cele mai multe deserturi sunt n bazine cu drenaj nchis sau interior, o deserturile puini sunt traversate de "exotice" ruri de ap care deriv din afara lor deert. ruri Such infiltra solurilor i se evapor cantiti mari de ap n cltoria lor prin deserturi, dar volumele lor sunt de aa natur nct ele menine continuitatea lor. River Nile, rul Colorado, i Fluviul Galben sunt exotice rauri care curg prin deserturile de a livra sedimentele lor la mare. Deerturile poate avea, de asemenea, ruri izvoare subterane, rezervoare sau care se afl aproape de suprafa, subterane sau adncime. Plantele care nu au adaptat complet la precipitaiilor sporadice ntr-un mediu desert poate robinet n sursele de ap subterane, care s nu depeasc la ndemna a sistemelor de radacina lor. n timp ce deserturile sunt bine-cunoscute pentru lipsa lor de ap, unele grupuri s-au adaptat modaliti de a gsi ap n acest mediu dur. Beduin, de exemplu, rndul su, peste o jumatate de pietre ngropat chiar inainte de zori, astfel forme de rou pe ele. [17] Lacuri forma n absena unor ploi sau meltwater n bazine de drenaj interior este suficient. Desert lacuri sunt n general de mic adncime, temporar, si sarat. Deoarece aceste lacuri sunt puin adnci i s aib un gradient de jos sczut, stresul poate cauza vntului apele lacului s se deplaseze pe mai muli kilometri ptrai. Cnd lacuri mici uscat, ei lasa o crusta de sare sau hardpan. Zon plan de lut, nmol, nisip sau incrustate cu sare care se formeaz este cunoscut ca un Playa sau o chiuvet. Exist mai mult de o sut de Playas n America de Nord deserturi. Cele mai multe sunt relicve de lacuri mari care au existat n timpul ultimei ere glaciare, aproximativ 12.000 de ani n urm. Lake Bonneville a fost o 52000-ptratkilometru (20.000 mi ) lac aproape 300 de metri (1000 ft) adnc n Utah, Nevada, Idaho i n timpul Ice Age. Astzi, rmiele lacului Bonneville include Utah Marele Salt Lake, Utah Lake, i Sevier Lake. Deoarece Playas sunt aride forme de relief de la un trecut mai umed, n care conin indicii utile pentru schimbrile climatice. Atunci cnd se produce precipitaii ocazional, acesta erodeaz roci deert repede. Terenurile plate de hardpans i Playas a le face pistele de curse excelente i piste naturale pentru avioane i nave spaiale. Sol-vehicul recorduri de viteza au fost stabilite pe lakebeds plat din deertul Black Rock din Nevada i Speedway Bonneville din Utah. Microbuzele

Space i aeronave teren zbor-test pe Rogers Lacul Playa la Edwards Air Force Base din California. [Modific] Formarea de deserturi calde Exista patru cauze principale, legate ntre ele de deserturi calde: [necesit citare] * Formarea de celule subtropical de nalt presiune. * Umbra efect de ploaie n centura de est comerului vnt. * Efectul a curenilor reci din largul coastei de vest a continentelor la aceste latitudini. * Nisipurile depunerea de un deert de-a lungul frontierei sale n teren fertil Trebuie s se constate c, de asemenea, deserturi calde (cum ar fi deserturi rece) poate duce la temperatura medie de rcire [18], deoarece ele reflect mai mult de lumina de intrare (albedo lor este mai mare dect cea a apei sau de pduri). [Modific] resurse minerale O instalaie de minerit lng Jodhpur, India Deerturile pot conine cantiti mari de resurse minerale pe toat suprafaa. Aceast apariie n minerale, de asemenea, determin culoarea. De exemplu, culoarea roie a deserturi nisip muli este o urmare a producerii de laterit. [19] Unele depozite de minerale sunt formate, mbuntite, sau conservate prin procese geologice care au loc n terenuri aride, ca o consecin a climatului. ap solului infecteaza minerale minereu i redepozitele le n zonele de lng mas de ap. Acest proces de leiere concentrate aceste minerale ca minereu care pot fi exploatate. Evaporarea n acumularea de terenuri aride minerale mbogete n lacuri lor. paturi Lacul cunoscut sub numele de Playas pot fi surse de depozite de minerale format prin evaporare. Apa care se evapora n bazinele nchise precipit minerale, cum ar fi gips, srurile (inclusiv nitrat de sodiu i clorur de sodiu), i borai. Minerale formate n aceste depozite evaporite depinde de compoziia i temperatura din apele saline la data de depunere. Semnificativ a resurselor evaporite loc n Marele Bazin Desert din Statele Unite, depozitele minerale fcut celebru de "echipe de 20 de catr", care odat vagoane tractate de boraxncrcate de la Valea Mortii la calea ferata. Bor, din evaporite borax i borat, este un ingredient esenial n fabricarea sticlei, email, chimicalelor agricole, de dedurizare a apei, i produse farmaceutice. Borai sunt minat din depozite evaporite la Searles Lake, California, i n alte locaii desert. Valoarea total a substanelor chimice care au fost produse din Searles Lacul substanial mai mare de 1 miliard de dolari. Deertul Atacama din Chile este unic printre deserturile lumii n abundena mare de minerale saline. Nitrat de sodiu a fost extras pentru explozivi i a ngrmintelor n Atacama inca de la mijlocul secolului 19. Aproape 3 milioane de tone metrice au fost exploatate n timpul Primului Rzboi Mondial minerale valoroase situate n terenuri aride include cupru n Iran Statele Unite ale Americii, Chile, Peru, i, de fier i minereu de plumb i zinc din Australia; i aur, argint, i depozite de uraniu din Australia i Statele Unite ale Americii. Nemetalice resurselor minerale i roci, cum ar fi beriliu, mic, litiu, argile, piatr ponce, i zgur, de asemenea, apar n regiunile aride. carbonat de sodiu, sulfat, borat, nitrat, de litiu, brom, iod, calciu, stroniu i compui

provin de la sedimentele i saramurilor apropierea suprafa format prin evaporare de interioare organisme de ap, deseori n timpul ori punct de vedere geologic recent. Green River Formarea de Colorado, Wyoming, Utah i conine aluviuni ventilator i evaporite Playa creat ntr-un lac imens al crui nivel a fluctuat de milioane de ani. Punct de vedere economic depozite semnificative de trona, o surs major de compui de sodiu, i straturi groase de isturi bituminoase au fost create n mediul arid. Unele dintre cele mai productive zone petroliere de pe Pamant se gsesc n regiunile aride i semiaride din Africa i Orientul Mijlociu, dei cmpurile petroliere au fost iniial format n mediile marine de mic adncime. schimbrile climatice recente au plasat aceste rezervoare ntr-un mediu arid. Este demn de remarcat c Ghawar, pentru cmpuri petroliere din lume cel mai mare i mai productiv este cea mai mare parte n Cartierul goale i deserturi Al-Deertul Dahna. Alte rezervoare de petrol, cu toate acestea, sunt considerate a fi de origine eoliene i sunt n prezent gsite n medii umede. Rotliegendes, un rezervor de hidrocarburi din Marea Nordului, este asociat cu depozite evaporite extinse. Multe dintre cele mai importante resurse de hidrocarburi din SUA ar putea veni din nisipuri eoliene. Ancient secvene aluvionar ventilator poate fi, de asemenea, rezervoare de hidrocarburi. [Modific] Resursele de energie solar Deerturile sunt percepute ca surse de energie solar. Desertul Negev i zona nconjurtoare, inclusiv Valea Arava, sunt cele mai nsorite pri din Israel i prea puin de acest teren este arabil, care este motivul pentru care a devenit centrul industriei solare israeliene [20]. Faiman David, un expert n lume pe baza energiei solare, se simte nevoile energetice ale unei ri ca Israel ar putea fi ndeplinite prin construirea de instalaii de energie solar n Negev. [21] Faiman, de asemenea, se simte tehnologia exist acum s furnizeze toate de energie electric din lume are nevoie de cu 10% din Sahara. [21] Solel a nou domenii de colectoare solare n deertul Mojave din California. [22] Acesta a semnat recent un contract pentru a construi Mojave Solar Park, care va fi din lume, cea mai mare uzina generatoare solare. [23] [24] [Modific] Viaa uman n deert Mahktesh Gadol, un bazin de eroziune n deertul Negev din sudul Israelului Gtit ntr-un deert Un desert este un mediu ostil, potenial mortal pentru oameni nepregtii. n deert fierbinte, temperaturi ridicate duce la pierderea rapida a apei din cauza transpiraie, i lipsa surselor de ap cu care s umple-l poate duce la deshidratare i moarte n cteva zile. n plus, oamenii neprotejate sunt, de asemenea, la risc de la insolatie. Oamenii pot avea, de asemenea, s se adapteze la furtuni de nisip, n unele deserturi, nu doar n efectele lor negative asupra sistemelor respirator i ochi, dar i n efectele lor potenial duntoare asupra echipamente cum ar fi filtre, vehicule i echipamente de comunicaii. Furtuni de nisip poate dura ore, uneori chiar zile. Acest lucru face ca supravieuitor n deert destul de dificil pentru oameni. n ciuda acestui fapt, unele culturi au fcut deserturi cald casa lor, pentru mii de ani, inclusiv beduini, Tuareg i oameni Pueblo. Tehnologia modern, inclusiv sisteme de irigare avansate, desalinizare i aer condiionat au fcut deserturi mult mai primitoare. n Statele Unite i Australia, de exemplu, agricultura desert a gasit utilizarea la scar larg.

In deserturi reci, hipotermie si degeraturi sunt pericolele ef, precum i deshidratarea, n absena unei surse de cldur pentru a topi gheata de but. Care se ncadreaz prin ambalajghea sau straturi de ghea de suprafa n apa nghetata este un pericol deosebit de urgen care necesit o aciune rapid pentru a preveni hipotermia. Foame este, de asemenea, un pericol, la temperaturi sczute, organismul necesit energie din alimente mult mai mult pentru a menine temperatura corpului i pentru a muta. Ca i n deserturi fierbinte, unii oameni, cum ar fi inuiii au adaptat la condiiile vitrege de deserturi reci. Cele mai multe tradiionale de via uman n deert este nomad. Acesta depinde n deert fierbinte pe gsirea de ap, i pe urma ploilor frecvente pentru a obine de punat pentru animale. n deserturi reci, aceasta depinde de gsirea de vntoare i de pescuit, la adpostirea de viscol i extreme de iarn, i la depozitarea suficient hran pentru iarn. decontare permanente n ambele tipuri de deserturi necesit ap permanent i surse de hran i adpost adecvat, sau tehnologia i surse de energie s le furnizeze. Kolob Canyon, o parte din Parcul National Zion, Utah, Statele Unite ale Americii este o parte a deertului este mai mare Platoul Colorado. Multe deserturi sunt plate i de caracteristici, lipsit de repere, sau compuse de forme de relief repet, cum ar fi dune de nisip sau de ghea amestecate-domenii de ghetari. abiliti avansate sau dispozitive sunt obligate s navigheze prin peisaje astfel de cltorii i neexperimentat poate pieri atunci cnd livrrile alerga afar dup ce a pierdut. n plus, furtunile de nisip sau viscolului poate provoca dezorientare n condiii de vizibilitate redus drastic. Pericolul reprezentat de animalele slbatice n deert a fost prezentate n conturile exploratori ", dar nu produce rate mai mari de deces dect n alte medii, cum ar fi pdurile tropicale sau pdure savan, i n general nu afecteaz prin ea nsi de distribuie umane. Aprare mpotriva urilor polari ar putea fi recomandabil n unele zone ale Arcticii, care pot msuri de precauie mpotriva erpi veninoi i scorpioni n alegerea site-uri la care s tabr, n unele deserturi fierbinte.
Climatele semiarid si arid, de la latitudini tropicale, au numeroase trasaturi caracteristice comune. Tipul semiarid face tranzactia de la climatul arid catre climatele mai umede. Principala caracteristica distinctiva a acestor tipuri de climat consta in lipsa aproape totala sau insuficienta precipitatiilor. Geografic ele sunt centrate aproximativ la 20 - 25C latitudine nord si sud, unde actioneaza cu precadere masele de aer din atmosfera nalta a zonelor subtropicale. Chiar si in regiunile unde apar depresiuni barice datorate ncalzirii excesive a suprafetei terestre si aerului din troposfera inferioara,stratul de convectie ramne subtire, puternic 14114d311o ele inversiuni termice din troposfera superioara ramnd atotstapanitoare si extinznd conditiile aride pna la latitudinea alizeelor. Principalele regiuni de clima tropicala arida sunt situate n nord vestul Mexicului si n lungul coastelor vestice ale Republicii Peru si partii nordice a Republicii Chile, n Africa de Nord (Sahara) si Arabia, n sud estul Iranului si jumatatea sudica a Pakistanului, n vestul Indiei si n Australia Centrala si Vestica.

Regiunile cu climat tropical semiarid au o dezvoltare mai mare n Africa, unde se ntind sub forma a doua zone care marginesc la nord si la sud desertul Sahara, precum si a unei zone de forma neregulata care se ntinde la nord si la vest de pustiul Kalahari (n Angola, Namibia, Zambia, Botswana si Republica Africa de Sud). Pe continentul asiatic, climatul tropical semiarid se dezvolta n zona muntoasa din Peninsula Arabia, n cea mai mare parte a Iranului si n parti nsemnate din Pakistan si India. n Australia zona tropicala semiarida margineste la nord si la est Marele Desert Australian. America de Nord cunoaste aceste conditii climatice n Podisul Mexican, iar America de Sud n Brazilia, la nord de Capul So Roque.
n regiunile tropicale aride precipitatiile aproape lipsesc, din cauza uscaciunii aerului si marii naltimi a nivelului de condensare. Convectia ascendenta, care ia nastere datorita suprancalzirii aerului, nu reuseste sa atinga acest nivel, dar provoaca adesea vartejuri puternice care ridica la naltimi apreciabile coloane imense de praf si nisip. Rareori ciclonii formati pe frontul polar (temperat) patrund n regiunile tropicale, dnd nastere unor averse puternice de ploaie, care umplu vaile seci cu torenti vijeliosi si fac sa apara o vegetatie efemera, grabita parca sa-si ncheie ciclul vegetativ nainte ca rezervele de umezeala sa se fi terminat. Asemenea averse pot sa apara o data la mai multi ani sau la mai multe decenii. Se ntelege deci ca mediile anuale ale cantitatiilor de precipitatii sunt sub 200 mm si pot cobor chiar pna la 0 mm, cum s-a ntmplat la Calama (oras n interiorul Republicii Chile, situat la altitudinea de 2264 m), unde de-a lungul timpurilor istorice nu s-a semnalat nici o ploaie. Conditiile de ariditate specifice deserturilor tropicale sunt accentuate n regiunile desertice litorale, care se afla sub influenta curentilor oceanici reci. Fenomenul se datoreaza temperaturilor mai coborte ale apei si aerului de deasupra curentilor reci, care se opun convectiei termice ascendente, favoriznd, dimpotriva, descendenta aerului si predominarea totala sau cvasitotala a timpului senin. El este propriu desertului Sonora, influentat de curentul rece al Californiei, deserturilor Peru si Atacama, infulentate de curentul rece al Perului (sau Humboldt), Saharei de Vest, aflata sub influenta curentului Canarelor si desertului Namib, influentat de curentul Benguelei. Exemplul mentionat, al localitatii Calama de la periferia desertului Atacama, cel al localitatii Arica, din nordul statului Chile, unde n 43 de ani s-a nregistrat o medie anuala a precipitatiilor de numai 0,5 mm, cel al orasului Iquiqe (situat pe litoralul desertului Atacama), n care media anuala este de numai 3 mm, cel al localitatii Walvis Bay (situata pe tarmul Oceanului Atlantic n desertului Namib) unde media anuala este de 30 mm si multe altele, costituie dovezi graitoare ale influentei graitoare ale influentei curentilor reci asupra reducerii pana la disparitia aproape totala a precipitatiilor atmosferice. Aceasta nu nseamna ca, n interiorul continentelor, ariditatea nu pate fi pe alocuri aproape la fel de severa. Dovada precipitatiilor medii anuale, nsumand numai 1mm, nregistrate n localitatea egipteana Luxor. Uneori, ploile, si asa destul de rare,

nu ajung pana suprafata terestra, picaturile evaporndu-se n cadere din cauza temperaturilor extrem de ridicate ale aerului. Ploile fiind absolut ntmplatoare, se ntelege ca nebulozitatea are valori extrem de reduse, iar Soarele straluceste aproape tot timpul ct acest lucru este astronomic posibil. Drept urmare suprafata terestra, mai ales cnd este acoperita cu nisip, se ncalzeste excesiv, atingnd chiar temperaturi de 80C. Dimpotriva, noaptea, lipsa valorilor de apa si a norilor determina cresteri exceptionale ale intensitatii radiatiei efective, ceea ce permite racirea suprafetei terestre, uneori pana la valori de 0c. ncalzirile si racirile de la nivelul suprafetei terestre se rasfrng si asupra aerului de deasupra, n regiunile cu climat tropical arid registrndu-se valori termice absolut extrem de mari. Temperaturile, anuale sunt cuprinse obisnuit ntre 20 si 28C (21,6C la El Golea n Sahara algeriana si mai scazute datorita cresterii altitudinii (19,1C Windhoek n Namibia) sau influentei curentilor oceanici reci (16,6C la Walvis Bay, pe tarmul desertului Namib). Amplitidinile termice anuale se cifreaza de regula ntre 22 si 25C (la Jacobabad luna cea mai rece, ianuarie, nregisrnd 15C, iar luna cea mai calda, iunie, 37C, iar la El Golea 9 si, respectiv, 34C). n regiunile tropicale aride cu altitudini mai mari diferentele scad pna la 10C (la Windhoek lunile cele mai reci, iunie si iulie, registreaza 13C, iar cele mai calde, noiembrie, decembrie si ianuarie, 23C), iar n cele aflate sub influenta curentilor oceanici reci, pana 5C (Walvis Bay temperaturile medii lunare variaza ntre 14 si 19C).

Spre deosebire de regiunile desertice joase, cu temperaturi extrem de ridicate si precipitatii nensemnate, n cele cu relief nalt (Muntii Ahaggar si Tibesti din Sahara, Muntii Hijas din Arabia Saudita, Muntii Ymenului, Muntii Macdonnel si Musgrave din Desertul Australiei etc.), temperaturile scad, iar cantitatiile de precipitatii cresc apreciabil (la Windhoek, de pilda, ele ele sunt de 375 mm pe an). Sursa acestor precipitatii este, ca si n deserturile nconjuratoare, trecerea rara a ciclonilor. n regiunile cu climat tropical semiarid valorile termice sunt relativ asemanatoare cu cele din
deserturile tropicale. Ba mai mult, maxima termica absoluta a planetei Pamnt s-a nregistrat n regiunea cu climat tropical semiarid din nordul Libiei. Ea a fost de 58C si s-a produs n ziua de 13 septembrie 1922 n orasul AlAziziyah, situat la 50 Km sud est de Tripoli. Valoarea respectiva depaseste cu 13,5C temperatura maxima absoluta nregistrata pe teritoriul Romniei. Desigir, la periferiile mai nalte, si cu latitudini mai mari, temperaturile scad, dupa cum la periferiile dinspre regiunile cu climat intertropical alternativ, mai apropiate de ecuator, amplitudinile termice diurne si anuale se diminueaza.

Ct despre precipitatii, acestea nu sunt ntmplatoare ca n deserturile tropicale, ci au o distributie sezoniera bine conturata. La periferiile dinspre regiunile subtropicale ale yonelor cu climat semiarid, precipitatiile sunt aduse n timpul iernii de ciclonii latitudinilor medii care naiteaza spre tropice. La periferiile dinspre ecuator, dimpotriva, ploile cad vara si sunt determinate de activitatea frontului tropical. Perioadelor ploioase li se asociaza scaderi usoare ale temperaturii aerului. Ca urmare a marii uscaciuni si a amplelor variatii termice diurne, n regiunile cu climat tropical arid are loc o intensa dezagregare a rocilor, landsaftul specific fiind cel al deserturilor de nisip sau piatra. Vegetatia, efemera, este legata de ploile sporadice. Ea are caracter permanent numai n oazele cu apa freatica putin adnca si este n general cultivata. n deserturile litorale, scaldate de curenti oceanici reci, ceturile frecvente si temperaturile ceva mai scazute, care diminueaza deficitul de saturatie din aer, fac posibila cresterea si dezvoltarea ctorva forme interioare de vegetatie, in ciuda lipsei aproape totale a precipitatiilor. Catre si n regiunile cu climat samiarid deserturile se transforma n semidesrturi si trec, treptat, n stepele uscate de vegetatie ierboasa xerofila, care ngaduie populatiilor autohtone sa practice cresterea animalelor (capre, oi).

BIBLIOGRAFIE :Climatele Pamntului - Teodor