Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
sau
Pustiul
Deșertu
l
Deșertul sau pustiul este o zonă care primește foarte puține precipitații, aproximativ
250 mm pe an. Deșerturile au reputația de a susține foarte puține forme de viață deși,
la o comparație mai atentă cu un mediu mai umed, formele de viață din deșert sunt de
cele mai multe ori variate și rămân în general ascunse pentru a-și păstra umiditatea.
Aproximativ o treime din suprafața Terrei este acoperită de deșerturi. In regiunile de
deșert sunt în general diferențe mari de temperatură de la zi la noapte. Cauza lipsei
de vegetație dintr-un deșert (pustiu) poate fi lipsa apei sau în regiunile arctice lipsa
căldurii necesare vieții.
Jens Martensson 2
Tipuri de Deșert
• Deșerturi aride (În aceste pustiuri carența de apă și pământul uscat
este cauza esențială a lipsei vieții în regiune);
• Deșerturi nisipoase (În aceste ținuturi stratul superior este alcătuit din nisip, în care
predomină cuarțul, care a luat naștere prin fenomenul de eroziune datorat în special
vântului, sub acțiunea căruia formează dune de nisip care pot fi mișcătoare. Condițiile de
viață în aceste regiuni sunt vitrege. Unul dintre deșerturile cele mai mari de acest tip este
Rub al-Chali din Arabia)
Jens Martensson 3
• Deșerturi cu pietriș (Iau naștere prin procesele de eroziune și depunere
a materialului adus de ghețari. Astfel de pustiuri se pot întâlni în Asia
Centrală)
• Deșerturi de sare (Au luat naștere în regiuni aride, acolo unde sarea s-a
depus după evaporarea apei în care era dizolvată)
• Pustiuri de gheață (Pustiuri de gheață pot fi întâlnite în regiunea polară
sau în munții înalți unde temperatura scăzută a împiedicat dezvoltarea
vegetației. Apa fiind sustrasă solului prin îngheț, precipitațiile cad sub
formă solidă (zăpadă). Din această categorie se pot aminti regiunile
polare, ca Wright Valley din Antarctida)
Jens Martensson 4
Deșertul Polar
Jens Martensson 5
SFARȘI
T!
Jens Martensson 6