12.

DEȘERTURILE ȘI VÂNTUL

Un alt exemplu de legătură între climă și geologie.

12.1. Distribuția și cauzele apariției deșerturilor

Regiunile aride nu sunt dominate de un singur proces geologic – sunt evidente efectele
forțelor tectonice, ale apei curgătoare și ale vântului.
Deoarece aceste procese se combină în diverse moduri de la un loc la altul, aspectul
peisajelor deșertice variază, de asemenea.
Conceptul de uscăciune este relativ; el se referă la orice situație în care există un deficit de
apă.
De aceea, climatolologii definesc clima uscată ca una în care precipitațiile anuale sunt mai
puține decât pierderea potențială a apei prin evaporare.
Uscăciunea este legată nu doar de precipitațiile anuale, ci și de evaporare – dependentă de
temperatură.
25 cm de precipitații anual pot susține doar o vegetație foarte săracă în Nevada, dar pot
susține păduri în Scandinavia.

Regiuni deficiente în apă:

- deșert, care este arid
- stepă, care este semiaridă
Stepa esteo variantă marginală și mai umedă a deșertului și este o zonă de tranziție care
înconjoară deșertul și îl separă de zonele cu climă umedă.

- Zonele uscate sunt concentrate la latitudini medii și subtropicale

Deșerturi de la latitudini joase

-Vecinătatea tropicelor Cancerului și Capricornului – Africa (Sahara), America de Nord (N

Mexic și SV Sttele Unite); Australia, America de Sud și sudul Africii
- sunt rezultatul distribuției globale a presiunii atmosferice și a vânturilor

Deșerturi de la latitudini medii

-Nu sunt controlate de mase de aer care coboară în zonele de presiune ridictă
-Ele există, în principal, pentru că sunt situate în zonele de la interiorul marilor mase
continentale
-Sunt situate departe de ocean, care este sursa de umezeală pentru formarea norilor și
precipitațiilor – deșertul Gobi
- exemplu de implicare a tectonicii în formarea deșerturilor – lanțurile de munți
12.2. Procese geologice în climat arid
Alterarea exogenă – sfărâmăturile alterate exogen din deșert constau din fragmente de roci
și minerale - rezultat al proceselor de alterare mecanică.
În zonele uscate, alterarea exogenă de orice tip a rocii este foarte mult redusă din cauza lipsei
umidității și a sărăciei în acizi organici rezultați din descompunerea retsturilor de plante.
Alterarea chimică – în intervale lungi de timp se formează minerale argiloase și soluri subțiri,
iar mulți silicați cu fier se oxidează, producând culoarea ruginie caracteristică unor peisaje
deșertice.

Rolul apei - Cursuri efemere de apă – în deșert inundațiile au loc rapid și se termină în timp
scurt – eroziunea care are loc în timpul uni singur eveniment izolat din deșert este
impresionantă
- wash sau arroyo (V Statele Unite)
- wadi (Arabia și Africa de Nord)
- donga (Africa de Sud)
- nullah (India)

Wadi, Niger
12.3. Transportul sedimentelor de către vânt
- Mișcarea vântului, ca și cea a apei, este turbulentă și capabilă să ridice sfărâmături și să le
transporte în alte locuri
- Viteza vântului crește odată cu înălțimea deasupra solului
- vântul transportă particule fine în suspensie, iar pe cele mai grele ca sarcină de
fund
Diferențe:
- densitatea mai mică decât a apei, face ca vântul să nu poată transporta
materiale grosiere
- deoarece vântul nu este canalizat, el poate răspândi sedimente pe suprafețe
mari, precum și la înălțimi mari în atmosferă.

Sarcina de fund – granule de nisip – transportul are loc prin saltație, la mai puțin de 1 m
față de suprafață
Sarcina în suspensie – particule mai fine de praf – cel mai adesea silt, dar și argilă
- transportul, în general, pe distanțe mici, dar vântul poate transporta silt și la
distanțe foarte mari
12.4. Eroziunea eoliană
Comparativ cu apa curgătoare și ghețarii, vântul este un agent erozional relativ
nesemnificativ – chiar și în deșerturi gentul erozional principal este APA!
Eroziunea eoliană este mai eficientă în regiunile aride decât în cele umede, deoarece
umezeala ține particulele împreună, iar vegetația le ancorează de sol  pentru ca vântul să
fie eficient trebuie să fie îndeplinite condiții ca uscăciunea și vegetație rară.

Deflația
Deflație – ridicarea și îndepărtarea particulelor de material neconsolidat – uneori efecte
semnificative, soldate cu adâncirea suprafeței cu până la 1 m în doar câțiva ani (Dustbowl,
1930)
Deșert cu pietriș
Pietriș strâns împachetat, dar numai o pietricică sau două grosime – sub ele nisip sau silt –
protejează materialul mai fin de eroziune
Ventifacte și yardang-uri
Vântul poate eroda și prin abraziune.
Ventifact – roci modelate și lustruite de către vântul care transportă nisip
Yardang – de obicei, forme de relief de mici dimensiuni, sculptate de vânt și aliniate paralel
cu direcția vântului.
12.5. Depozite eoliene
Deși vântul este un agent erozional relativ puțin important, el contribuie la realizarea unor
forme de relief depoziționale semnificative.
Acumulările de sedimente transportate de vânt sunt, în mod particular, remarcabile în
regiunile uscate ale lumii și de-a lungul unor țărmuri nisipoase.
Două tipuri distinctive:
- movile și creste de nisip depuse din sarcina de fund a vântului - dune
- pături extinse de silt, care au fost cândva transportate în suspensie - loess
Depozite nisipoase
Depozite de loess (silt)

Taluzuri verticale unde depozitele de loess sunt taiate de

Loessrâuri
în China
(Mississippi)