Condensare - proces de trecere a apei din faza gazoasă în faza

lichidă.
Condensarea vaporilor de apă implică două condiţii importante: scăderea
temperaturii aerului pînă la punctul de rouă şi prezenţa în aer a
nucleelor de condensare.
Forme de condensare a vaporilor de apă
În funcţie de nivelul la care se produce condensarea, în atmosferă se disting:
- forme de condensare la nivelul substratului;
- forme de condensare în stratul inferior al atmosferei;
- forme de condensare în atmosfera liberă.

Condensarea la nivelul substratului

Condensarea/sublimarea la suprafaţa de contact dintre aer şi substrat (pe
sol, roci, plante, diferite obiecte, etc.) apare în urma scăderii temperaturii
sub valoarea de temperatură corespunzătoare punctului de rouă. În urma
acestor procese iau naştere produse de condensare lichide (roua,
depuneri lichide) sau solide (bruma, chiciura, poleiul, depuneri solide),
reunite sub denumirea generică de „precipitaţii orizontale”.
Roua
Roua este o formă de condensare lichidă de forma unor picături fine de
apă care prin unire dau picături mai mari. De obicei apare în condiţii cu
aer umed şi turbulenţă slabă în nopţile senine, spre sfârşitul anotimpului
cald la latitudini temperate, la temperaturi pozitive, în urma răcirii
substratului cauzată de radiaţia noctumă intensă. Se formează pe
suprafeţe cu capacitate calorică şi conductivitate termică reduse. Astfel
de condiţii sunt întrunite mai ales de către vegetaţie care include mari
cantităţi de celuloză şi în plus are şi o suprafaţă radiativă mare, iar în
urma transpiraţiei rezultă o cantitate suplimentară de apă (mai rar în
pădure, acolo unde coronamentul ecranează procesul de răcire).

Bruma
Bruma este un produs de sublimare care se prezintă sub forma unui strat
albicios, alcătuit din cristale foarte fine de gheaţă, dezvoltat la suprafaţa
solului sau a obiectelor a căror temperatură scade sub 0°C. La latitudini
temperate acest fenomen este specific mai ales în jumătatea rece a
anului, când temperatura scade sub 0°C (mai frecvent la -2...-3°C).
Bruma reprezintă un pericol pentru unele specii de plante cultivate
atunci când se produce primăvara târziu sau toamna devreme.

Chiciura
Chiciura se prezintă sub forma unei mase cristaline albă, casantă, cu
structură foarte fină care se formează direct pe plante sau diferite
obiecte (pe ramuri, garduri, conductori etc.). Astfel de fenomene apar
mai ales iarna în condiţii de calm atmosferic sau vânt foarte slab,
temperaturi scăzute (uneori sub -10°C) şi în prezenţa unor mase ceţoase
în care plutesc picături suprarăcite şi cristale de gheaţă. După modul de
formare, se pot separa două tipuri de chiciură: - chiciura tare - prin
îngheţarea picăturilor suprarăcite în contact cu diferite obiecte; - chiciura
moale - prin sublimarea vaporilor în jurul nucleelor de gheaţă.

Poleiul
Poleiul, specific în regiunea ţării noastre la începutul şi sfârşitul iernii, se
prezintă sub forma unui strat compact de gheaţă, densă, transparentă sau
opacă. Apare în condiţiile în care picăturile suprarăcite de ploaie cad pe
suprafeţe cu temperaturi negative (de obicei 0...-1°C). Poleiul reprezintă
un fenomen de risc îndeosebi pentru transporturile rutiere. Poleiul de pe
sol se deosebește de gheața de pe sol, care se formează ori din zăpadă
care devine compactă și tare, ori din topirea stratului de zăpadă ce
acoperă solul și apoi acesta îngheață din nou. Poleiul poate avea un
aspect mat sau sticlos și se formează pe părțile expuse vântului.

Condensarea în stratul inferior al atmosferei

Condensarea vaporilor de apă în stratul de aer de lîngă suprafaţa terestră
ducela formarea ceţii şi a pîclei.
Ceața
Este un fenomen meteorologic dat de prezenţa hidrometeorilor aposi
(picături foarte micide apă si cristale fine de gheaţă in suspensie), in
condiţiile aerului saturat (cu umezeală relativăde 100%) care reduc
vizibilitatea la mai puţin de 1 km.

Pîcla
Reprezintă un amestec de picături de apă extrem de mici, cu diametrul
de 0,001mm, (maimici decat in cazul cetii), cu particule fine de praf,
fum industrial, care se ridică in atmosferă,datorită convecţiei termice din
ziua precedentă, si care răman prinse in stratul de inversiuneformat in
dimineţile următoare, ceea ce contribuie la reducerea vizibilităţii (pană
la 1-10km).
Condensarea în atmosfera liberă – norii
Norii sunt hidrometeori constituiţi ca şi ceaţa din particule foarte fine de
apă şi gheaţă aflate în suspensie, deosebirea faţă de ceaţă constând în
formele complexe pe care le îmbracă şi înălţimea la care apar (în
atmosfera liberă). Aceştia delimitează porţiuni din atmosferă în care se
întrunesc condiţii propice condensării.

Condenasarea avantaje și dezavantaje în scopuri economice

Condensarea este importanta pentru circuitul apei deoarece formeaza
norii. Acestia pot produce precipitatii, care reprezinta principalul mod de
intoarcere a apei pe Pamant. Condensarea este opusul evaporarii. Tot
condensarea este cauza formarii cetei, a aburirii ochelarilor atunci cand
se trece rapid de la frig la cald, a apei care se scurge pe partea exterioara
a unui pahar in care este apa rece iar afara este cald, precum si a apei
care se formeaza pe interiorul geamurilor casei intr-o zi rece.
Bruma (dezavantaj)- determină nu numai frînarea dezvoltării plantelor şi
încheierea prematură a ciclului de vegetaţie, ci chiar moartea parţială sau totală a
acestora. În pomicultură de exemplu, sînt deosebit de mari daunele brumei de
primăvară care surprind pomii în plină floare, distrugînd uneori aproape întreaga
recoltă. Au de suferit îndeosebi caişii, piersicii, vişinii, cireşii, mărul şi nucul. De
asemenea sînt afectate şi plantaţiile viticole, îndeosebi soiurile timpurii.Culturile
de cîmp, sînt afectate într-o proporţie mai mică de brumele tardive de primăvară şi
timpurii de toamnă, avînd o sensibilitate mai redusă faţă de îngheţ, în aceste
perioade.
Roua (avantaj) - are o importantă mare pentru supraviețuirea plantelor în regiunile
aride ca deșertul Namib sau deșertul Atacama.
Poleiul (dezanataj)- Efectele periculoase asociate poleiului se referă,în principal,la
reducerea drastică a coeficientului de frecare cu suprafaţa stratului de gheaţă.Acest
lucru provoacă grave accidente de circulaţie,iar pietonii,în special persoanele în
vârstă,pot suferi fracturi şi alte traumatisme grave,unele cu urmări pentru tot restul
vieţii.Depunerile de polei sunt mai consistente pe suprafeţe acoperite cu piatră
cubică sau piatră de râu. Poleiul poate provoca pagube prin asfixierea culturilor de
toamnă, dacă persistă mai multe zile. Poleiul cu diametrul 20 mm şi mai mult se
atîrnă la fenomenele stihinice el duce la situaţii excepţionale pentru legăturile de
telecomunicaţii, de transmitere a energiei electrice şi perturbează activitatea de
producţie a diferitor sectoare a economiei naţionale
Ceața (avataje)- Ceaţa prezintă importanţă meteorologică în sensul că micşorează
insolaţia, reduce evapotranspiraţia, diminuează radiaţia efectivă şi deci răcirea
excesivă a solului şi a plantelor, micşorând pericolul de îngheţ în anotimpurile de
primăvară şi toamnă.
Ceața (dezavantaje)- ceaţa constituie şi un fenomen atmosferic deosebit de
periculos.Ea reduce vizibilitatea,creează dificultăţi considerabile atât pentru
navigaţia aeriană, maritimă şi fluvială, cât şi pentru transporturile rutiere, feroviare
şi electrice. În astfel de condiţii, numărul accidentelor de circulaţii creşte foarte
mult, ceea ce atrage după sine sporirea corespunzătoare a pierderilor de vieţi
omeneşti şi de bunuri materiale.
Chiciura (dezavantaj)- Chiciura încarcă mult crengile copacilor şi conductorii cu
greutăţi, care pot să ajungă la 3 – 5 kg pe metrul liniar, determinând uneori ruperea
acestora.

Curiozități
Cele mai mari daune provocate de chiciură, Moldova le-a înregistrat ultima dată în
toamna anului 2000. Atunci, economia naţională a suportat pierderi în valoare de
peste 350 de milioane de lei.Potrivit Serviciului Hidrometeoroligic de Stat, în
perioada 26-28 noiembrie 2000, chiciura a afectat 51.000 de hectare de păduri, mai
ales din nordul Moldovei. Prejudiciul cauzat fondului forestier a constituit aproape
140 de milioane de lei.Totodată, depunerile de gheaţă din acea perioadă au afectat
sau au distrus total suprafeţe mari de pomi fructiferi. Iar în nordul şi parţial, în
centrul ţării a fost distrusă infrastructura de transportare a energiei.
Ceata ucigasa care a omorat sute de americani. Un mister vechi de 63 de ani care
nu are explicatie.
Oamenii de stiinta leaga sutele de decese si miile de imbolnaviri de nivelul ridicat
de substante poluante din ceata care s-a abatut asupra New York-ului si a altor
orase americane. Insa o explicatie clara nu poate oferi nimeni. Fenomenul care a
omorat sute de oameni ramane inca un mister.Astfel, in noiembrie 1953, ceata
ucigasa a omorat intre 170 si 260 de oameni in New York. Zece ani mai tarziu a
omorat 200, iar in 1966, 169.New York nu este insa singurul oras din SUA unde s-
a manifestat fenomenul. In octombrie 1948, in Donora, Pennsylvania, au murit 20
de oameni si 600 au avut nevoie de spitalizare. Alte mii au fost afectati. Au urmat
valuri de procese care nu s-au incheiat decat in 1951.In octombrie 1954 ceata
densa care s-a abatut asupra Los Angeles-ului a inchis scolile si a oprit activitatea
industriala pentru o luna.Fenomenul s-a manifestat si in Mexic, Teheran, sud-estul
Asiei si, bineinteles, Londra.