FENOMENELE

METEOROLOGICE
ROUA
 Roua este un fenomen meteorologic care face
parte din categoria precipitațiilor.
 -Ea se formează de obicei seara sau în cursul
dimineții, prin răcirea aerului vaporii de apă
existenți la suprafața solului se condensează
formându-se pe diferite obiecte de pe sol
picături de apa.
 Acest fenomen este influențat de :
 -gradul de saturare al aerului cu vapori de apă
 -de temperatura aerului, care trebuie să asigure
anumite valori pentru a atinge punctul de
condensare.
 Acest proces este asemănător cu alte fenomene
metereologice care au loc în aer,
ca ceața sau norii.
BRUMA
 Bruma este formată prin procesul de condensare și ulterior de inghetare a
vaporilor de apă care iau naștere la suprafața solului.
 -Ea se formează de fapt în loc de roua în sezonul rece, când temperatura a
atins punctul de îngheț, iar cristalele mici de gheață nu sunt bune
conducătoare de căldură.
 Conform noilor cercetări, bruma care se poate forma prin încălzirea timpului
între momentele depunerii straturilor de zăpadă, va face ca acestea să
alunece unul peste altul, mărind pericolul formării avalanșelor.
 CHICIURA
 Chiciura sau promoroaca este o formă de precipitații produsă prin condensarea 
ceții pe fulgi de zăpadă formând un bulgăre de chiciură sau acumulându-se pe
ramurile copacilor, pe conductorii liniilor electrice sau pe alte obiecte de pe sol.
 -Ea constituie: o masă cristalină albă, cu o structură fină.
 -Apare prin desublimarea vaporilor de apă sau prin înghețarea picăturilor
suprarăcite.
 Chiciura este o depunere solidă care se poate prezenta sub două forme, în funcție
de condițiile de geneză: chiciura cristalină și chiciura granulară:[1]
 Chiciura cristalină este formată din cristale de gheață cu o structură foarte fină,
depunându-se pe ramurile arborilor, pe conductorii aerieni și proeminențele
diferitelor obiecte, sub forma unui manșon care se scutură ușor, prăfuindu-se.
Chiciura cristalină se formează pe vreme calmă, temperaturi negative și prezența
unor mase de aer umede, cețoase. În aceste condiții, cristalele de chiciură se
formează prin sublimarea directă a vaporilor de apă și apoi, se depun pe diversele
obiecte.
 Chiciura granulară este o depunere afânată, cu o structură amorfă care se formează
prin înghețarea picăturilor de ceață suprarăcite, purtate de vânt și lovite de părțile
expuse ale diferitelor obiecte. Este mai frecventă în munți, formând, pe obiectele
expuse pe partea dinspre vânt, un strat care atinge uneori grosimea de 1 m (pe
obiecte voluminoase). În aceste condiții, chiciura produce vătămări însemnate
vegetației forestiere prin ruperea ramurilor, vârfului coroanei arborilor etc.
CEAȚA
 Ceața este un fenomen meteorologic, care constă dintr-o aglomerație de particule de apă aflate în
suspensie în atmosferă în apropierea suprafeței solului, care reduce vizibilitatea orizontală sub 1.000
de metri.
 La o temperatură dată, cantitatea de vapori de apă din aer se poate mări substanțial (de exemplu,
în urma evaporării intense a apei din sol), până când vaporii devin saturați. De cele mai multe ori,
vaporii de apă nu ating punctul de saturație doar datorită evaporării și/sau condensării, dar pot
deveni saturați prin răcire, dacă temperatura aerului coboară mai jos de așa-numitul "punct de rouă
", care este temperatura la care vaporii de apă din aer, aflați la o presiune constantă, devin saturați
și încep să apară primele picături de lichid. În această stare, din cauza suprasaturării, vaporii nu mai
pot să se afle numai în stare gazoasă și încep să se condenseze în mici picături de apă care, fiind în
suspensie în diferite straturi de aer aflate deasupra suprafeței solului, micșorează transparența
aerului, provocând fenomenul căruia i se spune ceață.
 LAPOVIȚA
 Lapovița este o formă de precipitații. Lapovița reprezintă zăpada care s-a
topit parțial pe parcursul căderii sale spre sol, aerul din jur fiind suficient de
cald pentru a topi o parte din zăpadă, dar nu suficient de cald pentru a o topi
în întregime astfel încât să producă ploaie. Astfel, lapovița reprezintă un
amestec (o simultaneitate) de ploaie și ninsoare.
 În general, în condițiile de formare a lapoviței, temperatura solului este peste
temperatura de îngheț și, drept urmare, lapovița nu are o tendință de a se
acumula pe sol. Totuși, în situațiile în care temperatura solului este sub cea
de îngheț, lapovița poate forma straturi de gheață invizibilă pe suprafața
solului, numite gheață neagră. Același fenomen se produce daca ploaia
îngheață la contactul cu solul.
