Norii sunt mase de vapori de apa din atmosfera. Ei fac parte din circuitul apei in natura.

Vaporii de apa, evaporati din mari si oceane, sunt prezenti peste tot in atmosfera.
Formarea norilor are loc prin
incalzirea apelor de catre soare. Cu cat
temperatura este mai ridicata, cu atat
mai multi vapori de apa se ridica in aer
prin procesul de evaporare sub forma
de vapori invizibili. Odata cu
ascensiunea aerului cald, vaporii ajung
in paturi superioare ale atmosferei si
se racesc, transformandu-se in lichid
sau solid (adica apa sau gheata). orii
sunt formati din vapori de apa sau
gheata sau o combinatie a acestora.
Cand se aduna foarte multi vapori intr-
un volum anumit de aer si se ajunge ca
acesta sa fie saturat, apare fenomenul
de condensare.
Condensarea este procesul
prin care vaporii de apa se transforma
in lichid sau in forma solida si are loc
atunci cand aerul continand vapori
este racit si devine saturat. !aca aerul se raceste si mai mult, apa din nori se reintoarce la
suprafata "amantului sub forma de precipitatii# ploaie, lapovita, zapada, grindina, roua sau
chiciura.
Racirea aerului
$acirea aerului poate proveni chiar din ridicarea aerului care trece, de e%emplu peste
niste dealuri sau la caderea noptii, cand soarele nu-l mai incalzeste. &erul se dilata datorita
presiunii mai joase. 'n cazul dilatarii, aerul utilizeaza o parte din caldura detinuta si
temperatura lui scade. Cand temperatura aerului scade suficient, vaporii de apa din aer se
condenseaza devenind mici picaturi.
E%ista patru cai principale prin care se ridica aerul cald, ducand la formarea norilor:
- turbulenta fenomen atmosferic cauzat de schimbari bruste ale directie sau vitezei vantului,
care produce conditii favorabile formarii norilor
- ascensiunea orografica fenomen atmosferic cauzat de miscarea aerului pe deasupra unor
forme de relief inalte, cum ar fi dealurile si muntii. &cest fenomen produce cei mai frumosi
nori, paclele, nori in forma de steag, de lentila sau rotitori
- convergenta fenomen atmosferic prin care aerul se inalta in asa numitele sisteme
depresionare, cand mase de aer rece cald se intalnesc si converg cu mase de aer cald si umed.
&erul mai rece si mai dens patrunde pe dedesubt si forteaza ridicare aerului cald, mai usor.
(ona de intalnire a maselor de aer se numeste front atmosferic si de-a lungul lui se produc ploi
- convectia fenomen atmosferic prin care aerul incalzit de soare deasupra uscatului se ridica
sub forma unui curent ascensional. )eteorologi au demonstrat ca acesti curenti ascensionali
pot avea o viteza de pana la *++ ,m-h. &erul care se ridica prin convectie in interiorul unui nor
se raceste cu cate un grad la fiecare *++ m de ridicare, pana cand are loc condensarea completa.
.iecare dintre aceste fenomene, produce nori diferiti, dupa forma, marime si culoare, astfel#
Clasificarea
norilor se poate face:
A. Dup form#
tipul cumulus: nori sub
form/ de gr/mezi izolate,
bine individualizate, cu
sau f/r/ contur precis0
tipul stratus: nori cu
aspect de p1nz/ continu/0
tipul stratocumulus#
gr/mezi compacte, sudate
cu aspect de valuri.
B. Dup nlime#
nori superiori# cirrus,
cirrostratus, cirrocumulus
- plafon 2 - *+ ,m,*3-*4
cand e furtuna0
nori milocii0 altostratus,
altocumulus - plafon 3 - 2
,m0
nori inferiori#
stratocumulus, stratus,
nimbostratus - plafon + - 3
,m0
nori de convecie
vertical.
!recipitatiile
&pa din nori atinge "amantul sub diferite forme, cele mai obisnuite fiind ploaia si ninsoarea.
"ractic, picaturile mici de apa din nori nu plutesc, ci se inalta si coboara in interiroul norului.
&tunci cand coboara, se unesc cu alte mici picaturi in unele mai mari. Cele mai mari dintre ele
sunt atat de grele, incat nu mai sunt din nou ridicate de aerul ascensional care le-a creat si cad
mai jos spre "amant. !aca diametrul picaturilor este de cca. * mm, au sansa de a ajunge pe sol.
"icaturile mai mici de * mm in general se transforma din nou in vapori prin frecarea cu aerul
atomsferic si nu mai ajung pe sol, ci procesul de formare a norului se reia. 5nele picaturi sunt
super-racite si se transforma in cristale de gheata in interiorul norilor. &ceste cristale cad pe sol
sub forma de ploaie, lapovita, ninsoare sau grindina. .ormarea fulgilor de nea sau a boabelor
de grindina in nor se numeste acumulare.
"raul
Este un comple% de fenomene atmosferice insotite de descarcari electrice luminoase.
!escarcarile electrice, ca rezultat al unei diferente puternice de potential electric, se produc
intre diferitele parti ale norului, intre nori sau intre nori si "amant. .enomenele orajoase se
produc in urma activitatii convective termice intense in cadrul unui nor Cumulonimbus, intr-un
aer stratificat instabil si incarcat cu o mare cantitate de vapori de apa. "ot aparea si in urma
convectiei dinamice si orografice si pe linia frontului rece.
orii orajosi se produc mai ales in sezonul cald, la baza si in interiorul lor se formeaza miscari
turbionare ale aerului, forta ascensionala a acestuia fiind de *2-3+ m-s.

6tructura unui nor orajos, Cumulonimbus
6tructura norului orajos este mi%ta, alaturi de picaturi de apa supraracite apar fulgi de zapada,
mazariche, ace de gheata, boabe de grindina. Curentii ascendenti puternici se produc in partea
anterioara a norului, iar cei descendenti in partea posterioara .'n interiorul norului se formeaza
sarcini electrice pozitive si negative, ce dau nastere unor campuri electrice locale, care pot sa
deformeze si campul electric din jurul norului, provocand descarcari electrice. orul orajos
este insotit la sol de vant puternic, averse de ploaie insotite uneori de grindina.
Nebulo#itatea reprezint/ gradul de acoperire cu nori al cerului la un moment dat. 7n
observaiile asupra norilor se disting# nebulozitatea parial/ sau nebulozitatea norilor inferiori
i nebulozitatea total/ 8n care se cuprind toate formele de nori.
!iferitele forme ale norilor constituie indici importani pentru stabilirea st/rii generale a vremii
la un moment dat i pentru prevederea unor fenomene viitoare cum ar fi# 8nr/ut/irea sau
8mbun/t/irea vremii, intensificarea v1ntului, precipitaiile, desc/rc/rile electrice, etc.