FIZICA ATMOSFEREI

Formarea norilor

Student:Albu Alexandra
Barcan Diana
Diaconu Alina
Ficau Iuliana

Grupa 321 IPMI

2016-1017
 Cuprins

I. Definitia norilor
II. Formarea norilor
III. Racirea aerului
IV. Tipuri de nori
V. Precipitatiile
VI. Bibliografie
 I.Un nor este o masă vizibilă de picături de lichid condensatsau
de cristalede gheaţă condensate care se găseşte în atmosferădeasupra
suprafeţei Pământului sau deasupra unei alte planete ce posedă atmosferă.
Există o ramură specială a meteorologiei care studiază norii,nefologia
 II.

Norii sunt mase de vapori de apa din atmosfera. Ei fac parte din circuitul apei in natura.
Vaporii de apa, evaporati din mari si oceane, sunt prezenti peste tot in atmosfera. Formarea norilor
are loc prin incalzirea apelor de catre soare. Cu cat temperatura este mai ridicata, cu atat mai multi
vapori de apa se ridica in aer prin procesul de evaporare sub forma de vapori invizibili.
Odata cu ascensiunea aerului cald, vaporii ajung in paturi superioare ale atmosferei si se
racesc, transformandu-se in lichid sau solid (adica apa sau gheata). Norii sunt formati din vapori de
apa sau gheata sau o combinatie a acestora. Cand se aduna foarte multi vapori intr-un volum anumit
de aer si se ajunge ca acesta sa fie saturat, apare fenomenul de condensare.
Condensarea este procesul prin care vaporii de apa se transforma in lichid sau in forma
solida si are loc atunci cand aerul continand vapori este racit si devine saturat. Daca aerul se raceste
si mai mult, apa din nori se reintoarce la suprafata Pamantului sub forma de precipitatii: ploaie,
lapovita, zapada, grindina, roua sau chiciura.
 III. Racirea aerului poate proveni chiar din ridicarea aerului care
trece, de exemplu peste niste dealuri sau la caderea noptii, cand soarele
nu-l mai incalzeste. Aerul se dilata datorita presiunii mai joase. In
cazul dilatarii, aerul utilizeaza o parte din caldura detinuta si
temperatura lui scade. Cand temperatura aerului scade suficient,
vaporii de apa din aer se condenseaza devenind mici picaturi – norii.
Exista patru cai principale prin care se ridica aerul cald,
ducand la formarea norilor:
-turbulenta – fenomen atmosferic cauzat de schimbari bruste
ale directie sau vitezei vantului, care produce conditii favorabile
formarii norilor
 -ascensiunea orografica – fenomen atmosferic cauzat de
miscarea aerului pe deasupra unor forme de relief inalte, cum ar fi
dealurile si muntii. Acest fenomen produce cei mai frumosi nori,
paclele, nori in forma de steag, de lentila sau rotitori.
 -convergenta – fenomen atmosferic prin care aerul se inalta in asa
numitele sisteme “depresionare”, cand mase de aer rece cald se intalnesc si
converg cu mase de aer cald si umed. Aerul mai rece si mai dens patrunde pe
dedesubt si forteaza ridicare aerului cald, mai usor. Zona de intalnire a maselor
de aer se numeste front atmosferic si de-a lungul lui se produc ploi puternice.

-convectia – fenomen atmosferic prin care aerul incalzit de soare

deasupra uscatului se ridica sub forma unui curent ascensional. Meteorologi au
demonstrat ca acesti curenti ascensionali pot avea o viteza de pana la 100 km/h.
Aerul care se ridica prin convectie in interiorul unui nor se raceste cu cate un
grad la fiecare 100 m de ridicare, pana cand are loc condensarea completa.

Fiecare dintre aceste fenomene, produce nori

diferiti, dupa forma, marime si culoare!
IV.
Intre 6000 si 20000 se
formeaza norii Cirrus.
Stratus -Straturi subtiri de nori, care se formeaza la mai
putin de 2km deasupra pamantului. Asemeni unei paturi
groase peste Pamant, ei aduc zilele negre, gri si, uneori, aduc
si burnita.

Sub 2000 de metri, la altitudine joasa, se

Nimbostratus-Un strat foarte gros si intunecat de nori care
formeză norii Cumulus aduc ploaia. (Nimbus este termenul latin pentru „ploaie")
 Stratocumulus-Nori cumulus Cirrostratus-Acesti nori formeaza straturi
presati laolaltă in straturi. subtiri si inalte, care dau impresia unui
halou in jurul soarelui sau a lunii.

Altocumulus-Randuri de nori in
formăde role lungi Cumulonimbus- Acesti nori se aduna in munti
falnici numiti „capete de tunete". Ei pot aduce
furtunile si, in cel mai rau caz, creeaza tornade.
 Altostratus- Nori subtiri, gri,
stratificati care arata ca un val
deasupra soarelui.

Nimbostratus- În latină “nimbus” înseamnă “ploaie grea”;

aşa că, imaginaţi-vă ce ar putea aduce un astfel de nor. Ei au
o suprafaţă gri întunecată, ce este însoţită de nişte dungi
negre, ce arată faptul că plouă sau ninge

Cirrocumulus- Randuri de nori lungi,

subtiri, care seamana cu solzii unui
peste sau cu valurile de apa.
 V. Apa din nori atinge Pamantul sub diferite forme, cele mai obisnuite fiind ploaia si
ninsoarea. Practic, picaturile mici de apa din nori nu plutesc, ci se inalta si coboara in interiroul
norului. Atunci cand coboara, se unesc cu alte mici picaturi in unele mai mari. Cele mai mari dintre
ele sunt atat de grele, incat nu mai sunt din nou ridicate de aerul ascensional care le-a creat si cad mai
jos spre Pamant. Daca diametrul picaturilor este de cca. 1 mm, au sansa de a ajunge pe sol.
Picaturile mai mici de 1 mm in general se transforma din nou in vapori prin frecarea cu
aerul atomsferic si nu mai ajung pe sol, ci procesul de formare a norului se reia.
Unele picaturi sunt “super-racite” si se transforma in cristale de gheata in interiorul
norilor. Aceste cristale cad pe sol sub forma de ploaie, lapovita, ninsoare sau grindina. Formarea
fulgilor de nea sau a boabelor de grindina in nor se numeste acumulare.
 Bibliografie

 http://www.slideshare.net/alexcurbet/norii-si-aparitia-
norilor
 http://www.ipedia.ro/norii-1079/
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Nor
 http://www.calificativ.ro/referate/referat-
Nori_si_precipitatii-rid5504.html