Cuprins

Capitolul 1. Prezentarea orașului .......................................................................... - 4 -

1.1. Poziționarea si limitele geografice ............................................................. - 4 -

1.2. Relieful ....................................................................................................... - 5 -

1.3. Clima .......................................................................................................... - 6 -

1.4. Resurse naturale ......................................................................................... - 7 -

1.4.1. Rețeaua hidrografică ........................................................................... - 7 -

1.4.2. Solul .................................................................................................... - 8 -

1.4.3. Resurse minerale ................................................................................ - 8 -

1.4.4. Resurse cu valoare peisagistică.......................................................... - 9 -

1.5. Calitatea factorilor de mediu...........................................................................2

1.5.1. Calitatea aerului .......................................................................................2

1.5.2. Calitatea solului .......................................................................................2

1.5.3. Calitatea apei ............................................................................................4

1.6. Managementul deșeurilor................................................................................6

1.7. Economia ........................................................................................................9

1.7.1. Agricultura ..............................................................................................9

1.7.2. Industria ................................................................................................10

1.8. Turismul ........................................................................................................13

1.9. Transportul ....................................................................................................15

1.10. Capitalul social............................................................................................16

Capitolul 2. Deșeuri generate în cartierul Aviatorilor ........................................... 26

2.1. Prezentarea cartierului Aviatori ....................................................................26

2.2. Tipuri de locuințe ..........................................................................................27

2.3. Activităţi din zonă .........................................................................................27

2.4. Tipuri de deșeuri generate de activitățile din cartierul Aviatori ...................31

2.5. Numărul punctelor de colectare, tipuri de containere. ..................................33

2.5.1. Traseul mașinii de colectare...................................................................40

Capitolul 3. Determinarea cantităţilor de deseuri generate în cartierul Aviatorilor

prin metode de calcul ..............................................................................................42

3.1. Deșeuri menajere ......................................... Error! Bookmark not defined.

3.1.1. Cantitatea medie zilnică de deșeuri menajere ...... Error! Bookmark not
defined.

3.1.2. Cantitatea maximă zilnică de deșeuri menajere ....................................42

3.1.3. Determinarea cantitații de deșeuri stradale ............................................42

3.2. Calculul capacitatii de transport ...................................................................43

3.2.1. Debitul mediu zilnic ...............................................................................43

3.2.2. Calculul numarului total de pubele necesar salubrizării localității........44

3.2.3. Numarul total al autovehiculelor colectoare pe zi si schimb .................44

3.3. Precolectarea deșeurilor din blocurile de locuințe de joasă medie si mare

înalțime.................................................................................................................45

3.4. Sistemul de colectare cu containere staționare .............................................45

3.4.1. Durata unei curse ..................................................................................45

3.4.2. Durata operațiilor de încarcare la o cursă ..............................................46

 3.4.3. Numărul de containere care pot fi descărcate în vehiculul de colectare la
o cursă .............................................................................................................46

3.4.4. Numărul de curse zilnice care trebuie efectuate de autovehiculele de

colectare ...........................................................................................................47

3.4.5. Durata de activitate zilnică.....................................................................47

3.4.6. Capacitatea vehiculului de colectare......................................................47

Bibliografie............................................................................................................57
 Capitolul 1. Prezentarea orașului

Județul Bacău, unul dintre cele 41 de județe ale României, este localizat în zona centrală
a Regiunii de Nord-Est a României, la întretăierea drumurilor europene E 85, E574 și E 577. Are
o suprafață de 6.603 𝑘𝑚2 (reprezentând 2,8% din suprafața totală a României) din care 42,2%
este acoperită de păduri iar 55% de terenuri agricole [2,3,4].
Județul Bacău are o populație totală de 745 443 locuitori, dintre care 49,7% în mediul
urban și 50,3% în mediul rural, ceea ce situează județul Bacău pe locul VI în țară, după județele
Prahova, Iași, Dolj, Constanța și municipiul București [2,3,4].
Județul Bacău este sectorizat în 88 de unități administrativ - teritoriale:
- 3 municipii: Bacău, 208.556 locuitori (reședință de județ), Onești (51.681) și Moinesti (24.204)
- 5 orașe: Comănești (25.020), Buhuși (18.980), Dărmănești (13.883),
Târgu Ocna (13.598), Slănic Moldova (5.017)
- 80 de comune.
- 480 de sate
Municipiul Bacău, reședință județului, cu o populație înregistrată de 208 556 locuitori,
este al XII-lea oraș din țară din punct de vedere al numărului de locuitori [2,3,4]

1.1. Poziționarea si limitele geografice

Judeţul Bacău este situat în partea central-estică a României, între 45° 55' şi 46° 40'
latitudine nordică şi 26° 66' şi 27° 30' longitudine estică [2,3,4].
Judeţe vecine: N: Neamţ S: Vrancea E: Vaslui V: Harghita, Covasna
Amplasare: 302 km distanţa de capitala ţării, Bucureşti şi 400 km de portul Constanţa
[2,3,4].
(Fig.1. , Fig. 2.)
 Fig. 1. Municipiul Bacău , așezare pe harta României [6]

Fig. 2. Harta municipiului Bacău [6]

1.2 Relieful
Relieful se dezvoltă sub formă de trepte altitudţionale, începând cu luncile şi terasele
Siretului şi Bistriţei (120 – 210 m altitudine), continuând cu dealurile structural erozive din
Podişul Central Moldovenesc şi Colinele Tutovei (213 – 564 m), cu dealurile piemontane din
platformele Zăbrăuţi şi Răcăciuni (350 – 611 m) [2].
Treapta montană reprezintă 34% din suprafaţa judeţului, fiind reprezentată de
formaţiunile sedimentare ale Munţilor Gosmanu, Tarcău (Vf. Grinduşu - 1664 m), Ciuc, Nemira
(Vf. Nemira Mare – 1 649 m) din grupa Munţilor Trotuşului şi culmi ale Munţilor Vrancei în sud
[2].
Zona subcarpatică este reprezentată prin Subcarpaţii Trotuşului şi un sector al
Depresiunii Cracău – Bistriţa din cadrul Subcarpaţilor Neamţului. Subcarpaţii Trotuşului sunt
reprezentaţi printr-un uluc depresionar (cu altitudini de 500 – 600 m), prin Culmea Pietricica
Bacăului si Piemontul Pânceştilor (cu altitudini de 1165 m Măgura Casinului, 957 m Culmea
Războiului, 784 m dealul Coşna), care despart ulucul subcarpatic de Culoarul Siretului. La sud-
est, Depresiunea Oituz – Caşin este închisă de Masivul Ouşoru şi Piemontul Zăbrăuţului [2].
Zona de podiş este reprezentată prin Podişul Bârladului, cu două subunităţi – Colinele
Tutovei în sud şi Podişul Central Moldovenesc în nord, cu altitudini de 400 – 500 m, formele de
relief dominante fiind platourile structurale şi crestele [2].
Culoarul Siretului, străbătut de râul cu acelaşi nume, se caracterizează prin lăţime
variabilă şi prin asimetrie, cu versanţii de pe stânga întotdeauna abrupţi şi înalţi, însoţit de
fragmente de terase, iar cei de pe dreapta mai domoli, cu o largă desfăşurare a teraselor,
impresionant dezvoltate la confluenţele cu Bistriţa şi Trotuşul [2].

1.3. Clima
Climatul municipiului este unul temperat-continental, cu ierni reci, veri secetoase și
călduroase, datorat acțiunii unui complex de factori naturali (circulația generală a atmosferei,
radiația solară, relieful) și antropici, orașul însuși având un rol esențial în crearea propriei
topoclime printr-o serie de factori care se manifestă constant (materialele de construcție, profilul
accidentat, spațiile verzi), respectiv prin intermediul unor factori secundari (încălzirea
artificială, poluarea atmosferei). Acțiunea comună a acestora determină perturbări ale circuitului
biogeochimic la nivelul sistemului, consecința directă fiind disconfortul urban [2,3].
Temperatura medie anuală este de 12 °C, oscilând între -4 °C, în luna ianuarie și 20,6 °C,
în luna iunie, constatându-se o ușoară modificare a regimului termic în ultimii ani datorită
lacurilor de acumulare, încălzirii globale și poluării atmosferei. Temperatura maximă absolută cu
o valoare de 40,3 °C (24 iulie 2007) a fost depășită în vara anului 2012, când mercurul
termometrului a urcat până la 41,9 °C în ziua de 7 august [2,3].
Cantitatea medie anuală de precipitații este de 541 mm/m²/an, existând diferențe între
sezonul cald (82,8 mm-luna iunie) și cel rece (24 mm - luna februarie). Aversele sunt frecvente
în lunile iulie-august. Cel mai rece an a fost 1942, cu doar 7 °C, iar cel mai ploios 1897 cu 962,5
l/m². O secetă necruțătoare s-a abătut în anul 1954, când și zăpezile au însumat doar 294,5 l/m²
[2,3].
Ceața e prezentă 82 de zile maxim și minim 29 de zile.

Tabelul 1. Evoluția elementelor climatice măsurate la Stația meteorologică Bacău [4]

Luna Ian. Feb. Mar. Apr. Mai Iun. Iul. Aug. Sep. Oct. Nov. Dec.

Temperatura
-4,13° -4,58° -0,30° 5,04° 10,18° 13,92° 15,83° 15,95° 10,37° 5,60° 0,85° -1,45°
minimă (°C)

Temperatura
maximă 2,38° 2,50° 9,68° 15,73° 22,35° 25,82° 28,77° 28,45° 21,84° 16,43° 8,30° 3,86°
(°C)

1.4. Resurse naturale

1.4.1. Rețeaua hidrografică
Este bine dezvoltată, fiind reprezentată de râurile Siret, Bistrița, Trotuș și afluenții
acestora [4].
Râul Siret străbate județul pe direcția nord – sud, pe o lungime de 125 km, are un debit
mediu multianual de 70 mc/s la intrarea în județ și 137 mc/s la ieșire, colectează apele Bistriței,
Trotusului și afluenților acestora pe partea dreaptă și ale Tutovei, Pereschivului, Zeletinului,
Berheciului, Răcătăului [4].
Râul Bistrița străbate județul Bacău pe direcția NV – SE, pe o distanță de 42 km și
conflueaza cu Șiretul în aval de Bacău, având un debit mediu de 66 mc/s [4].
Râul Trotus are o lungime de 125 km și o suprafață a bazinului hidrografic de 3 960
kmp pe teritoriul județului Bacău, un debit mediu de mc/s la ieșirea din județ, adună în apropiere
de Onești pe Casin, Oituz, Tazlău [4].
Județul Bacău dispune de resurse subterane de apă estimate la 12,2 mc/s. Debitul total
exploatat în prezent este de 2 235 mc/s și se prelevează din 18 captări [4].
Lacurile: Cele mai multe din județul Bacau și au luat naștere ca urmare a amenajărilor făcute pe
râurile:
  Bistrița: Bacău I, Bacău II, Racova, Gârleni;
 Tazlău: Belci
 Uz: Poiana Uzului
Singurul lac natural este Lacul Bolatau (Vol.=150.000 mil.mc), situat pe Izvorul Negru,
afluent al Uzului, care a luat nastere printr-o barare naturală în 1883 [4].
Izvoarele cu ape mineralizate (clorosodice, feruginoase, sulfuroase) se găsesc la Slănic
Moldova, Tg. Ocna, Sarata Bacău si Moinești [4].

1.4.2. Solul
Solul prezintă o mare varietate tipologică, datorită condițiilor variate de relief, climă și
vegetație. Astfel, în partea vestică înaltă, apar soluri brune, luvisoluri albice, soluri cenușii,
cernoziomuri argiloiluviale pe terasele inferioare. În podișul din est pot fi menționate solurile cu
evoluție întârziată ( cernoziomuri subțiri de pantă și regosoluri ) prezente pe versanții cu procese
geomorfologice active, solurile aluviale, hidromorfe și halomorfe în lunci. Lunca Siretului este
acoperită cu soluri aluviale și protosoluri aluviale, pe terase apar cernoziomuri cambice, soluri
cernoziomoide și soluri cenușii și lacoviști pe mici suprafețe. [2,3].

1.4.3. Resurse minerale

Teritoriul judeţului Bacău, beneficiaza de o structură geologică complexă în care se
succed de la vest la est în trei unităţi distincte: zona carpatică, zona neogenă subcarpatică şi
platforma moldovenească, fiecare ocupând câte 33% din suprafaţa judeţului. HIDROCARBURI
Zacămintele de ţiţei şi gaze naturale – sunt cantonate, cu precădere, în zona dintre Tazlău şi
Oituz (la Zemeş, Moineşti, Lucaceşti, Solonţ, Stăneşti, Dărmăneşti, Dofteana, Valea Oituzului.
De asemenea sunt exploatate la Câmpeni, Tescani, Caşin şi în Podişul Moldovei [2,3,4].
 COMBUSTIBILI SOLIZI
Zăcămintele de cărbune brun – se găsesc în bazinul Dărmăneşti, Comăneşti [2,3,4].
 ZACAMINTE NEMETALIFERE
Sarea gema - ce apare în depozitele de la Moineşti, Sărata, Târgu Ocna, legate de formaţiunile
salifere sunt prezente numeroase izvoare cu ape mineralizate la: Moineşti, Slănic Moldova,
Târgu Ocna, Poiana Sărata, Sărata Bacău) [2,3,4];
Săruri de potasiu – au fost identificate la: Arşiţa, Solonţ, Stăneşti, Găleanu.
  ROCILE UTILE ŞI MATERIALELE DE CONSTRUCŢII – sunt reprezentate
prin:
Gipsuri – la est de Slănic Moldova, zona Perchiu (nord – est de Oneşti);
Gresii – la est de Slănic Moldova, pe versantul stâng al văii Ciobanuş;
Argile comune – pe teritoriul comunelor Măgura, Dofteana, Luizi – Călugăra;
Nisipuri şi pietrişuri – în luncile marilor râuri la Urecheşti, Slobozia, Gârleni, Orbeni [2,3,4].
1.4.4. Resurse cu valoare peisagistica
Vegetația:
Zona silvostepei – localizată în partea de sud-est a Colinelor Tutovei, unde datorită
fragmentării reliefului se întrepătrunde cu pădurea de foioase. În cea mai mare parte, silvostepa a
fost înlocuită cu pajiști secundare și culturi agricole [4].
Etajul pădurilor de foioase - Este prezent în Colinele Tutovei, fiind reprezentat de
etajele fagului la peste 400 m și stejarului la altitudini mai mici de 400 m, compoziția floristică
fiind mozaicată. În dealurile subcarpatice din vest, învelișul vegetal este reprezentat prin păduri
de stejar și gorun ( peste 90 % din suprafață ). În părțile sudice și joase predomină stejarul și
gorunul, în timp ce pe culmile mai înalte domină fagul [4].
Etajul pădurilor de conifere – ocupă suprafețe relativ reduse pe culmile mai înalte din
nord-vest. Se remarcă prezența speciilor endemice în masivele Sandru și Nemira [4].
Vegetația azonală – este prezentă în luncile râurilor, reprezentată prin pajiști secundare,
zăvoaie de salcie și plop [4].
Fauna:
Este specifică pădurilor de foioase, fiind formată din mistreț, cerb, cocos de munte, lup,
vulpe, urs, căprior, fazan, iepure și pasări (ciocănitoare, cinteza) [4].
Deși are un relief cu peisaj variat, o floră și o faună bogată, județul Bacău dispune de
puține rezervații naturale ocrotite. Printre acestea se numără: Rezervația naturală de la
Dărmănesti, Sanatatoriul subteran de la Tg. Ocna, Dealul Perchiu, Parcul dendrologic Dofteana
și Parcul dendrologic Hemeius [4].
Rezervații naturale :
 Rezervația naturală de la Dărmănești;  Parcul dendrologic Dofteana;
 Sanatatoriul subteran de la Tg Ocna;  Parcul dendrologic Hemeiuș;
 Dealul Perchiu;  Pădurea Runc;
 Tuful de la Valea Uzului;  Pădurea de pini;
 Pădurea Arsura;  Dealul Perchiu;
 Rezervația de arini Dofteana;  Pădurea Izvorul Alb;
 Punctul fosilifer La Runc;  Cineritele de Nutasca-Ruseni;
 Vârful de Faleau;  Punctul fosilifer Carligata [4].

1.5. Calitatea factorilor de mediu

1.5.1. Calitatea aerului
Principalele surse de poluare ale atmosferei sunt:
 Activităţile industriale
 Traficul
Nu sunt înregistrate depăşiri ale concentraţiilor maxim admise ale principalilor poluanţi,
dar sunt înregistrate emisii cu frecvenţă mare de poluanţi din surse industriale, activităţi de
transport rutier (trafic greu) şi aerian [2].
Principalele zone afectate de poluarea atmosferică sunt ariile aflate în apropierea zonelor
industriale, în mediul urban. Concentraţiile maxime ale principalilor poluanţi atmosferici depind
de ciclul productiv al marilor întreprinderi cât şi de neglijenţa sau incompetenţa factorului uman
(poluari accidentale) [2].
Ca aspect general pe fondul dotării cu echipament de control performant al
inspectoratelor de mediu şi cit si a aplicării tot mai drastice a legii la nivelul judeţului, cât şi ca
urmare a achiziţionării de către marii poluatori a unor tehnologii nepoluante si a unor filtre
performante se poate observa o tendinţă de scădere a poluării atmosferice in ultimii ani [2].
Surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA Borzeşti
(emisii de acid clorhidric şi clor), SC Sofert SA Bacău (amoniac şi acid sulfuric), SC Rafo SA
Oneşti (hidrogen sulfurat şi bioxid de sulf), SC LETEA SA Bacău [2].

1.5.2. Calitatea solului

Calitatea solului este influenţată de anumite presiuni ale unor factori, asa cum sunt:
 Îngrăşămintele
 Cantităţile reduse de îngrăşăminte aplicate şi în anul 2004, determină în continuare o
reducere a potenţialului productiv al solurilor (reducerea conţinutului de humus şi a stării de
aprovizionare cu elemente nutritive) [2].
Producţiile agricole se realizează în prezent pe seama rezervelor de elemente nutritive
ale solului, rezerve ce scad în permanenţă. Cantităţile de îngraşăminte naturale aplicate anual pe
18-20.000 ha nu reuşesc decat în mică măsură să refacă conţinutul natural de elemente nutritive
ale solului [2].
 Produsele fitosanitare
Produsele fitosanitare ce se folosesc în cantităţi mici, buruienile, bolile şi dăunătorii reduc
în mod evident nivelul producţiilor ce se pot obţine. Gradul de îmburuienare înregistrează o
creştere semnificativă [2].
 Soluri afectate de reziduuri zootehnice
Suprafeţele cu soluri afectate de reziduri zootehnice sunt nesemnificative. Suprafeţe mari
de terenuri agricole (circa 2.468 ha) sunt afectate de depuneri de gunoaie menajere, molozuri,
deşeuri şi reziduri organice, produse reziduale – ape uzate, nămoluri, dejecţii, depozite de steril,
etc. Acestea afectează potenţialul productiv în proporţie de 20-100 % [2].
Zone critice sub aspectul poluării solurilor:
-Parcul Măgura din oraşul Tg.Ocna - dizolvări necontrolabile ale zăcământului de sare de către
izvoarele din zonă, de unde a rezultat producerea de surpări de teren.
-Zona schelei de exploatare ţiţei Zemeş – poluare cu ţiţei (fenomenul de „aflorimente”)
-Zona S.N.P. Petrom - Filiala Moinesti si S.C. Conpet S.A. - Filiala Moinesti – apariţia de puncte
critice (poluare cu ţiţei) datorită unor spargeri şi avarii de-a lungul conductelor de transport [2].
Principalele restricţii ale calităţii solurilor:
• terenuri cu eroziune de suprafaţă - 200413 ha;
• terenuri cu eroziune de adâncime - 10078 ha;
• terenuri cu alunecări şi prăbuşiri - 32728 ha;
• terenuri afectate de acidifiere - 80419 ha din care cu acidifiere puternică ce necesită amendare -
31522 ha;
• terenuri afectate de tasare - 102815 ha;
• terenuri afectate de băltiri - 40998 ha;
• terenuri afectate de inundaţii - 13201 ha;
• terenuri cu rezervă foarte mică şi mică de humus - 141300 ha;
• terenuri foarte slab şi slab aprovizionate cu azot - 233853 ha;
• terenuri cu aprovizionare în fosfor mobil slabă şi foarte slabă - 152321 ha;
• terenuri afectate de sărăturare - 4537 ha;
• terenuri afectate de poluare puternică - 324 ha;
*Obs. Aceeaşi suprafaţă poate fi afectată de mai multe degradări sau limitări [2].
Zone afectate de alunecări de teren si fenomene de eroziune: au fost identificate 13 zone
expuse alunecărilor de teren, situate în partea centrală si de nord [2];
Zone afectate de inundaţii: în zona bazinelor hidrografice ale râurilor Trotuş, Siret, Tazlău,
Bistriţa, Zeletin [2];
Zone afectate de alţi factori distructivi: degradare fizică : Zemeş, Lucăceşti, Buhuşi, Podu
Turcului, Livezi, Corbasca [2];
Repartiţia terenurilor pe clase de calitate
- Clasa de calitate a I-a foarte bună 3.910 ha
- Clasa de calitate a II-a bună 43.183 ha
- Clasa de calitate a III-a mijlocie 107.551 ha
- Clasa de calitate a IV-a slab 137.503 ha
- Clasa de calitate a V-a foarte slabă 28.442 ha
In ceea ce priveste flora, arealele ocupate de păduri afectate de fenomenul de uscare se
regăsesc cuantificate în tabelul următor:[2]
Semnificative sunt intervenţiile antropice în exces asupra pădurilor, cu impact negativ
asupra faunei şi florei şi cu facilitarea producerii de dezastre naturale cauzate de ploi/furtuni [2].

Tabelul 2. Gradul de afectare al pădurilor (%) [2]

Judetul Neafectat Usor Mediu Sever Uscat

Bacau

68,78 23,61 5,74 0,77 1,10

Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi ameliorarea

stării de calitate a solurilor:
 - lucrări de ameliorare a terenurilor degradate (scarificări, nivelări, distrugerea vegetaţiei
lemnoase, fertilizări), pe o suprafaţă de – 19,65 ha;
- începerea lucrărilor de ameliorare pe o suprafaţă de – 191,27 ha;
- lucrări de redare în circuitul productiv a terenurilor poluate cu petrol şi ape sărate în zona
petrolieră a judeţului Bacău - 3 ha;
- lucrări de redare în circuitul productiv a terenurilor scoase temporar din circuitul agricol,
pe o suprafaţă de – 13,29 ha;
- lucrări de proiectare pentru ameliorarea fertilităţii solurilor şi redare în circuitul
productiv - pe care urmează să se execute lucrările de reconstrucţie ecologică, pentru o
suprafaţă de – 57,20 ha [2].

1.5.3. Calitatea apei

De suprafaţă: Se remarcă depăşirea valorii admise a coeficientului general de
poluare pe râurile Bistriţa, Siret, Trotuş şi lacurile Uz şi Lilieci (fenoli, cloruri, fosfor, detergenţi)
[2,4].
Subterană: Sunt întregistrate poluări provenite din activităţi industriale, agricole
(substanţe utilizate pentru fertilizarea solului) şi din depozitări de deşeuri menajere şi industriale
[2,4].
Apa uzată: Sunt înregistrate depăşiri la toţi indicatorii analizaţi (ph, NH4, No2,
NO3,sulfuri, sulfaţi, cloruri) [2,4].
Zone critice sub aspectul poluarii apelor subterane si de suptafata
-Râul Siret (poluator – platforma industrială Bacău Sud) – deversări de : poluanţi specifici
procedeelor de fabricare a hârtiei şi celulozei şi fabricării îngrăşămintelor chimice, ape uzate.
-Râul Trotuş (Platforma industrială Borzeşti – Oneşti) – poluanţi specifici procedeelor de
fabricare a cauciucului, pesticidelor; deversare de derivaţi ai industriei petroliere, ape menajere.
-Pânza freatică pe raza zonei de activitate a SC Rafo Oneşti – poluare cu produs petrolier sub
forma dizolvata si sub forma peliculara
-Pânza freatică pe raza zonei de activitate a S.C. Carom S.A. Onesti (intra şi extrauzinal – pe
traseul conductelor de transport spre staţia de epurare Jevreni)
-poluare cu fenoli si substante organice
-Pânza freatică pe raza zonei de activitate a S.C. Rafinăria S.A. Dărmăneşti – afectare cu produs
petrolier; pericol de afectare a alimentării cu apă a populaţiei.
-Pânza freatică pe raza zonei de activitate a S.C. Sofert S.A. Bacau – afectare cu sulfaţi, amoniac
şi fosfor; pericol de afectare a râului Bistriţa.
-Pânza freatică pe raza zonei de activitate a S.N.P. Petrom S.A. - Filiala Moineşti şi S.C. Conpet
S.A. - Filiala Moineşti – risc de afectare al calităţii pânzei freatice cu ţiţei, gazolină [2,4].
Ca şi în cazul poluării atmosferice, în ceea ce priveşte poluarea apelor de suprafaţă şi
subterane principalii vinovati sunt tot marii poluatori industriali. Însă la aceştia se adaugă şi o
serie de alţi factori cum ar fi: factorul uman, care în cazul poluării apelor poate avea un rol
negativ mult mai mare decât în cazul poluării atmosferice (aici putem menţiona neglijenţa
umană, necunoaşterea şi reaua voinţa factorului uman – deversarea în cunoştinţă de cauză a unor
substanţe chimice deosebit de periculoase cum ar fi: otrăvuri, pesticide, substanţe organice sau
chiar simple deşeuri) [2,4].
Evaluarea calităţii apelor de suprafaţă constă în măsurarea parametrilor fizico-chimici,
biologici şi bacteriologici stabilindu-se până la ce nivel sunt respectate normele standard. În
fiecare punct de măsurare apa este analizată după conţinutul în materii organice, toxice şi în
diverşi germeni. Potrivit standardului se disting 4 categorii de calitate : I, II, III şi apa care
depăşeşte limitele categoriei III, având la bază domeniul de utilizare, astfel:
• Categoria de calitate I – reprezintă apa utilizată la alimentarea centralizată cu apă potabilă,
alimentarea centralizată a unităţilor de creştere a animalelor, alimentarea centralizată a unităţilor
de industria alimentară, precum şi alte activităţi ce necesită ape de calitatea celei potabile;
• Categoria de calitate II – reprezintă apa utilizată pentru reproducerea şi dezvoltarea fondului
piscicol natural din apele de şes, precum şi alimentarea cu apă a amenajărilor piscicole, a unor
procese tehnologice industriale, precum şi a altor activităţi care necesită apă de categoria de
calitate II;
• Categoria de calitate III – reprezintă apa utilizată pentru alimentarea sistemelor de irigaţii, a
hidrocentralelor, a instalaţiilor pentru răcirea agregatelor, alimentarea staţiilor de spălare, precum
şi a unităţilor cu alte activităţi care necesită apă de categoria de calitate III;
• Apa care depăşeşte limitele categoriei III – este inaptă pentru o mare parte din
folosinţe şi constituie o ameninţare pentru sănătatea publică şi mediul natural [4].
 Tabelul 3. Calitatea apelor de suprafaţa (km) - Siret [4]

An Total Calitatea I Calitatea II Calitatea III Calitatea IV

2011 4135 2587 995 169 384
2012 4135 2540 1119 77 399
2013 4135 2377 1320 70 368
2014 4135 2369 1235 190 332

Apele reziduale orăşeneşti şi comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate în ape
de suprafaţă sau prin infiltrare în pânza freatică, constituie o sursă importantă de afectare a
calităţii acestui factor de mediu. Referitor la sursele industriale de poluare, acestea sunt: SC
Chimcomplex SA Bacău (cloruri), SC Rafo SA Oneşti (produse petroliere), SC LETEA SA
Bacău, SC SOFERT SA Bacău [2,4].

1.6. Managementul deseurilor

Judeţul Bacău prezintă aspecte care nu sunt conforme cu cadrul legal. In prezent nu există
un sistem integrat de management al deşeurilor – acestea nu sunt colectate selectiv, depozitarea
se realizează amestecat (deşeuri menajere cu deşeuri tehnologice si toxice), fără o formă
prealabilă de tratare. În mediul rural, lipsesc serviciile specializate de colectare şi transport, iar
depozitarea se face neorganizat, pe platforme sau gropi de gunoi ce nu respectă exigenţele de
mediu [3].
Stocarea deşeurile industriale nu se face pe criteriul utilităţii, depozitarea acestora
făcânduse necorespunzător. Prin conţinutul lor de substanţe toxice şi metale grele, constituie
surse de risc pentru apele de suprafaţă şi subterane, pentru vegetaţie, faună şi pentru producţia
agricolă [3].
În judeţ nu se efectuează colectare selectivă şi procesare a deşeurilor menajere în scopul
obţinerii de compost şi biogaz. Practicile actuale de colectare, transport, tratare şi depozitare a
deşeurilor, fără aplicarea principiilor sistemului de gestiune integrată, generează un impact
negativ asupra factorilor de mediu şi asupra sănătăţii populaţiei [3].
Principalele deficiente în gospodărirea deşeurilor urbane, care contribuie la poluarea
factorilor de mediu sunt:
 amplasarea necorespunzatoare a rampelor orăşeneşti (în albia majoră a cursurilor de ape);
  lipsa impermeabilizării, lipsa unui sistem de monitorizare a factorilor de mediu afectaţi;
 exploatarea şi întreţinerea necorespunzătoare, lipsa unui sistem de cântărire a deşeurilor;
 epuizarea capacităţii de depozitare;
 inexistenţa unui sistem organizat de spălare şi dezinfecţie a autovehiculelor şi
containerelor;
 lipsa unui sistem organizat de colectare selectivă care duce la creşterea cantităţii de
deşeuri depozitate şi la pierderea unei însemnate cantităţi de materiale refolosibile;
 depozitarea alături de deşeurile menajere a unei cantităţi însemnate de deşeuri industriale;
 existenţa unor depozite necontrolate (aglomerări de deşeuri), la nivelul localităţilor rurale
[3].

Tabelul 4. Tipuri de deşeuri în judeţul Bacău [3]

Nr. AJPM Nume depozit/amplasament Tip depozit ( municipal, Operator/agent

Crt industrial periculos si economic
. nepericulos, inert)

1 Bacău- Depozit mixt de deşeuri municipale şi municipal Primăria Bacău

depozite industriale Bacău/ Nicolae Bălcescu
municipale

2 Depozit mixt de deşeuri menajere şi municipal SC Comunal Service

industriale Comăneşti SA Comăneşti

3 Depozit mixt de deşuri menajere şi municipal Primăria Tg. Ocna

industriale Tg. Ocna

4 Depozit mixt de deşeuri menajere şi municipal SC Prest.Serv.SA

industriale Moineşti Moineşti

5 Depozit mixt de deşeuri menajere şi municipal Primăria Buhuşi

industriale Buhuşi

6 Depozit mixt de deşeuri menajere şi municipal SC Servsal SA

industriale Oneşti/Filipeşti Oneşti
7 Depozit mixt de deşeuri menajere şi municipal Primaria Dărmăneşti
industriale Dărmăneşti

8 Bacău- Halda fosfogips - SC Sofert SA Bacău industrial periculos SC Sofert SA

depozite
industriale

9 Batal de depozitare nămol petrolier nr. 8/ industrial periculos SC Rafo SA

SC Rafo SA Oneşti

10 Halda de depozitare deşeuri menajere şi menajere si industriale SC Rafo SA

industriale solide nepericuloase

11 Batal de depozitare namol petrolier nr. 1 industrial periculos Lichidator judiciar

SC Rafinăria Dărmăneşti SA SC "
Profesional Tenarus"
SRL Onesti

12 Batal de depozitare namol petrolier nr. 2 industrial periculos Lichidator judiciar

SC Rafinăria Dărmăneşti SA SC "
Profesional Tenarus"
SRL Oneşti

13 Halda de deşeuri menajere şi industriale/ menajere şi industriale SC Chimcomplex

SC Chimcomplex sa Borzesti nepericuloase SA Borzeşti

14 Batal de nămol 1/ SC Chimcomplex SA industrial SC Chimcomplex

Borzeşti nepericulos,inert SA Borzeşti

15 Batal de namol 2 si 3/ SC Chimcomplex industrial SC Chimcomplex

SA Borzeşti nepericulos,inert SA Borzeşti

16 Batal de negru de fum / SC industrial SC Chimcomplex

Chimcomplex SA Borzeşti nepericulos,inert SA Borzeşti

17 Batal de nămol/ SC Carom SA Oneşti industrial nepericulos SC Carom SA

Oneşti

18 Halda impermeabilizată / SC Carom SA industrial nepericulos SC Carom SA

 Oneşti Oneşti

19 Depozit de zgură si cenusă Furnicari - industrial nepericulos CET Bacău

Letea Veche

20 Batal reziduuri petroliere Găzărie industrial periculos Sucursala Petrom

Moineşti

21 Batal reziduuri petroliere Moineşti industrial periculos Sucursala Petrom

Moineşti

22 Batal reziduuri petroliere Alboteşti industrial periculos Sucursala Petrom

Moineşti

Mediul natural de calitate (lipsa poluării, absenţa riscurilor de alunecări de teren sau
inundaţii etc.) reprezintă un avantaj pentru dezvoltarea pe termen mediu şi lung a judeţului
Bacău. Există un număr de 25 de zone cu pericol de inundaţii şi 26 cu pericol de alunecări de
teren nominalizate de un raport al Serviciului de Protecţie Civilă al judeţului Bacău. Mai mult de
jumătate din suprafaţa judeţului este încadrată în zone de risc mediu şi mare de alunecări de teren
[3].

1.7. Economia
1.7.1. Agricultura
Agricultura județului Bacău dispune de o suprafață de 323.415 ha [4].
Pădurile , care ocupă o suprafață de 279.058 ha, reprezintă una din bogățiile cele mai mari ale
județului [4].
Sectorul agricol are o mare pondere în economia județului Bacau, datorită faptului că
aproape 48% din suprafața sa totală, și anume 323.415 ha, este constituită din terenuri agricole:
suprafețe arabile, pășuni, fânețe, vii, livezi, cea mai mare parte a acestora (84%) aflându-se în
proprietate privată [4].
Structura de organizare a producţiei agricole a judeţului Bacau combină exploataţii
agricole mici fără persoanalitate juridică, orientate către auto-consum, cu exploataţii agricole
mari şi foarte mari, de tip comercial, rezultate pe baza arendei sau concesionării terenului.
Ponderea activităţilor agricole în ecomonia judeţului poate fi precizată prin următoarele valori:
 Societăţile comerciale cu activitate agricolă reprezintă 1,81% din total firme active.
 Capitalul social subscris al firmelor din agricultură este de 11,56 milione lei.
 Cifra de afaceri a societăţilor comerciale cu activitate agricolă reprezintă 2,08% din total
firme active.
 Rata profitului la societăţile comerciale cu activitate agricolă este de trei ori mai mică
decât cea realizată per total la nivel de judeţ şi se cifreză la 1,53% [4].
În anul 2010 funcţionau 1992 de exploataţii agricole din care 167 exploataţii de tip
comercial şi 1825 exploataţii familiale, din care cca 40 % sunt înregistrate în municipiul Bacău.
Aceste activităţi se desfăşoară pe o suprafaţă de 18294 hectare [4].
Potrivit statisticilor, 70 % din suprafaţa terenului agricol este lucrat de producători
individuali, sau în forme simple de asociere. Din punct de vedere al producţiei, grupurile de
culturi sunt nediversificate şi nu sunt direcţionate către folosirea unui grad ridicat de tehnicitate
[4].
Sectorul zootehnic, reprezentând 3,4% din șeptelul României, furnizează un procent
însemnat din producția de carne de pasare la nivel național. Se practică, de asemenea, creșterea
bovinelor, porcinelor, ovinelor și caprinelor [4].

Tabelul 5. Numărul animalelor la începutul anului 2014 [4]

Judetul Bovine Porcine Ovine Caprine Cabaline Pasari Albine

Bacau (mii
familii)

102354 98400 171251 27843 26190 2924647 26116

1.7.2. Industria
Sub aspectul dezvoltării industriale, județul Bacău se situează pe locul al șaselea la
nivelul țârii, realizând circa 4,5 % din producția totală a României. Județul Bacău se numără
printre principalii producători din tară la producția de cauciuc sintetic, acid sulfuric, cherestea,
hârtie, sodă caustică, îngrășăminte chimice, benzine, motorine, confecții [4].
După o perioadă de reducere a producției industriale, începând cu anul 1994 s-a
înregistrat o creștere, datorată în principal sporirii afluxului de comenzi pentru export [4].
Un aspect deosebit îl constituie Parcul Industrial HIT Hemeiusi construit lângă Bacau.
Realizarea Parcului, bazat pe tehnologia informației și comunicații, se preconizează că va asimila
forța de muncă disponibilizata în zonă și va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de
vârf la nivel regional. Astfel, se vor crea circa 50 de noi locuri de muncă directe pe durata fazei
de implementare și circa 200 pe durata fazei operaționale. Parcul Industral HIT reprezintă o
oportunitate atât pentru județele regiunii de Nord-Est, cat și pentru județele din partea de nord a
regiunii de Sud-Est (județele Vrancea și Galati), cu efecte în reducerea migrației forței de muncă
către zone mai dezvoltate din punct de vedere economic și, implicit, reducerea șomajului cu
costuri sociale mult mai reduse. Amplasamentul parcului este favorizat de apropierea de căi de
comunicare. Parcul are o suprafață totală de 10,85 ha, fiind situat în comună Hemeiusi, la nouă
km de municipiul Bacau Finanțarea a fost asigurată de Uniunea Europeană, prin Programul
Phare, cu aproape 4,6 milioane de euro, de Guvernul României, cu peste 1,5 milioane, și de
Consiliul Județean, cu 1,1 milioane de euro. Investiția are ca scop principal crearea unei industrii
alternative, performante și nepoluante, a unei infrastructuri de afaceri de tip Parc industrial,
pentru sprijinirea activității IMM-urilor din domeniul IT&C. Efectul major va fi diminuarea
migrării specialiștilor din regiune, prin crearea de locuri de muncă atractive [4].
 Industria extractivă are urmatoarele componente:
 extracția petrolului și a gazelor naturale; cele mai importante centre de extracție sunt în
zonele Moinești, Comănești, Zemeș, Dărmănești;
 extracția cărbunelui, utilizat în cadrul centralelor electrice și de termoficare; producția de
cărbune se situează în jurul a 250-300 mii tone anual;
 extracția sării - pentru toate produsele de sare gemă, conținutul de clorură de sodiu este de
minim 97,5% [4];
 Industria prelucrătoare deține ponderea cea mai ridicată în producția industrială totală
a județului și are ca principale componente: industria de prelucrare a petrolului; industria
chimică, alimentară; prelucrarea lemnului; fabricarea celulozei și hârtiei; industria ușoară;
constructoare de mașini; producerea energiei electrice și termice [4].
 Prelucrarea țițeiului este realizată în două mari rafinării, amplasate în localitățile Onești
și Dărmănești.
Industria chimică deține o pondere importantă în cadrul acestei ramuri în industria
națională, fiind reprezentată prin:
 produse clorosodice, mase plastice, solvenți clorurați, pesticide, produse siliconice, peste
40% din acestea fiind exportate;
 cauciuc sintetic și metil-terțiar-butil-eter (unic producător în România), polistiren, fenol,
acetone, benzine ecologice;
 îngrășăminte chimice, uree, diamoniu fosfat [4].
 Industria alimentară este puternic dezvoltată în județ, fiind reprezentată prin:
 carne și produse din carne de pasare și porc (unicul producător și exportator din România
agreat de Comunitatea Europeană);
 paste făinoase, produse de morărit, panificație, patiserie, produse zaharoase;
 lapte și produse lactate;
 bere, lichior, spirt, malt, drojdie de panificatie [4].
 Industria de prelucrare a lemnului constituie o ramură însemnată a economiei
județului, lemnul fiind o resursă foarte bogată. Principalele produse sunt:
 parchet triplu stratificat (considerat cel mai bun din Europa);
 mobilier pentru uz casnic, mobilier pentru birouri, căsuțe prefebricate din lemn, uși, ferestre,
panouri din lemn, produse pentru decorațiuni interioare și exterioare;
 ramura celulozei și hârtiei produce hârtie de ziar (unic producător), hârtie scris tipar, hârtie de
țigarete, hârtie absorbantă, hârtie specială, hârtie subțire, carton [4];
 Industria textilă și de confecții are o pondere însemnată, atât în producția județului, cat
și în ansamblul acestei industrii pe tara. Unitățile de producție locale realizează:
 fibre cardate și pieptănate din lână și tip lână ;
 țesături din lână și tip lână;
 confecții textile [4];
În județul Bacău există mai mult de 150 de firme de confecții, cea mai mare parte a
acestora lucrând în sistem lohn.
Printre produsele reprezentative pentru acest sector se numără:
 Industria constructoare de mașini
 avioane ușoare, motoare și reductoare pentru aviație, echipamente radio-electronice, atât
pentru piața internă, cat și pentru cea externă;
 robinete industriale din fonta și otel, piese turnate din fontă, otel și neferoase;
 organe de asamblare (șuruburi, piulițe diverse, prezoane, nituri);
 mașini-unelte, cu sau fără comandă numerică [4].
În producția energiei electrice, județul Bacău ocupă un loc important în economia tarii.
Cel mai mare producător de energie electrică are o putere instalată de 855 MW. [4].
În activitatea de construcții-montaj, o mare parte a fostelor trusturi de construcții au fost
privatizate după 1989, acest lucru determinând dezvoltarea puternică a acestui sector [4].

1.8. Turismul
Situat în centrul Moldovei, dispunând de statiuni balneoclimaterice, de o însemnata baza
de cazare, de variate peisaje naturale, monumente istorice si de arta, case memoriale, teritoriul
judetului Bacau constituie un autentic tezaur turistic [2].
Cele mai importante atracţii turistice sunt :
 lacuri: Bălătău (lac de baraj natural, monument al naturii, situat în Munţii Nemira şi
format în vara anului 1883 în urma unor alunecări de teren şi a unor ploi torenţiale), Poiana
Uzului, Belci;
 rezervaţii naturale: Parcul Dendrologic Haghiac (situat pe Valea Doftanei, este
recunoscut mai ales prin numeroasele specii de plante), Pădurea Slănic Moldova, Poiana Sărăriei,
Pădurea Runc, Pădurea Arsura, Rezervaţia de arini Doftana, Stejarul din Borzeşti;
 staţiuni: Slănic Moldova (situată la 84 km de Bacău, pe valea Slănicului, în Carpaţii
Orientali) - numită şi "Perla Moldovei" (staţiunea este renumită pentru cele peste 20 de izvoare
minerale cu efect curativ. Apele minerale de aici sunt folosite in tratarea bolilor digestive, de
ficat, de plamani, de nutritie si de metabolism si tratarea reumatismului si a bolilor cardio-
vasculare cat si a bolilor asociate cum ar fi neurastenia si bolile profesionale); Tg. Ocna (cel mai
mare sanatoriu subteran din Europa, situat într-o mină de sare. . Acesta este folosit in tratarea
bolilor aparatului respirator -la copii procentul de recuperare este de 90%. In aceste uriase sali
subterane se gasesc paturi, o pista de popice si terenuri de pentru tratament in microclimat de
salina);
  monumente istorice: ruinele Curţii Domneşti (Bacău, 1481), urme de aşezări dacice
(Horgesti, sec.1 - 2 e.n), vestigii romane (la Tg.Ocna);
 biserici: Biserica din Borzeşti, construită de Stefan cel Mare (1493; Mânăstirea
Răducanu (construită la Tg.Ocna de Radu Racoviţă (1664), adăposteşte mormântul scriitorului şi
revoluţionarului Costache Negri) [2].
Prezenţa dotărilor de cazare – alimentare indică nivelul echipării cu infrastructură
turistică, necesară pentru a putea valorifica potenţialul turistic al judeţului Bacău. Este de
remarcat apariţia punctuală a unor iniţiative agroturistice sau legate de turismul balnear [2].
Cu toate acestea, nivelul de dotare este încă modest faţă de potenţialul de atracţie pentru
turişti [2].
Tipurile de turism ce pot fi practicate in judeţ:
 turism cultural, de cunoaștere și de informare susținut de valorile istorice și de
arhitectură. Aici poate fi inclus turismul muzeistic și turismul etnografic, legat de manifestări cu
caracter cultural – festivalul internațional de artă plastică Tescani (Bacau);
 turism ecleziastic: Biserica și Curtea Domnească (1491) din mun. Bacău, Mănăstirea
Răchitoasa, biserica din Borzesti renumită prin sistemul de arcuri și pandantive specifice stilului
moldovenesc construită în timpul domniei lui Ștefan cel Mare, biserica mănăstirii Casin,
mănăstirea Tazlău („Nașterea Maicii Domnului”) construită în timpul lui Ștefan cel Mare;
 turismul științific, prin participări la sesiuni de comunicări științifice, colocvii, cursuri
internaționale, (îndeosebi în municipiul Bacău) stimulat și de existentă, rezervațiilor naturale;
 turismul balneo-terapeutic: izvoarele minerale de Slănic Moldova(ce dateaza din 1800)
si Tg. Ocna , salina de la Tg. Ocna;
 turismul de agrement – acest tip de turism este susținut de frumuseți peisagistice: valea
Trotusului cu o succesiune de defilee și bazine epresionare, valea și defileul Uzului, lacul de
acumulare de la Poiana Uzului, valea Bistriței cu salba de lacuri de acumulare. Totodată se
remarcă următoarele rezervații naturale: codrul secular de la Runc-Racova,rezervația forestieră
situată pe Pârâul Alb;
 agroturismul - dezvoltarea turismului rural, și îndeosebi a agroturismului are mari
posibilități de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun pe lângă un cadru natural
pitoresc, nepoluat și cu multiple variante de recreere și de un valoros potențial cultural și istoric
[2].
 1.9. Transportul
În județul Bacău, principalul mijloc de transport îl reprezintă autobuzul. În ultimii ani s-a
dezvoltat transportul cu ajutorul microbuzelor particulare, a taximetrelor [1].

Tabelul 11. Transportul În județul Bacău [1]

Nr. autovehiculelor in inventar Pasageri transportati (mii)

Judetul
tramvai troleibuz autobuz metrou tramvai troleibuz autobuz metrou
Bacau
- - 273 - - - 23940,0 -

Transportul în comun a fost modernizat prin achiziţionarea de către S.C. TRANSPORT

PUBLIC S.A. cu 20 autobuze [1].

Feroviar

 Gara Bacău

Municipiul Bacău este punctul de intersecție între:

 magistrala: București - Ploiești - Buzău - Râmnicu Sărat - Focșani - Adjud - Bacău -

Roman - Pașcani - Suceava - Vadu Siretului și
 linia secundară: Bacău - Buhuși - Piatra Neamț - Bicaz

Prin municipiul Bacău trec trenurile internaționale:

 BULGARIA EXPRES: Sofia - Ruse - Giurgiu - București - Ploiești - Buzău - Focșani -

Bacău - Pașcani - Suceava - Dornești - Vicșani - Vadu Siretului - Moscova
 PRIETENIA: București - Ploiești - Buzău - Focșani - Bacău - Roman - Iași - Nicolina -
Cristești Jijia - Ungheni - Chișinău
Rutier

Bacăul este un important nod rutier. Drumurile care trec prin municipiu sunt:

 E 85 - drum european care traversează Europa de la nord la sud, legând Marea

Baltică de Marea Egee;
 E 574: Bacău, Onești, Târgu Secuiesc, Brașov, Pitești, Craiova;
 DN 15: Bacău, Piatra Neamț, Bicaz, Poiana Largului, Toplița, Reghin, Târgu
Mureș, Luduș, Câmpia Turzii, Turda;
 DN 2F: Bacău, Vaslui;
 DN 2G: Bacău, Moinești, Comănești;
Aerian
Aeroportul Internațional George Enescu din Bacău[18] deservește, pe lângă locuitorii județului
Bacău, și pe cei ai județelor învecinate: Neamț, Vaslui, Vrancea, Covasna, Galați.
Bacăul este legat prin curse directe de:

 Roma Fiumicino , Milano Bergamo, Torino Cuneo, Bologna, Londra Luton ( 30.10-29.03) si
Bruxelles, Dublin, Paris - Beauvais (30.03- 29.10) - Blue Air [1].

1.10. Capitalul social

Conform recensământului efectuat în 2011, populația municipiului Bacău se ridică la
144.307 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
175.500 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,19%). Pentru 8,6% din populație,
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
sunt ortodocși (81%), cu o minoritate de romano-catolici (8,68%). Pentru 8,68% din populație,
nu este cunoscută apartenența confesională [10].
Evolutia istorica a poulatiei
Pe parcursul celor 6 secole de existență, Bacăul a cunoscut atât perioade de creștere
demografică dar și de regres, consecință a condițiilor economice, socio-culturale și istorice care
au caracterizat fiecare etapă a evoluției sale. O importanță deosebită o are sfârșitul secolului XX-
lea, care a adus noi orientări și tendințe demografice [10].
 Conform datelor recensământului din 1930, municipiul Bacău număra în acel an 31.138
de locuitori. Dintre aceștia 19.421 s-au declarat români, 9.424 evrei, 822 maghiari, 406 germani
ș.a. Din punct de vedere confesional, 19.091 s-au declarat ortodocși, 161 greco-catolici, 1.893
romano-catolici, 144 evanghelici-luterani, 9.593 mozaici ș.a. Odinioară înfloritoare, comunitatea
evreiască din oraș s-a stins în urma celui de-al doilea război mondial, din două motive: 1)
persecuția, azi inadmisibilă și irațională, de sub regimul antonescian în anii războiului, când
evreii erau scoși în afara societății și trimiși în fabricile morții naziste 2) instalarea regimului
comunist după război, mai ales după ce evreii au început să fie epurați în mod tacit din funcțiile
de conducere politică sau administrativă. [10].
La recensământul din 18 martie 2002, Bacăul număra 175.500 de locuitori, structura
etnică fiind evidențiată astfel: 173.041 români, 1.605 țigani, 191 maghiari, 118 evrei, 83
germani, 80 ceangăi, 53 italieni ș.a. Fiecare din celelalte etnii era compusă din mai puțin de 50
de persoane. Distribuția populației stabile pe confesiuni religioase: 153.849 ortodocși, 19.094
romano-catolici, restul confesiunilor, inclusiv ateii, nedepășind fiecare 500 de adepți [10].

Tabelul 12. Populație dupa limba maternă [10]

Limbă Populație

Română 131870

Romani 878

Maghiară 115

Turcă 34

Rusă 23

Germană 19

Ucraineană 9

Tătară 5

Alta 118

Nedeclarată 878
 Grafic 1. Evoluția demografică [10]

A. Rețeaua sanitară

Tabelul 13. Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritară de stat [4]

Judeţul Spitale Policlinici Dispensare Centre Creşe Farmacii 1)

Bacău medicale de
Anii sănătate
Total Teritoriale

2011 8 13 173 122 1 15 29

2012 8 3 23 - 1 13 15

2013 9 3 13 - 1 13 11
2014 9 2 15 - - 9 11

2015 9 2 6 - 1 8 11

1) Inclusiv puncte farmaceutice

B. Sistemul de învățământ
Studii universitare și cercetare

 Universitatea „Vasile Alecsandri” care se ocupă de cercetare științifică și transfer tehnologic.

 Universitatea George Bacovia
 Stațiunea de cercetare și dezvoltare pentru Legumicultură, înființată la 1 septembrie 1974, în
contextul realizării programului de autoaprovizionare și de dezvoltare a unei legumiculturi
moderne și eficiente în zona de est, unde tradițiile de producție și cercetare în cultura
legumelor erau relativ reduse.
 Stațiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Creșterea Ovinelor și Caprinelor Secuieni Bacău ,
înființată în 1981 [5,11].
Licee [5,11]

 Colegiul Național „Vasile Alecsandri”

 Colegiul Național „Gheorghe Vrânceanu” 
 Colegiul Național „Ferdinand I”
 Colegiul Național Pedagogic „Ștefan cel 
Mare”
 Colegiul „Henri Coandă”
 Colegiul „Mihai Eminescu”
 Colegiul Economic „Ion Ghica”
 Colegiul Național Catolic "Sf. Iosif”
 Colegiul Tehnic de Comunicații "Nicolae 
Vasilescu-Karpen"
Colegiul Tehnic „Anghel Saligny”
 Colegiul Tehnic „Dimitrie Mangeron”
Colegiul National de Arta „George Apostu”
 Liceul cu Program Sportiv
 Grupul Școlar „Grigore Tabacaru”
 Grupul Școlar „Grigore Moisil”
 Grupul Școlar de Ecologie și Protecția
Mediului „Grigore Antipa”
Grupul Școlar „Petru Rareș”
Universități [5,11]
 Universitatea „Vasile Alecsandri”, prima din oraș, înființată în anul 1961, care astăzi are
ca obiectiv învățământul didactic și cercetarea științifică.
 Universitatea „George Bacovia”

C. Cultura

Tabelul 14. Obiective culturale [4]

9 muzee Muzeul de Cultura si Arta Religioasa

Muzeul de Etnografie si Arta Contemporana

Muzeul de Istorie

Muzeul Judetean de Arta

Muzeul Judetean de Arta si Etnografie

Muzeul Judetean de Etnografie

Muzeul Judetean de Istorie “Iulian Antonescu”

Muzeul Judetean de Stiintele Naturii “Ioan Borcea”

Muzeul Orasenesc, Buhusi

5 case memoriale Casa Memoriala "George Enescu", Tescani

Casa Memoriala "Nicu Enea", Bacau

Casa Memoriala "Ion lonescu de la Brad",

Casa Memoriala "George Bacovia

Vivariu
 1 filarmonica Filarmonica "Mihail Jora", Bacau;

2 teatre Teatrul "George Bacovia", Bacau;

Teatrul de Animatie "Vasile Alecsandri

Casa de Cultura "Vasile Alecsandri

1 observator Observatorul Astronomic

1 biblioteca Biblioteca Judeteana "I. S. Sturza"

3 centre culturale Centrul International de Cultura si Arte "George Apostu"

Centrul Cultural "Rosetti Tescani - George Enescu

Centrul Britanic

Renumele Bacaului se confirma, de asemenea, pe plan cultural, atat prin personalitatile

pe care le-a dat in diferite domenii, cat si prin proiectele culturale pe care le-a sustinut de-a
lungul anilor [4].
De asemenea, Judetul Bacau este o zona etnografica care dispune de adevarate comori de
arta populara ce poarta amprenta unei puternice originalitati. Principalele centre etnografice sunt:
Brusturoasa (dulgherit, centru de tesaturi), Casin (dulgherit, tesaturi din in, canepa, lana), Oituz
(centre de olarit si impletituri de alun), Salatruc (porti din lemn sculptat) [4].

D. Evenimente culturale
Zilele Bacăului
Se organizează în fiecare an în jurul lunii octombrie [12]
Festivalul Arlekin
Organizat la începutul lunii iunie, Festivalul Arlekin este gândit pentru cei mai mici. Se
deschide anual cu o paradă a școlilor și a liceelor băcăuane. Pentru ocazie este amplasată o scenă
pe care evoluează elevi, artiști, trupe, ansambluri diverse etc [12].
Gala Premiilor Comunității Băcăuane
 Este cel mai important eveniment local de recunoaștere și stimulare a responsabilității
sociale care a devenit o tradiție în comunitatea de afaceri. În același timp, Gala Premiilor
Comunității reprezintă cea mai importantă acțiune de strângere de fonduri pentru susținerea
programelor sociale, medicale și educaționale [12].
E. Institutii religioase
 Biserica Acoperământul Maicii Domnului
 Biserica Adventistă De Ziua A Șaptea
 Biserica Adventistă Speranța
 Biserica Creștină După Evanghelie Elim
 Biserica Creștină După Evanghelie Filadelfia
 Biserica Creștină După Evanghelie Buna Vestire [5].

F. Parcuri, arii protejate

 Parcul dendrologic Hemeiuș, situat la nord de Bacău are o suprafață de 47,5 ha. Aici
cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice.
 Insula de agrement este o insulă artificială, creată în mijlocul unui lac format de
râul Bistrița, amenajată pentru agrement, cu locuri de plajă și pentru practicarea
sporturilor în aer liber. Se pot face plimbări cu barca în jurul insulei.
 Parcul Trandafirilor
 Parcul Cancicov
 Parcul Catedralei
 Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești (arie de protecție specială avifaunistică)
[5].

G. Societatea civila
Asociatia Nucleu, Asistenta si Ajutor Familial Bacau-Romania - ONG in domeniul protectiei
drepturilor copilului [5]
Fundatia de Initiativa Locala Bacau - Sprijinirea procesului de reforma sociala si sprijinirea
categoriilor defavorizate [5]
Liga pentru apararea drepturilor omului
APD - Asociatia Pro Democratia
ARAS - Asociatia Romana Anti Sida (persoane cu HIV/SIDA)
C.R.I.S. Demnitas (Programe egalizare de sanse pentru persoanele cu dizabilitati)
Fundatia de Sprijin Comunitar Bacau (Programe sociale) [5]
H. Mass – media
Televiziuni
Realitatea TV
Euro TV [5]
Radio
Posturi de radio disponibile în oraș sunt următoarele: Dream FM (98.0 MHz), Pro FM, Radio 21,
Europa FM, Itsy Bitsy, Magic FM, Radio Trinitas, Kiss FM, Radio ZU, Vibe FM și posturile de
radio oferite de Societatea Română de Radiodifuziune [5].
Ziare
Evenimentul - cotidian regional al Moldovei, ediția Bacău
Bacău Expres
Deșteptarea este un cotidian de informații generale și secțiune extinsă de anunțuri de mică
publicitate ce apare de luni până sâmbătă în tot județul.
Înainte! - ediție de Bacău - ziar fondat în anul 1944.
Observator de Bacău
Ziarul de Bacău [5]
I. Institutii adminitrative
 Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului Bacau
 Administratia Finantelor Publice Bacau
 Activitatea de Control Fiscal
 Agentia Judeteana a Ocuparii Fortei de Munca
 Agentia Regionala pentru Protectia Mediului Bacau
 Autoritatea Rutiera Romana Bacau
 Biroul de Pasapoarte
 Casa de Asigurari de Sanatate
 Casa Judeteana de Pensii
 Centrul Militar Judetean Bacau
 Centrul Militar Bacau
 Comandamentul Marii Unitati de Jandarmi Bacau
 Consiliul Judetean Bacau
 Curtea de Apel Bacau
 Directia Apelor Siret - Bacau
 Directia pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala Bacau
 Directia de Asistenta Sociala Bacau
 Directia Generala a Finantelor Publice Bacau
 Directia Generala de Munca si Solidaritate Sociala
 Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Bacau
 Directia Judeteana pentru Cultura Culte si Patrimoniu
 Directia Judeteana de Statistica
 Directia Regionala de Metrologie Legala Bacau
 Directia Regionala Vamala Iasi - Biroul Vamal de Control si Vamuire la Interior Bacau
 Directia de Sanatate Publica Bacau
 Garda Financiara
 Grupul de Pompieri 'Maior Constantin Ene" Bacau
 Inspectoratul de Concurenta
 Inspectoratul de Constructii Bacau
 Inspectoratul Judetean de Politie
 Inspectoratul pentru Controlul Sigurantei in functionare a Cazanelor, Recipientilor sub
presiune si instalatiilor de ridicat Bacau. ISCIR - Bacau
 Inspectoratul Judetean Bacau
 Inspectoratul Teritorial de Munca Bacau
 Judecatoria Bacau
 Oficiul de Cadastru, Geodezie si Cartografie Bacau
 Oficiul Judetean pentru Protectia Consumatorilor
 Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau
 Parchetul Militar Bacau de pe langa Tribunalul Militar Iasi
 Parchetul de pe langa Judecatoria Bacau
 Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau
 Prefectura Municipiului Bacau
 Primaria Municipiului Bacau
 Politia Municipiului Bacau
 Politia Rutiera
 Registru Auto Roman - Reprezentanta Bacau
 Regia Nationala a Padurilor Romsilva Bacau
 Serviciul Judetean de Ambulanta Bacau
 Serviciul Judetean de Evidenta Informatizata a Persoanelor Biroul de Evidenta a Populatiei
 S.C. Distributie si Furnizare a Energiei Electrice - Suc Bacau
 S.C. Distri Gaz Nord S.A. Targu Mures - Suc Bacau
 Trezoreria Bacau
 Tribunalul Judetean Bacau [5]
 Capitolul 2. Deșeurile generate în cartierul Aviatorilor

2.1. Prezentarea cartierului Aviatori

Cartierul, cu o suprafață de 0.50 𝑘𝑚2 , găzduia în anul 2016 o populație de cca. 8450 de
locuitori [9].

Fig. 2. 1. Localizarea Cartierului Aviatori [7]

În acest cartier funcționează Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi

Înmatriculare a Vehiculelor și Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Bacău, De
asemenea, o grădiniță, 2 școli gimnaziale, 1 liceu și un centru școlar pentru educație incluzivă își
au sediul în acest areal [2].
2.2. Tipuri de locuințe

Acest cartier este unul de locuințe colective. Întâlnim atât blocuri cat și case (vile). Sunt
și blocuri locuite de către cetățeni rromi. Spre exemplu:

Str. Victor Babeş - 1 bloc Str. Condorilor 2- 1 bloc

 104 locuinţe (garsoniere);  100 locuinţe (garsoniere);
 locuinţe proprietate a Primăriei, date în  locuinţe proprietate a Primăriei, date în
închiriere; închiriere;
 160 persoane - 10 persoane de etnie romă  160 persoane - 10 persoane de etnie romă
(nedeclarate) [3]. (nedeclarate) [3].

Str. Aviatori 10 şi 11
 2 blocuri - 160 locuinţe (camere de cămin cu baia la comun);
 240 persoane - 60 persoane de etnie romă (nedeclarate);
 locuinţe proprietate a Primăriei, date în închiriere [3].

2.3. Activităţi din zonă

În cartierul Aviatorilor se găsesc următoarele activităţi:

Pe strada Narciselor:

 Rompetrol;
 Vulcanizare, spălătorie auto;
 LDL;
 SC. Compania Regională de Apă Bacău SA [13]

(Figura 2.2.)
 Figura 2. 2. Activităti de pe Strada Narciselor [13]

Pe strada Victor Babeș:

 Un cabinet veterinar (Figura 2.4.);

 Un magazin mixt (Figura 2.3.). [13]

Figura 2.3. Magazin alimentar [13] Figura 2.4. Cabinet veterinar [13]
Pe strada Aviatori:

 Magazin Profi;
 Pizzerie;
 Bar;
 Restaurant Aviatori;
 Gradiniţa Nr. 24 [13];

(Figura 2.5.)

 Magazin Mixt [13];

(Figura 2.6.)

 Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a

Vehiculelor;
 Direcţia Judeţeană de Evidenţă a Persoanelor Bacău [13];

(Figura 2.7.)

 Xerox [13].

Figura 2.5. Magazine şi instituţii publice de pe strada Aviatori [13]

 Figura 2.6. Magazin mixt [13] Figura 2.7. DJEP [13]

Pe strada Henri Coanda:

 Cămin pentru elevi;

 Centru şcolar de Educaţie Incluzivă Nr.1;
 Colegiul Grigore Antipa;
 Școala Gimnazială specială Maria Montessori;
 Școala Gimnazială Doctor Alexandru Șafran [13].

(Figura 2.8.)
 Figura 2.8. Institutile publice de pe strada Henri Coanda [13]

2.4. Tipuri de deșeuri generate de activitățile din cartierul Aviatorilor

Tabelul 1. Tipuri de deșeuri generate

Crt. Activitati din Tipuri de deseuri

zona
Deșeuri Deșeuri Hartie Carton Plastic Metal
menajere sanitare
1. Rompetrol     
2. Vulcanizare,    
spălătorie auto
3. LDL    
4. Compania de   
Apă
5. Cabinet     
veterinar
6. Magazin mixt     
7. Magazin Profi     
8. Pizzerie     
9. Bar     
10. Restaurant     
11. Grădinita      
Nr.24
12. Magazin mixt     
13. Directia     
Judeteană....
14. Serviciul     
Public
Comunitar
Regim Permise
Conducere şi
Înmatriculare a
Vehiculelor
15. Xerox  
16. Cămin pentru      
elevi
17. Centru școlar      
de Educație
Incluzivă
18. Colegiul      
G.Antipa
19. Școala      
Gimnazială
specială
20. Sc.      
Gimnaizială
Alexandru
Safran
2.5. Numărul punctelor de colectare, tipuri de containere.

În cartierul Aviatori sunt 10 puncte de colectare fiecare punct având un număr de

pubele.

Primul punct de colectare este situat pe strada Victor Babeş Nr.31 ( Figura 2.9.)

Figura 2.9. Primul punct de colectare [13]

După cum se poate vedea în imagine în acest punct de colectare sunt 3 containere
fiecare având următoarele caracteristici:

- volum nominal: 1100 litri

- greutate netă: 105kg
- capacitate maximă de incărcare: 440 kg
- inălțime: 1430 mm
- lungime: 1360 mm
- lățime: 1001 mm
- distanța intre axele rotilor: 750 mm [14].
 Pe lângă acestea mai sunt amplasate 2 containere pentru colectarea selectivă respectiv
pentru hârtie și plastic. Acestea au următoarele caracteristici:

Dimensiuni: 1900 x 1200 x 1680 cm. Greutate: 150 kg. Volum: 3,2 𝑚3 [14].

Al doilea punct de colectare se află pe Strada Victor Babeș Nr.21 (Figura 2.10).

Figura 2.10. Al doilea punct de colectare [13]

În acest punct de colectare sunt tot 3 containere din tablă de oțel și încă 2 containere
pentru colectarea selectivă .

Punctul al treilea se află pe strada Victor Babes Nr.43 (Figura 2.11) . Avem 3
containere din tabla de oțel și încă 2 containere pentru colectarea selectivă.
 Figura 2.11. Punctul al treilea de colectrare [13]

Punctul al patrulea de colectare se află pe strada Aviatorilor . Avem 3 containere din

tablă de oțel și încă 2 containere pentru colectarea selectivă (Figura 2.12).

Figura 2.12. Al patrulea puct de colectare[13]

 Punctul cinci de colectare se află pe strada Aviatorilor. Sunt 2 containere din tablă de
oțel și 2 containere pentru colectarea selectivă (Figura 2.13).

Figura 2.13. Punctul cinci de colectare [13]

Al șaselea punct de colectare se află pe strada Aviatori în Piața Aviatori . Sunt 4

containere din tablă de oțel și încă 3 containere pentru colectare selectivă (hârtie, plastic,
sticlă) (Figura 2.14) .

Figura 2.14. Punctul șase de colectare [13]

 Punctul șapte de colectare se sfla pe strada Henri Coanda la Școala Gimnazială
Doctor Alexandru Safran. Mașina de colectare intră prin curtea școlii și colectează deșeurile
dintr-o pubelă mare din tablă de oțel.

Fig. 2.15. Punctul șapte de colectare [13]

Punctul opt de colectare se află pe strada Henri Coanda la Centrul Școlar de Educație
Incluziva Nr. 1. Deșeurile gestionate sunt colectate dintr-o pubelă mare din tablă de oțel .
Punctul nouă de colectare se află pe strada Henri Coanda la Colegiul Grigore Antipa.
Deșeurile sunt colectate dint-un container de tablă din otel de 1100 l.
Punctul zece de colectare se află pe strada Henri Coanda la Școala Gimnazială
specială Maria Montessori. Deșeurile sunt colectate dint-o pubelă mare din tablă de oțel .
Colectarea se face 6 zile din 7, începând cu ora 7:00 .
Mașina de colectare este marca Farid, anul 1999 Volumul este de 28 𝑚3. Greutatea
proprie este de 10.250 kg iar greutatea cu încărcătură este de 28.000 kg. Rezervorul
combustibilului este de 400 l. Combustibilul folosit este motorina [8].
Autoutilitara are un consum de 30-35 l/% km. Plinul se face odată pe lună (Figura
2.16).
.

Figura 2.16. Mașina de colectare

 Pe acest traseu se deplasează o echipă formată din 3 angajați: un șofer și 2 persoane
care se ocupă cu încărcarea/descărcarea pubelelor.

Aceștia parcurg traseul de 2,5 km în aproximativ 3 ore.

Cei 3 lucrează 6 zile pe săptămână, 7 ore pe zi, 175/182 ore pe lună.

Salariul net unui angajat este de 2000 lei/lună, 80 lei/zi.

Fig. 2.17. Angajații firmei de salubritate

2.5.1. Traseul mașinii de colectare

Fig. 2.18. Reprezentarea pe hartă a cartierului Aviatori [13]

 Fig. 2.19. Traseul mașinii de colectare și reprezentarea punctelor de colectare

Traseul parcurs are 2,5 km, de la intrarea în sector în primul punct de colectare până la
ieșirea din sector.

Parcurgerea traseului se face în 2 h deoarece fiecare punct necesită 10 min pentru

colectarea deșeurilor.
 Capitolul 3. Determinarea cantităților de deșeuri generate in cartierul
Aviatorilor prin metode de calcul

3.1. Deșeuri menajere

3.1.1. Cantitatea medie zilnică se determină cu relația:

𝑄𝑚𝑒𝑑.𝑧𝑖 = N · 𝐼𝑚 · 0,001 [t/zi] (1)

unde:

N - numărul de locuitori; ( 8450)

𝐼𝑚 - indicele mediu de producție a deșeurilor menajere, in kg/loc·zi. ( 0,94 kg/loc.zi )

𝑄𝑚𝑒𝑑.𝑧𝑖 = 8450 · 0,94 · 0,001 = 7,943 [t/zi]

3.1.2. Cantitatea maximă zilnică de deșeuri menajere se stabilește astfel:

𝑄𝑚𝑎𝑥.𝑧𝑖 = 𝑄𝑚𝑒𝑑.𝑧𝑖 · 𝐾𝑧𝑖 [t/zi] (2)

unde:

𝑄𝑚𝑒𝑑.𝑧𝑖 este cantitatea medie zilnică [t/zi]; 𝑄𝑚𝑒𝑑.𝑧𝑖 = 7,943 [t/zi]

𝐾𝑧𝑖 - coeficientul de variatie zilnică a cantitătii de deseuri; are valori de 1,3-1,5.

𝑄𝑚𝑎𝑥 = 7,943 · 1,5 = 11,9145 [ t/zi]

3.1.3. Determinarea cantității de deșeuri stradale:

𝑄𝑆 = S· 𝐼𝑆 [t/zi] (3)

𝑄𝑆 = cantitatea zilnică de deșeuri stradale colectate de pe suprafață curățată, în t/zi;

unde:
𝑄𝑚𝑒𝑑.𝑧𝑖 : 10 = 794,3 kg/zi ( 0,7943 t/zi)

S - suprafața stradală curățată, în ha;

Traseul [2,5 km - (2500 m)]

Lățimea străzii 5 m .

2500 · 5 = 12500 𝑚2 => 1,25 ha (1ha = 10.000 𝑚2 )

𝐼𝑆 - indice de producere a deșeurilor stradale , în t/ha . zi; depinde de natura îmbrăcăminților

străzilor, gradul de dezvoltare al localităților, numărul de locuitori.

0,25 t/ha

𝑄𝑆 = 1,25 · 0,25 = 0,3125 [t/zi]

3.2. Calculul capacității de transport

3.2.1. Debitul mediu zilnic

1
𝑄𝑡,𝑑 =  ( 𝑄𝑚𝑒𝑑 + 𝑄𝑆,𝑚𝑒𝑑 ) [𝑚3 /zi] (4)
𝑑

1
=> 0.75 (7,943+0,3125) = 1,33 · 8,2555 = 11,007 [𝑚3 /zi]

in care :

𝐼𝑚
𝑄𝑚𝑒𝑑 = 𝑁𝐼 · [ t/zi ] (5)
1000

0,94
=> 𝑄𝑚𝑒𝑑 = 8450 · 1000 = 7,943 [t/zi]

𝑄𝑆,𝑚𝑒𝑑 = S · 𝐼𝑆 [ t/zi ] (6)

=> 1,25 · 0,25 = 0,3125 [t/zi] .......

unde:
𝑑 - densitatea medie aparentă a reziduurilor , [t/𝑚3 ]; (750kg) 0,75 [t/𝑚3 ]

𝑄𝑚𝑒𝑑 - debitul mediu zilnic al reziduurilor colectabile; 7,943 [ t/zi ]

𝑁𝐼 - numărul locuitorilor aferent centrului urban; 8.450 locuitori

𝐼𝑚 - cantitatea medie zilnică de deșeuri produse de un locuitor, [kg/zi]; 0,94 kg/zi

𝑄𝑆,𝑚𝑒𝑑 - debitul mediu zilnic al deșeurilor stradale [t/zi]; 0,3125 t/zi

S - suprafața stradală a localității, [ha]; 1,25 ha

𝐼𝑆 - cantitatea unitară deșeu, [t/ha.zi] (𝐼𝑆 = 0,15 t/ha.zi); (𝐼𝑚 = 0,80 kg/zi) 0,25 ha

3.2.2. Calculul numărului total de pubele necesar salubrizării localității:

𝑄𝑡,𝑑 𝑡
𝑁𝑝 = · 𝐶𝑢 (7)
𝑉𝑝 𝑢

11,007 2 22,014
=> 𝑁𝑝 = · 0,90 = = 22,23 ≈ 23 de pubele
1,1 0,99

unde:
𝑡𝑢 - timpul salubru necesar umplerii pubelei (2 zile)
𝑉𝑝 - volumul pubelei 1,1𝑚3
𝐶𝑢 - coeficientul admis de umplere a pubelei, (0,90)

3.2.3. Numărul total al autovehiculelor colectoare pe zi și schimb:

𝑎· 𝑁𝑝 𝑚𝑝
𝑁𝑎,𝑠𝑐ℎ = 𝑡 · (8)
𝑢 · 𝑁𝑡,𝑠𝑐ℎ 𝑀𝑎

1,05· 23 1100 24,15 1100 26.565

=>𝑁𝑎,𝑠𝑐ℎ = · = · = =>𝑁𝑎,𝑠𝑐ℎ = 0.74
2· 1 17750 2 17750 35.500

Ma = np × mp [kg] (9)

=> Ma = 16 × 1100 => Ma = 17.600 kg

a - coeficient al degradării pubelelor, (a = 1,05);

mp - masa reziduurilor ce poate fi colectată într-un container, [kg]; 1100 kg

𝑁𝑡,𝑠𝑐ℎ - numărul normat al transporturilor, posibil a fi efectuat de un autovehicul colector, pe

zi, într-un schimb de 8 ore; 1 transport/zi

Ma − cantitatea totală a reziduurilor ce poate fi colectată de un autovehicul , [kg]; 17.750 kg

np - numărul de pubele care pot fi depozitate într-un autovehicul; 16

3.3. Precolectarea deșeurilor din blocurile de locuințe de joasă medie și

mare înălțime

𝑁 · 𝐼𝑚 ·Z
M= (10)
𝑐 ·V

845 ·3 ·6 15210
=> M = = => M= 17.280
0,8 ·1.1 0,88

N - numărul de locatari deserviți din punctul de colectare; 845 locatari

𝐼𝑚 - indicele mediu specific de producere a deșeurilor menajere , specific pentru fiecare

localitate, în lipsa se aplică 𝐼𝑚 = 2-4 l/om · zi;

Z - numărul de zile dintre două ridicări succesive a deșeurilor menajere. În cazuri justificate și
cu avizul sanitar se pot consideră 7 zile; 6 zile/saptamana

C - coeficientul care reprezintă gradul de umplere (c ~ 0,8);

V- volumul pubelei sau containerului ( 𝑑𝑚3 ), 1.1 𝑑𝑚3

3.4. Sistemul de colectare cu containere stationare

Cu incărcare mecanică a deșeurilor in vehicul.

3.4.1. Durata unei curse are expresia:

 𝑡𝑐𝑠 = 𝑡𝑟𝑑 + S + 𝑡𝑡𝑟 (11)

=> 𝑡𝑐𝑠 = 71+50+20= 141 min = 2 h 21 min

𝑡𝑐𝑠 - durata unei curse (ore);

𝑡𝑟𝑑 − timpul destinat ridicării deșeurilor (ore/cursa); 1h 11 min

S - timpul de staționare; 5 min/ punct de colectare 50 min /10 pct de colectare 50 min

𝑡𝑡𝑟 - timpul de transport (ore/cursa). 20 min

3.4.2. Durata operațiilor de încărcare la o cursa, 𝒕𝒓𝒅 este:

t rd = nct · 𝑡𝑑𝑐 + ( 𝑛𝑝 - 1 ) · 𝑡𝑑𝑒𝑝𝑙 (ore) (12)

t rd = 22 · 2 + ( 10 - 1 ) · 3= 71 min = 1 h 11 min

nct - numărul de containere golite, într-o cursă; 22

𝑡𝑑𝑐 - timpul mediu de descărcare a unui container plin 2 min

𝑛𝑝 - numărul de puncte de ridicare a containerelor la o cursa 10 puncte de ridicare

𝑡𝑑𝑒𝑝𝑙 - timpul mediu consumat cu deplasarea între punctele de colectare 3 minute

3.4.3. Numărul de containere care pot fi descărcate în vehiculul de colectare la o

cursă este:

𝑉·r
nct = (buc) (13)
𝑉𝑐𝑡 ·f

1
28· 14
2
=> 𝑛𝑐𝑡 = 55 = = 23,14
1.1 · 0,605
100

V - volumul vehculului de colectare 𝑚3 ; 28 𝑚3

 r - raportul de compactare a deșeurilor în bena; 1/2

𝑉𝑐𝑡 - volumul containerului 𝑚3 ; 1100 l = 1.1𝑚3

f - factorul de utilizare a capacitatii containerului ( gradul de umplere) 55%

3.4.4. Numărul de curse zilnice care trebuie efectuate de autovehiculele de

colectare:

𝑉𝑑.𝑧𝑖
𝑁𝑧𝑖 = [curse/zi] (14)
𝑉·r

7,943 7,943
𝑁𝑧𝑖 = 1 = = 0,56 ≈ 1 cursa/zi
28· 14
2

𝑉𝑑.𝑧𝑖 - volumul zilnic de deșeuri care trebuie colectate 7,943 [ t/zi ]

3.4.5. Durata de activitate zilnică

[( t1 + t2 )]+ Nzi · tcs

t zi = (15)
1−w

( 20+20 )+ 0,56 ·141 𝑚𝑖𝑛 40+78,96 118,96

t zi = = = = 139,95 ≈ 2h 20min
1−0,15 0,85 0,85

t1 - timpul de deplasare de la garaj sau stația dispecer până la punctul de preluare a primului
container la primă cursa din zi [ ore ] ; 20 min

t 2 - timpul de deplasare a autovehiculului gol de la depozit la garaj ; 20 min

w - termen care se ia în considerație timpul pentru alte activități din cadrul unui ciclu; 0,15

3.4.6. Capacitatea vehiculului de colectare

𝑉𝑝𝑐· 𝑁𝑝𝑐
V= (16)
𝑟
 2.42 · 10 24.2
V= 1 = 1 => V = 48.4
2 2

𝑉𝑝𝑐 = volumul de deșeuri de la un punct de colectare ( 𝑚3 ). 2.42 m3

𝑁𝑝𝑐 = 10

r = 1/2
Bibliografie

1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u#Feroviar
2. https://municipiulbacau.ro/wp-content/uploads/2017/07/sidu_bacau_septembrie.pdf
3. http://www.csjbacau.ro/fisiere/attach/1010_134_Profil,_Swot,_Strategie__FINAL_13.
02.pdf
4. http://www.csjbacau.ro/p_strategie-dezvoltare-durabila-administratie.html
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u
6. https://www.google.com/search?q=harta+bacau&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved
=0ahUKEwjR2OPxp5zbAhXQbVAKHRwOAiEQ_AUICygC&biw=1536&bih=734&
dpr=1.25#imgrc=J3RA_sBZdm_QvM:
7. https://www.google.com/maps?biw=1536&bih=734&q=harta+aviatori&um=1&ie=UT
F-8&sa=X&ved=0ahUKEwjZvKayqJzbAhVKaFAKHZsPAMQQ_AUICygC
8. https://autoline.ro/-/masini-de-gunoi/IVECO/EuroCargo-ML--c342tm2616m8242
9. http://wikimapia.org/8571273/ro/Cartier-Aviatori
10. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u#Demografie
11. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u#Cultur%C4%83_%C8%99i_educa%C8%
9Bie
12. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83u#Evenimente_b%C4%83c%C4%83uane
13. https://www.google.ro/maps/place/Aviatori,+Bac%C4%83u/@46.5360398,26.911425
5,16.82z/data=!4m5!3m4!1s0x40b571bf2ed7643f:0x217ceec3bf077f24!8m2!3d46.535
7141!4d26.912978
14. http://www.cosuri-pubele.ro/eurocontainere.html