Siguranta si securitate ocupationala

Coordonator: Student:

S. I. dr. ing. Chitimus Alexandra-Dana Ficau Iuliana Daniela

Grupa 331

Bacau
2017 – 2018

1
Zgomotul la locul de
munca

2
 Cuprins

Capitolul 1. Urechea
Capitolul 2. Zgomotul (Definitie)
2.1. Limita de expunere
2.2. Traume acute
2.3. Efectele zgomotului
2.4. Efectele zgomotului asupra starii de sanatate
Capitolul 3. Exemple de zgomot la locul de munca
Capitolul 4. Responsabilitatile angajatilor
4.1. Participarea angajatilor
Capitolul 5. Managementul zgomotului
5.1. Controlul zgomotului la sursa
5.2. Masuri colective de control
5.3. Protectia auzului
Anexa: Sanatate si securitate in munca : expunerea la zgomot
Bibliografie

3
 Capitolul 1. Urechea

Vibraţia moleculelor de aer se mişcă în aer sub formă de unde sonore, care
sunt primite şi transpuse în mesaje, pe care creierul le recunoaşte ca sunete printr-
un organ complex: urechea.

Urechea are două funcţii importante, dar diferite: auzul şi simţul echilibrului
corpului.

Urechea are trei secţiuni separate:

• urechea externă;

• urechea mijlocie;

• urechea internă;

4
Inainte

5
Dupa

6
 Capitolul 2. Zgomotul

Zgomotul este definit, cel mai des, ca un sunet nedorit. Sunetul este senzaţia
auditivă provocată de vibraţia acustică a particulelor unui mediu elastic în jurul
unei poziţii de echilibru. Cele două caracteristici importante ale sale sunt frecvenţa,
măsurată în Herţi (Hz), şi intensitatea, măsurată în decibeli (dB).

Urechea umană este capabilă să detecteze frecvenţe cuprinse între 20 Hz şi

20.000 Hz. Frecvenţa joasă produce un sunet grav, iar frecvenţa înaltă, un sunet
înalt, ascuţit. Sunetele sub 20 Hz (infrasunete) şi cele peste 20.000 Hz (ultrasunete)
pot determina disconfort şi leziuni, chiar dacă nu pot fi auzite.

Intensitatea sunetului sau tăria acestuia, se exprimă în decibeli (dB), scara

acestuia fiind logaritmică. Relaţia dintre senzaţia acustică şi energia acustică nu
este simplă. Senzaţia acustică nu este proporţională cu energia acustică primită de
ureche (dacă ar fi aşa, senzaţia provocată de zgomotul tunetului ar fi insuportabilă).
Aceste două mărimi sunt legate printr-o relaţie logaritmică, motiv pentru care s-a
ales pentru exprimarea zgomotului o scară logaritmică (cea a decibelului).
Conform acestei scări, rezultatul adunării a două nivele de zgomot identice nu este
un nivel de zgomot dublu, ci nivelul de zgomot mărit cu 3 dB.

Pentru a lua în considerare sensibilitatea urechii la frecvenţă, intensitatea

zgomotului la locul de muncă se măsoară în dB(A), unde 0 dB(A) este pragul de
audibilitate. Senzaţia de durere se simte în jurul nivelului de 140 dB(A). Printre
exemplele de niveluri tipice ale sunetului se pot enumera:

- Conversaţia obişnuită: 60 dB(A);

7
- O clasă de elevi: 74 dB(A);

- Traficul rutier greu: 85 dB(A) ;

- Ciocanul pneumatic: 100 dB(A);

- Decolarea unui avion cu reacţie la 100 metri distanţă: 130 dB(A).

2.1. Limita de expunere

De la 85 dB în sus, zgomotul poate cauza afectarea permanentă a auzului!
Indicator de bază: dacă există probleme de înţelegere a vorbirii la o distanţă de 1 m

2.2. Traume acute

Zgomotul brusc, foarte puternic poate cauza moartea celulelor ciliate din
urechea internă. Aceasta este o cauză obişnuită a pierderii parţiale a auzului. Este
motivul pentru care oricine care foloseşte arme de foc sau utilaje grele trebuie să
poarte echipament de protecţie a urechilor.

8
2.3. Efectele zgomotului
¨ Degradează relaţiile interpersonale şi deci climatul social;
¨ Împiedică concentrarea şi deci dăunează calităţii muncii;
¨ Alterează sănătatea, favorizând absenteismul;
¨ Pe termen lung, zgomotul provoacă hipoacuzii şi surdităţi profesionale;
¨ Stresul în muncă;
¨ Risc crescut de accidentare la locul de muncă.

2.4. Efectele zgomotului asupra starii de sanatate

Percepţia zgomotului diferă de la individ la individ, iar dacă nivelul de zgomot
este prea ridicat atunci efectele sunt ireversibile. Zgomotul nu afectează doar auzul,
ci poate conduce la afecţiuni cardiovasculare, stres, insomnie etc.

Expunerea la zgomot poate cauza o multitudine de riscuri pentru securitate şi

sănătate:

- Pierderea auzului indusă de zgomot, descrisă de Organizaţia Mondială a

Sănătăţii ca fiind “ boala industrială ireversibilă cea mai frecventă”, este cauzată,

de regulă, de expunerea prelungită la zgomot excesiv, de peste 85 decibeli (dB

(A)). Deşi rareori dureroasă, leziunea este permanentă. Primul simptom este, de

regulă, incapacitatea de a auzi sunetele ascuţite. În cazul în care continuă

expunerea la zgomot excesiv, auzul se deteriorează în continuare şi există riscul

de a nu mai fi auzite nici sunetele mai puţin ascuţite. De regulă, acest fenomen

9
afectează ambele urechi.

Pierderea auzului nu numai că poate priva o persoană de a lucra la întreaga sa

capacitate, dar poate distruge şi viaţa socială a persoanei respective, izolând-o de

comunitatea din jur.

- Tinnitus (Ţiuit): Tinitus-ul este o senzaţie auditivă de ţiuit, şuierat sau zumzăit.

Studiile au indicat faptul că o expunere prelungită la zgomot aproape că dublează

riscul de tinitus. S-a constatat o incidenţă a riscului de tinitus de 54%, printre

lucrătorii expuşi la niveluri ridicate de zgomot pe o durată de peste 10 ani. În

cazul expunerii la zgomot cu caracter de impuls, incidenţa riscului de tinitus poate

atinge 70 %.

- Şocul acustic :la unele ocuri de muncă, lucrătorii pot fi expuşi la şocuri
acustice.

Şocul acustic se defineşte ca o creştere bruscă a zgomotului cu frecvenţă înaltă

transmis prin căşti; acesta poate fi determinat de interferenţe pe linia telefonică.

Expunerea la aceste şocuri poate cauza durere, leziuni ale urechii, şi poate fi un

factor al stresului în muncă.

- Deplasarea temporară a pragului de audibilitate: Nu întotdeauna pierderea

auzului are caracter permanent. O expunere de scurtă durată la zgomot puternic,

cum ar fi muzica din cluburi, sau la zgomote cu caracter de impuls, cum ar fi

10
exploziile, poate conduce la pierderea temporară a auzului la sunete înalte

precum şi la tinitus; de obicei, auzul normal revine după câteva zile. Acest

fenomen este cunoscut sub numele de "deplasare temporară a pragului de

audibilitate".

- Interacţiunea cu "agenţii toxici": Diverse substanţe, inclusiv unii solvenţi şi

metale grele, sunt ototoxice. Expunerea la aceste substanţe chimice poate afecta

urechea. Studiile evidenţiază că expunerea atât la unele substanţe ototoxice, cât

şi la zgomot, amplifică riscul de afectare a urechii.

- Stresul în muncă: Sunetele puternice şi bruşte declanşează reacţii instinctive de

tipul "luptă sau fugi", generând eliberarea de adrenalină şi cortisol. Aceşti doi

hormoni măresc ritmul cardiac, presiunea arterială şi metabolismul, generând

starea de "stres". Conform studiilor, unul din patru angajaţi din cadrul Uniunii

Europene suferă de stres în muncă, ceea ce generează, la nivelul Uniunii

Europene, costuri de miliarde de euro sub formă de timp de lucru pierdut,

cheltuieli pentru îngrijirea sănătăţii şi alte cheltuieli.

În general, stresul în muncă este determinat de mai mulţi factori de risc, unul dintre

aceştia fiind zgomotul. Zgomotul nu trebuie să fie neapărat puternic pentru a cauza

starea de stres. De exemplu, uneori este suficient un zumzăit slab, dar persistent.

Modul în care zgomotul afectează nivelul de stres al lucrătorilor depinde de un

11
ansamblu de factori, printre care, în special:

natura zgomotului, inclusiv volumul, tonul şi previzibilitatea acestuia;

complexitatea sarcinii de muncă efectuate de lucrător;

limita stresului şi forma fizică a fiecărei persoane, inclusiv starea de

oboseală.

- Riscul crescut de accidentare: În Europa se înregistrează anual peste 7,5

milioane de accidente de muncă. Deşi este dificil de cuantificat rolul zgomotului în

producerea acestor accidente, logica şi datele indică faptul că acest rol poate fi

semnificativ. Zgomotul poate conduce la accidente prin:

perturbarea comunicării verbale între lucrători;

mascarea sunetului emis de un pericol iminent sau de semnalele de

avertizare;

distragerea atenţiei lucrătorilor, cum ar fi şoferii;

creşterea stresului în muncă.

12
 Capitolul 3. Exemple de zgomot la locul de munca

Printre sectoarele de activitate în care zgomotul excesiv prezintă un risc deosebit

se numără:

Educaţie – Într-un studiu danez, peste jumătate din profesori şi educatori

trebuie să ridice vocea pentru a comunica, ceea ce reprezintă un număr mai

mare decât în multe alte meserii din industrie.

Agricultura, pescuitul şi silvicultura – Un studiu polonez consacrat

fermierilor a constatat prezenţa "unor tulburări auditive considerabile" în cadrul

acestei categorii profesionale şi faptul că principala cauză a acestei pierderi de

auz a fost "zgomotul excesiv produs de tractoarele şi maşinile agricole".

Construcţii – 35% dintre lucrătorii în construcţii din UE au declarat că au fost

expuşi la zgomot jumătate din timpul lor de lucru sau chiar mai mult.

Divertisment – Un studiu finlandez a constatat că pianiştii corepetitori sunt

expuşi la 94 dB(A) în timpul repetiţiilor, iar o soprană la peste 104 dB(A).

Industria agro-alimentară – Nivelurile de zgomot în incinta liniilor de

îmbuteliere a laptelui din Marea Britanie se ridică la 90 – 95 dB(A).

Industria metalurgică şi siderurgică – În Franţa, o treime din cazurile de

surditate din industrie sunt în sectorul metalurgic

13
 Transporturi (în special terestru şi aerian) – Peste 10% dintre lucrătorii din

transporturi şi comunicaţii în cadrul a 15 state ale UE au considerat că

sănătatea lor este supusă unui risc de afectare a auzului.

14
 Capitolul 4. Responsabilitatile angajatilor

În calitate de angajator aveti responsabilitatea legala de a proteja sanatatea si

securitatea angajatilor fata de riscurile cauzate de zgomot la locul de munca.

1. Evaluarea riscurile legate de zgomot

Elaborati o evaluare de risc care implica masurarea nivelului de zgomot, dar si

luarea in considerare a tuturor riscurilor potentiale cauzate de zgomot (risc de
accidentare, precum si de pierdere a auzului).

2. Eliminarea sursele de zgomot

Producerea zgomotului trebuie eliminata, oriunde este posibil. Aceasta se poate

obtine prin schimbarea metodei de constructie sau de lucru. Acolo unde acest lucru
nu este posibil, zgomotul va trebui combatut.

3. Combaterea zgomotul

Pentru a reduce riscurile generate de expunerea la zgomot, dvs., in calitate de

angajator, puteti sa dispuneti o serie de masuri tehnico-organizatorice pentru a
combate zgomotul la sursa:

- utilizarea unui utilaj care emite mai putin zgomot;

- evitarea impactului metalului pe metal;

- izolarea componentelor care vibreaza;

15
- amplasarea de atenuatoare de zgomot;

- efectuarea intretinerii preventive (pe masura ce piesele componente se uzeaza,

nivelul de zgomot poate creste).

4.1. Participarea angajatilor

Consultarea angajatilor reprezint o obligatie legala, care asigura ca lucratorii
respecta procedurile de securitate si sanatate si îmbunatairile aduse acestora.
Utilizarea cunostintelor angajatilor contribuie la identificarea adecvata a
pericolelor si la punerea în aplicare a unor solutii eficiente. În acest proces, un rol
important îl au reprezentantii angajatilor. Angajatii trebuie sa fie consultati asupra
masurilor de securitate si sanatate înainte de introducerea unor tehnologii sau
produse noi.

Producatorii de masini si alte echipamente au, de asemenea, responsabilitatea de

a reduce nivelurile de zgomot. In conformitate cu Directiva 98/37/CE, masinile
trebuie sa fie „proiectate si construite astfel încât riscurile rezultate din emisiile de
zgomot în mediul de munca sa fie reduse la nivelul minim posibil”.

16
 Capitolul 5. Managementul zgomotului

5.1. Controlul zgomotului la sursa

• Utilizarea de utilaje cu emisii scăzute de zgomot;

• Evitarea ciocnirii metal pe metal ;
• Amortizarea pentru reducerea zgomotului ;
• Izolarea componentelor care vibrează.

5.2. Masuri colective de control

• Proceduri de izolare fonică şi restricţionarea accesului în zonele
zgomotoase;
• Utilizarea incintelor izolate fonic şi a barierelor acustice;
• Utilizarea de materiale absorbante pentru a reduce zgomotul;
• Organizarea lucrului astfel încât să se limiteze timpul petrecut în zonele
zgomotoase

5.3. Protectia auzului

Adecvată pentru locul de muncă, tipul şi nivelul zgomotului

Lucrătorii trebuie să aibă alternative

Instruire şi aplicare continua

17
 Anexe

CAPITOLUL 1 - Dispozitii generale

HOTARARE Nr. 493 din 12 aprilie 2006 privind cerintele minime de
securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile
generate de zgomot

EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI

PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 380 din 3 mai 2006

In temeiul Articolul 108 din Constitutia Romaniei, republicata, Guvernul Romaniei

adopta prezenta hotarare.

SECTIUNEA 1 - Obiectivul si domeniul de aplicare

ARTICOLUL 1

Prezenta hotarare stabileste cerintele minime pentru protectia lucratorilor impotriva

riscurilor pentru sanatatea si securitatea lor, generate sau care pot fi generate de
expunerea la zgomot, in special impotriva riscurilor pentru auz.

ARTICOLUL 2

18
c) nivelul de expunere saptamanala la zgomot (L_EX, 8h ) - media ponderata in
timp a nivelurilor de expunere zilnica la zgomot intr-o saptamana nominala de 5
zile de lucru de 8 ore, definita de standardul SR ISO 1999:1996 pct. 3.6 (nota 2).
Prevederile prezentei hotarari se aplica tuturor activitatilor in care lucratorii sunt
sau este posibil sa fie expusi, prin natura muncii lor, la riscuri generate de zgomot.

ARTICOLUL 3

Prevederile legislatiei nationale care transpun Directiva 89/391/CEE se aplica in

totalitate activitatilor prevazute la Articolul 2, fara a aduce atingere prevederilor
mai restrictive si/sau specifice din prezenta hotarare.

ARTICOLUL 4

In sensul prezentei hotarari, parametrii fizici, utilizati ca predictori de risc,

semnifica dupa cum urmeaza:

a) presiunea acustica de varf (p_varf ) - valoarea maxima a presiunii acustice

instantanee, masurata cu ponderarea in frecventa "C";

b) nivelul de expunere zilnica la zgomot (L_EX, 8h) [dB(A) re. 20 miuPa] - media
ponderata in timp a nivelurilor de expunere la zgomot pentru o zi de lucru
nominala de 8 ore, definita de standardul SR ISO 1999:1996, pct. 3.6. Aceasta
notiune acopera toate zgomotele prezente la locul de munca, inclusiv zgomotul cu
caracter de impuls;

19
SECTIUNEA a 2-a - Valori limita de expunere si valori de expunere la zgomot
de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si
protectia sanatatii lucratorilor

ARTICOLUL 5

Pentru aplicarea prezentei hotarari, valorile limita de expunere si valorile de

expunere de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si
protectia sanatatii lucratorilor in raport cu nivelurile de expunere zilnica la zgomot
si presiunea acustica de varf sunt fixate dupa cum urmeaza:

a) valori limita de expunere: L_EX, 8h = 87 dB(A) si, respectiv, p_varf = 200

Pa*1);

b) valori de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea: L_EX, 8h = 85

dB(A) si, respectiv, p_varf = 140 Pa*2);

c) valori de expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea: L_EX, 8h = 80

dB(A) si, respectiv, p_varf = 112 Pa*3).

---------------

*1) 140 dB(C) cu valoarea de referinta 20 miuPa.

*2) 137 dB(C) cu valoarea de referinta 20 miuPa.

*3) 135 dB(C) cu valoarea de referinta 20 miuPa.

ARTICOLUL 6

20
(1) In cazul valorilor limita de expunere, determinarea expunerii efective a
lucratorului la zgomot trebuie sa tina seama de atenuarea realizata de mijloacele
individuale de protectie auditiva purtate de acesta.

(2) Valorile de expunere de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind

securitatea si protectia sanatatii lucratorilor nu trebuie sa ia in considerare efectul
utilizarii mijloacelor de protectie prevazute la alin. (1).

ARTICOLUL 7

In situatii pe deplin justificate, in cazul activitatilor in care expunerea zilnica la

zgomot are variatii semnificative de la o zi de lucru la alta, in scopul aplicarii
valorilor limita de expunere si a valorilor de expunere de la care se declanseaza
actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor, trebuie
sa se foloseasca nivelul de expunere saptamanala la zgomot in locul nivelului de
expunere zilnica la zgomot, pentru evaluarea nivelurilor de zgomot la care sunt
expusi lucratorii, cu conditia ca:

a) nivelul saptamanal de expunere la zgomot indicat prin monitorizare adecvata sa

nu depaseasca valoarea limita de expunere de 87 dB(A); si

b) sa se ia masuri adecvate pentru reducerea la minimum a riscurilor asociate cu

aceste activitati.

CAPITOLUL 2 - Obligatiile angajatorilor

SECTIUNEA 1 - Determinarea si evaluarea riscurilor la zgomot

ARTICOLUL 8

21
In indeplinirea obligatiilor prevazute de legislatia nationala care transpune
Directiva 89/391/CEE, angajatorul trebuie sa evalueze si, daca este necesar, sa
masoare nivelurile de zgomot la care sunt expusi lucratorii.

ARTICOLUL 9

Metodele si aparatura folosite trebuie sa fie adaptate la conditiile existente, luand

in considerare, in special, caracteristicile zgomotului care este masurat, durata
expunerii, factorii de mediu si caracteristicile aparatului de masura.

ARTICOLUL 10

Metodele si aparatura utilizate trebuie sa permita determinarea parametrilor definiti

la Articolul 4 si sa se stabileasca daca, intr-o situatie data, valorile prevazute la
Articolul 5 - 7 sunt depasite.

ARTICOLUL 11

Metodele folosite pot include esantionarea, care trebuie sa fie reprezentativa pentru
expunerea personala a lucratorului.

ARTICOLUL 12

Evaluarea si masurarea prevazute la Articolul 8 trebuie sa fie planificate si

efectuate de catre serviciile de protectie si prevenire competente la intervale

22
adecvate, luand in considerare, in special, prevederile din legislatia nationala care
transpun prevederile din Directiva 89/391/CEE referitoare la aceste servicii.

ARTICOLUL 13

Datele obtinute din evaluarea si/sau masurarea nivelului de expunere la zgomot

trebuie sa fie pastrate intr-o forma care sa permita consultarea lor la o data
ulterioara.

ARTICOLUL 14

Atunci cand se efectueaza determinarea si evaluarea riscurilor, la evaluarea

rezultatelor masuratorilor trebuie sa se tina seama de erorile de masurare
determinate in conformitate cu practica metrologica.

ARTICOLUL 15

In conformitate cu legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE, la

evaluarea riscurilor, angajatorul trebuie sa acorde atentie deosebita urmatoarelor
elemente:

a) nivelului, tipului si duratei expunerii, inclusiv expunerii la zgomot cu caracter de

impuls;

b) valorilor limita de expunere si valorilor de expunere de la care se declanseaza

actiunea, stabilite la Articolul 5 -

c) efectelor asupra sanatatii si securitatii lucratorilor care apartin unor grupuri

sensibile la riscuri specifice;

23
d) efectelor asupra sanatatii si securitatii lucratorilor rezultate din interactiunile
dintre zgomot si substante ototoxice din mediul de munca, precum si dintre zgomot
si vibratii, in masura in care este posibil din punct de vedere tehnic;

e) efectelor indirecte asupra sanatatii si securitatii lucratorilor rezultate din

interactiuni dintre zgomot si semnale de avertizare sau alte sunete care trebuie
percepute pentru a reduce riscul de accidentare;

f) informatiilor privind emisia de zgomot, furnizate de producatorii echipamentelor

de munca in conformitate cu prevederile legale;

g) existentei unor echipamente de munca alternative, proiectate pentru a reduce

emisia de zgomot;

h) prelungirii expunerii la zgomot peste programul de lucru normal, pe raspunderea

angajatorului;

i) informatiilor adecvate obtinute in urma supravegherii sanatatii, inclusiv

informatiilor publicate, atunci cand este posibil;

j) punerii la dispozitie a mijloacelor de protectie auditiva cu caracteristici de

atenuare adecvate.

ARTICOLUL 16

(1) Angajatorul trebuie sa detina o evaluare a riscurilor si trebuie sa identifice

masurile care trebuie luate pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, in
conformitate cu legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE.

(2) Evaluarea riscurilor trebuie sa fie inregistrata pe un suport adecvat care sa

asigure pastrarea datelor.

(3) Evaluarea riscurilor trebuie sa fie actualizata periodic si ori de cate ori s-au
produs modificari semnificative care pot sa conduca la expunerea lucratorilor la
zgomot sau atunci cand rezultatele supravegherii sanatatii fac necesar acest lucru.

24
SECTIUNEA a 2-a - Evitarea sau reducerea expunerii la zgomot

ARTICOLUL 17

Riscurile generate de expunerea la zgomot trebuie sa fie eliminate la sursa sau

trebuie reduse la minimum, tinand seama de progresul tehnic si de existenta
masurilor de control al riscului la sursa

ARTICOLUL 18

Reducerea riscurilor generate de expunerea la zgomot trebuie sa se bazeze pe

principiile generale de prevenire prevazute de legislatia nationala care transpune
Directiva 89/391/CEE, luand in considerare mai ales urmatoarele:

a) alte metode de lucru care sa reduca expunerea la zgomot;

b) alegerea unor echipamente de munca adecvate, care sa emita, tinand seama de

natura activitatii desfasurate, cel mai mic nivel de zgomot posibil, inclusiv
posibilitatea de a pune la dispozitia lucratorilor echipamente care respecta cerintele
legale al caror obiectiv sau efect este de a limita expunerea la zgomot;

c) proiectarea si amplasarea locurilor de munca si a posturilor de lucru;

d) informarea si formarea adecvata a lucratorilor privind utilizarea corecta a

echipamentelor de munca, in scopul reducerii la minimum a expunerii acestora la
zgomot;

e) mijloacele tehnice pentru reducerea zgomotului aerian, cum ar fi ecrane, carcase,

captuseli fonoabsorbante, precum si reducerea zgomotului structural prin
amortizarea zgomotului sau prin izolare;

f) programe adecvate de intretinere a echipamentelor de munca, a locului de munca

si a sistemelor de la locul de munca;

25
g) organizarea muncii astfel incat sa se reduca zgomotul prin limitarea duratei si
intensitatii expunerii si stabilirea unor pauze suficiente de odihna in timpul
programului de lucru.

ARTICOLUL 19

Pe baza evaluarii riscurilor prevazute la Articolul 8 - 16, atunci cand sunt depasite
valorile de expunere superioare de la care se declanseaza actiunea, angajatorul
trebuie sa stabileasca si sa aplice un program de masuri tehnice si/sau
organizatorice pentru reducerea expunerii la zgomot, tinand seama, in special, de
masurile prevazute la Articolul 17 si 18.

ARTICOLUL 20

(1) Pe baza evaluarii riscurilor prevazute la Articolul 8 - 16, locurile de munca in

care lucratorii pot fi expusi la un zgomot care depaseste valorile de expunere
superioare de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si
protectia sanatatii lucratorilor trebuie sa fie semnalizate corespunzator.

(2) Daca este posibil tehnic si daca riscul expunerii justifica aceasta, locurile de
munca prevazute la alin. (1) se delimiteaza si se limiteaza accesul la acestea.

ARTICOLUL 21

In cazul in care, datorita naturii activitatii, lucratorii dispun de incaperi de odihna

aflate in responsabilitatea angajatorului, zgomotul in aceste incaperi trebuie sa fie
redus la un nivel compatibil cu scopul amenajarii lor si cu conditiile de utilizare a
acestora.

26
ARTICOLUL 22

In conformitate cu prevederile legislatiei nationale care transpune Directiva

89/391/CEE, angajatorul trebuie sa adapteze masurile prevazute in prezenta
sectiune la nevoile lucratorilor care apartin grupurilor sensibile la riscuri specifice.

SECTIUNEA a 3-a - Protectia individuala impotriva riscurilor generate de

expunerea la zgomot

ARTICOLUL 23

Atunci cand riscurile generate de expunerea la zgomot nu pot fi prevenite prin alte
mijloace, lucratorilor trebuie sa li se puna la dispozitie mijloace individuale de
protectie auditiva, adecvate si corect ajustate, pe care acestia trebuie sa le utilizeze,
in conformitate cu prevederile legislatiei nationale care transpune Directiva
89/656/CEE si Directiva 89/391/CEE, in urmatoarele conditii:

a) atunci cand expunerea la zgomot depaseste valorile de expunere inferioare de la

care se declanseaza actiunea, angajatorul trebuie sa puna la dispozitia lucratorilor
mijloace individuale de protectie auditiva;

b) atunci cand expunerea la zgomot atinge sau depaseste valorile de expunere

superioare de la care se declanseaza actiunea, lucratorii trebuie sa utilizeze
mijloacele individuale de protectie auditiva;

c) mijloacele individuale de protectie auditiva trebuie sa fie alese astfel incat sa

elimine sau sa reduca la minimum riscul pentru auz.

ARTICOLUL 24

27
Angajatorul trebuie sa ia masuri pentru a asigura folosirea mijloacelor individuale
de protectie auditiva de catre lucratorii sai.

ARTICOLUL 25

Angajatorul raspunde de verificarea eficientei masurilor luate in conformitate cu

Articolul 23 si 24.

SECTIUNEA a 4-a - Limitarea expunerii la zgomot

ARTICOLUL 26

Expunerea lucratorului la zgomot, determinata potrivit Articolul 6, nu trebuie sa

depaseasca, in nici un caz, valorile limita de expunere.

ARTICOLUL 27

Daca se constata expuneri peste valorile limita de expunere, in pofida masurilor

luate pentru aplicarea prezentei hotarari, angajatorul trebuie:

a) sa ia de indata masuri de reducere a expunerii sub valorile limita de expunere;

b) sa identifice cauzele expunerii excesive;

c) sa adapteze masurile de prevenire si protectie pentru a evita orice recurenta.

SECTIUNEA a 5-a - Informarea si formarea lucratorilor

28
Fara a aduce atingere prevederilor din legislatia nationala care transpun Directiva
89/391/CEE, angajatorul trebuie sa asigure informarea si formarea lucratorilor
expusi la locul de munca la un nivel de zgomot egal sau superior valorilor de
expunere inferioare de la care se declanseaza actiunea si/sau a reprezentantilor
acestor lucratori, privind riscurile generate de expunerea la zgomot, in special in
ceea ce priveste urmatoarele:

a) natura acestor riscuri;

b) masurile luate, in aplicarea prezentei hotarari, in vederea eliminarii sau a

reducerii la minimum a riscurilor generate de zgomot, inclusiv conditiile in care se
aplica aceste masuri;

c) valorile limita de expunere si valorile de expunere de la care se declanseaza

actiunea angajatorului privind securitatea si protectia sanatatii lucratorilor,
prevazute la Articolul 5 - 7;

d) rezultatele evaluarii si masurarii zgomotului, efectuate in conformitate cu

prevederile Articolul 8 - 16, insotite de o explicatie a semnificatiei acestora si a
riscurilor potentiale;

e) folosirea corecta a mijloacelor de protectie auditiva;

f) utilitatea si metoda de depistare si semnalare a simptomelor deteriorarii auzului;

g) conditiile in care lucratorii au dreptul la supravegherea sanatatii si scopul acestei

supravegheri, in conformitate cu Articolul 30 - 33;

h) practicile profesionale sigure, in scopul reducerii la minimum a expunerii la

zgomot.

SECTIUNEA a 6-a - Consultarea si participarea lucratorilor

ARTICOLUL 29

29
Consultarea si participarea lucratorilor si/sau a reprezentantilor acestora la
aplicarea prevederilor prezentei hotarari trebuie sa se desfasoare in conformitate cu
legislatia nationala care transpune Directiva 89/391/CEE si trebuie sa se refere, in
special, la urmatoarele:

a) evaluarea riscurilor si identificarea masurilor care trebuie luate, prevazute la

Articolul 8 - 16;

b) masurile destinate sa elimine sau sa reduca riscurile generate de expunerea la

zgomot, prevazute la Articolul 17 - 22;

c) alegerea mijloacelor individuale de protectie auditiva prevazute la Articolul 23

lit. c).

CAPITOLUL 3 - Supravegherea sanatatii

ARTICOLUL 30

(1) Atunci cand rezultatele evaluarii si masurarii prevazute la Articolul 8 indica un

risc pentru sanatatea lucratorilor, Ministerul Sanatatii va emite ordine pentru a
asigura supravegherea adecvata a sanatatii acestora, in concordanta cu legislatia
nationala care transpune Directiva 89/391/CEE.

(2) Actele normative prevazute la alin. (1), inclusiv cerintele specificate pentru
fisele medicale si pentru posibilitatea consultarii acestora, vor fi elaborate in
conformitate cu legislatia si/sau practicile nationale.

ARTICOLUL 31

(1) Lucratorii a caror expunere la zgomot depaseste valorile de expunere

superioare de la care se declanseaza actiunea angajatorului privind securitatea si
protectia sanatatii lucratorilor au dreptul la examenul medical periodic, inclusiv
30
testarea auzului, efectuat de medicul specialist/primar de medicina muncii, in
conformitate cu legislatia nationala.

(2) Daca evaluarea si masurarile prevazute la Articolul 8 indica un risc pentru

sanatatea lucratorilor a caror expunere la zgomot depaseste valorile de expunere
inferioare de la care se declanseaza actiunea, acestia au dreptul la control
audiometric preventiv.

(3) Controalele prevazute la alin. (1) si (2) au ca obiectiv diagnosticarea precoce a

oricarei pierderi auditive datorate zgomotului si pastrarea functiei auditive.

ARTICOLUL 32

(1) Pentru fiecare lucrator care face obiectul supravegherii medicale, in

conformitate cu prevederile Articolul 30 si 31, trebuie completat un dosar medical
individual, care trebuie actualizat.

(2) Dosarele medicale trebuie sa contina un rezumat al rezultatelor supravegherii

sanatatii.

(3) Dosarele medicale trebuie sa fie pastrate intr-un mod adecvat, astfel incat sa
poata fi consultate ulterior, cu respectarea secretului medical.

(4) La cerere, copii ale dosarelor medicale actualizate trebuie sa fie transmise
directiilor de sanatate publica.

(5) Fiecare lucrator trebuie sa aiba acces la dosarul medical individual propriu, la
cererea sa.

ARTICOLUL 33

(1) In cazul in care, in urma supravegherii functiei auditive, se constata ca un

lucrator prezinta o pierdere identificabila a auzului, medicul de medicina muncii va
aprecia daca este probabil ca pierderea de auz sa fie rezultatul expunerii la zgomot
la locul de munca.
31
(2) In situatia prevazuta la alin. (1), medicul de medicina muncii trebuie sa
informeze lucratorul cu privire la rezultatul care il priveste personal.

(3) In situatia prevazuta la alin. (1), angajatorul trebuie:

a) sa revizuiasca evaluarea riscurilor realizata conform prevederilor Articolul 8 -

16;

b) sa revizuiasca masurile prevazute, conform prevederilor Articolul 17 - 25,

pentru eliminarea sau reducerea riscurilor;

c) sa tina seama de recomandarile medicului de medicina muncii sau ale directiilor

de sanatate publica privind aplicarea oricarei masuri necesare pentru a elimina sau
reduce riscurile, in conformitate cu prevederile Articolul 17 - 25, inclusiv
posibilitatea de a transfera lucratorul intr-un alt loc de munca, unde nu exista risc
de expunere;

d) sa organizeze supravegherea sistematica a sanatatii si sa asigure reexaminarea

starii de sanatate a celorlalti lucratori care au suferit o expunere asemanatoare.

CAPITOLUL 4 - Dispozitii finale

ARTICOLUL 34

(1) In cazul in care, datorita naturii activitatii, este probabil ca utilizarea integrala si
corecta a mijloacelor de protectie auditiva individuale sa conduca la riscuri mai
mari pentru sanatate sau securitate decat neutilizarea lor, se pot acorda derogari de
la prevederile Articolul 23 lit. a) si b), Articolul 26 si 27.

(2) Derogarile prevazute la alin. (1) se acorda in urma consultarii Ministerului

Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu Ministerul Sanatatii si cu partenerii
sociali.

(3) Derogarile trebuie sa fie insotite de conditii care garanteaza, luandu-se in

considerare conditiile speciale, ca riscurile rezultate se reduc la minimum si ca
lucratorii in cauza fac obiectul unei supravegheri sporite a sanatatii.

32
(4) Derogarile se revizuiesc la fiecare 4 ani si se retrag imediat ce inceteaza
situatiile care le justifica.

ARTICOLUL 35

(1) In vederea aplicarii prezentei hotarari in sectorul muzicii si al divertismentului,

Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Sanatatii vor
elabora, in consultare cu partenerii sociali si in conformitate cu legislatia si
practicile nationale, un cod de conduita care sa prevada indicatii practice menite sa
ajute lucratorii si angajatorii din acest sector sa isi indeplineasca obligatiile legale
prevazute in prezenta hotarare.

(2) Elaborarea codului de conduita prevazut la alin. (1) se va face pana la data de
15 februarie 2008.

(3) Pana la data de 15 februarie 2008 trebuie pastrate nivelurile de protectie deja
atinse in ceea ce priveste lucratorii din sectorul muzicii si al divertismentului.

ARTICOLUL 36

In situatia in care la locurile de munca de la bordul navelor maritime se depasesc

valorile limita de expunere, prevederile Articolul 26 si 27 se pot pune in aplicare
incepand cu data de 15 februarie 2011.

ARTICOLUL 37

Prezenta hotarare intra in vigoare la data de 1 septembrie 2006.

Prezenta hotarare transpune Directiva 2003/10/CE privind cerintele minime de

securitate si sanatate referitoare la expunerea lucratorilor la riscurile generate de
33
agenti fizici (zgomot), publicata in Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene
(JOCE) nr. L 42/2003.

PRIM-MINISTRU

CALIN POPESCU-TARICEANU

Contrasemneaza:

Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,

Gheorghe Barbu

Ministrul economiei si comertului,

Codrut Ioan Seres

Ministrul sanatatii,

Gheorghe Eugen Nicolaescu

Ministrul mediului si gospodaririi apelor,

Sulfina Barbu

Ministrul transporturilor, constructiilor si turismului,

Gheorghe Dobre

34
 Bibliografie

https://www.inspectiamuncii.ro/documents/66402/260278/Expunerea+profesional
%C4%83+la+zgomot/128c5ffd-95c8-4ed0-b724-9c942ee4a5ed

http://www.sfatulmedicului.ro/Legislatia-muncii/securitate-si-sanatate-in-munca-
expunerea-la-zgomot_3546

http://www.pedabt.ro/wp-content/uploads/2016/06/Zgomot.pdf

http://www.protectiamuncii.ro/pdfs/publicatii_agentie/Factsheet_%2056_RO.pdf

https://www.google.ro/search?q=protectia+auzului&source=lnms&tbm=isch&sa=
X&ved=0ahUKEwii-
cT39oPXAhVHZ1AKHYINDM4Q_AUICygC&biw=1920&bih=925#imgrc=_

http://legislatiamuncii.manager.ro/a/5572/cum-poate-zgomotul-sa-afecteze-
securitatea-si-sanatatea-lucratorilor-dvs.html

https://www.youtube.com/watch?v=MIIE_R55CKE

35