Riscuri și securitate industrială

Coordonator : Studenți :
Ș. l. dr. ing. Chițimus Alexandra-Dana Bălan Bogdan / Dosoftei Cosmin
Ficău Iuliana / Andrei Mocanu
Petraru Dan / Nițu Vlad

Bacău
- 2019 -
Cuprins

1. Introducere

2. Localizare

3. Descrierea statiei nucleare

4. 11 Martie 2011

5. Descrierea accidentului nuclear

6. Situatia centralelor nucleare

7. Consecintele exploziei

8. Masuri luate in urma accidentului nuclear

- Masuri luate pentru factorii de mediu

Concluzii

Bibliografie
 Introducere
Accidentul de la Fukushima a fost clasat pe scala INES (Scala
Internaţională a Evenimentelor Nucleare) la nivelul 7, pe baza ansamblului emisiilor
radioactive.[1]
Aceeași treaptă ca și accidentul de la Cernobîl din 1986. [1]
 A fost considerat “accident major” cu “efecte considerabile asupra sănătăţii
şi mediului”. [1]

Accidentul a survenit în urma unui cutremur urmat de un tsunami foarte

puternic. [1]
Localizare

Insula Honshu, regiunea Tohoku, prefectura Fukushima. [3]

Descrierea stației nucleare

 Stația nucleară Fukushima-Daiichi compusă din 6 reactoare cu apă fierbinte (BWR), proiectate
de General Electric (GE), întreținute de Tokyo Electric Power Company (TEPCO). [3]

 Una dintre cele mai mari

centrale nucleare din lume[3]
 Punerea în funcțiune a
reactoarelor a început între anii
1971-1976[3]
 După cutremurul din 1978
(produs în regiunea Miyagi)
toate reactoarele au fost
inspectate, dar nu s-au găsit
avarieri ale acestora[3]
11 Martie 2011

 La ora 14:46 are loc cutremurul

cu epicentrul în regiunea Tōhoku,
in oceanul Pacific[6]
 Seismul a avut magnitudinea de 9
grade pe scala Richter[6]
 Valuri tsunami de peste 10
metri înălțime[6]
 In anumite zone ale prefecturii
Myiagi cutremurul a atins cota de
7grade pe Scara de inensitate
seismică a Agenției
Meteorologice a
Japoniei (valoarea maximă) [6]
 Cutremurul este considerat drept cel mai mare din istoria Japoniei[6]

 Cutremurul de 9 grade pe scala Richter a durat aproximativ 6 minute[6]

 A fost urmat de o serie de replici de magnitudine mare și de un tsunami devastator[6]

 20 000 de victime în urma tsunami-ului[6]

 Este declarată stare de urgență nucleară din cauza unor probleme la centralele nucleare
Fukushima - Daiichi și Fukushima -Daini din prefectura Fukushima[6]
Descrierea accidentului nuclear

Inainte de cutremurul şi tsunamiul din 11 martie din Japonia, senzorii

seismici de la centrala nucleară Fukushima au emis o alertă. Venea cel mai mare
cutremur din istoria modernă a Japoniei. Imediat, centrala s-a oprit. În trei minute,
reactorul nuclear mai producea doar 10% din energia nucleară, în şase minute
activitatea scăzuse la doar 1% şi în 10 minute, fisiunea nucleară (procesul care
produce căldură) lua sfârşit. [4]
In primele ore după închiderea unui reactor nuclear, fisiunea nucleară încă
mai produce cantităţi impresionante de căldură şi această temperatură nu poate fi
oprită. Fisiunea trebuie să îşi termine procesul. De aceea, menţinerea controlului
asupra acestei temperaturi extrem de ridcate este unul din cele mai importante aspecte
ale siguranţei unui reactor nuclear. [4]
Fiecare fisiune nucleară presupune spargerea nucleului unui atom de
uranium-235, sau plutoniu-239, în doi atomi mai mici, prin eliberarea unei energii
uriaşe. Această energie este de un milion de ori mai mare decât energia eliberată de
combustibilii clasici. Tot ceea ce rezultă din fisiunea nuclear este extrem de radioctiv.
[4]
 Practic, nucleul uraniului este lovit cu un neutron şi se petrec trei lucruri: nucleul se
desparte în două nuclee mai mici (fisiunea nucleară), apar alţi doi-trei neutroni care lovesc alte
nuclee şi tot aşa (reacţie nucleară în lanţ), se eliberează violent energie. Tsunamiul din Japonia a
distrus generatoarele diesel de la pompele care răcesc apa în reactorul nuclear. [4]

Tsunamiul din Japonia a distrus generatoarele diesel de la pompele care răcesc apa în
reactorul nuclear. Dacă adăugăm faptul că deja apa din reactorul nuclear era la punctul de fierbere,
presiunea a crescut după cutremur la temperaturi infernale. Constructorii reactoarelor de la centrala
Fukushima, au anticipat posibilitatea creşterii presiunii în reactor. Atâta timp cât sursa de energie
funcţionează, pompele scot în permanenţă apa fierbinte din reactor. Dar totul se bazează pe o sursă
de energie, care a fost distrusă de tsunami. Apa din reactor este afectată de radiaţii, fiind
descompusă în hidrogen şi oxigen. După tsunami, hidrogenul a ajuns la un punct la care devenise
doar o problemă de timp până la explozie. [4]

Nu au fost erori de construcţie la Fukushima, pur şi simplu proiectanţii nu au luat în

calcul posibilitatea că sursa de energie în caz de urgenţă va fi indisponibilă timp de câteva zile. [4]
Situația centralelor nucleare
 11 martie – centrala
nucleară Fukushima – Daiichi a fost
nevoită să recurgă la acumulatoarele
electrice de rezervă [5]
 12 martie - la reactorul 1 are loc o
mare explozie care aruncă în aer
acoperișul și zidurile lui [5]
 12 martie – supapele de aerisire de la
reactorul 1 au fost deschise temporar,
gazele radioactive ajungând în atmosferă [5]
 În zona provinciei nord - estice Miyagi
la 150 de km depărtare de Fukushima a
fost măsurată o radioactivitate de 400
de ori mai mare decât cea normală [5]
 14 martie - TEPCO anunta că sistemul de răcire a reactorului 2 nu mai funcționează, iar la
reactorul 3 are loc o altă expozie [5]
 15 martie – la reactorul 2 are loc oexplozie care avariază invelișul reactorului,
radioactivitatea în zona inconjurătoare crescând dramatic [5]
 După explozia de la reactorul 2 are loc un incendiu la reactorul 4[5]
 Creșterea radioactivității în atmosferă este influentațată și de acest incendiu [5]
 Reactorul 4 prezintă două găuri imense în invelișul acestuia [5]
 16 martie - 50 de tehnicieni s-au oferit voluntar să continue încercările de a limita
supraîncălzirea reactoarelor [5]
 Radioactivitatea extrem de mare a împiedicat răcirea reactoarelor cu apă de mare [5]

* TEPCO = Tokyo Electric Power Company

 Populația locală din
perimetrul de 30de km
în jurul centralei care nu
era încă evacuată a fost
sfatuită să rămână în
locuințe, pentru a nu se
expune
direct radioactivității
crescute [5]
 13 martie - erau
deja peste 200.000 de
persoane
evacuate preventiv [5]
 Consecințele exploziei

 Peste 160 000 de oameni au fost evacuați din localitate și din zonele învecinate ca urmare a
riscului ridicat de radiații. Peste 20 000 de oameni au decedat/ ori au fost dați dispăruți. [3]
 Cantitatea de cesiu – 137 radioactiv eliberat în aer în urma dezastrului este echivalentă cu cea a
168 de bombe atomice de tipul celei de la Hiroshima (Radioizotopul cesiu-137 are un timp de
înjumătățire de aproximativ 30 de ani, fiind foarte toxic, periculos și exploziv, iar izotopii săi
prezintă un risc ridicat în caz de scurgere radioactivă [3]
 Fabrica de pigmenți pentru vopseluri Merck KgaA, principala producătoare la nivel mondial, și-
a oprit activitatea timp de jumătate de an, conducând la pagube economice de peste zeci de
miliarde de euro în cadrul a firme importante de automobile precum Ford, Chrysler, Audi și
BMW (fiind localizată la doar 45 de km de atomocentrală, întregul personal al fabricii a fost
evacuat din motive de securitate, din cauza riscului de contaminare radioactivă) [3]
 Primele mutații biologice s-au înregistrat după aproximativ un an de zile în cazul fluturilor;
printre acestea au fost incluse aripile mai mici sau lipsa ochilor. Ulterior s-au descoperit și
mutații în cadrul peștilor. [3]
 Cantitatea de stronţiu - 90 identificată în apele subterane, cât și la nivelul apei Oceanului
Pacific din jurul coastei de est a Japoniei, a fost de de 900.000 de becquerel pe litru, adică
de peste câteva mii de ori mai mare decât limita maximă admisă [3]
 Nivelul de iod 131 radioactiv din vestul Oceanului Pacific a depășit cu peste 7, 5 milioane
limita admisă de lege! Ca atare, pescuitul a fost interzis pe coasta estică a Japoniei. [3]
 Gospodarii nealimentate cu electricitate:
 Un total de 167.700 de gospodarii din nordul tarii au ramas fara energie electrica, potrivi
tunui raport dat publicitatii de catre compania TEPCO. [3]
 Gospodarii nealimentate cu apa:
 Cel putin 200.000 de gospodarii din opt prefecturi au ramas fara apa curenta, potrivit celui mai
recent raport dat publicitatii duminica de catre Ministerul Sanatatii. [3]
 Cladiri avariate:
 Un total de 45.777 de cladiri au fost distruse complet in urma cutremurului si tsunami-
ului, potrivit Agentiei Nationale de Politie. [3]
 Risc ușor mai mare de a dezvolta anumite tipuri de cancer cum ar fi leucemia,
cancer tiroidian și cancer de sân. [3]
 Agenția de Reconstrucție afirmă că 174 000 de persoane nu au putut să se întoarcă
acasă. Diversitatea ecologică a scăzut și s-au găsit malformații la copaci, păsări și
mamifere. [3]
Măsuri luate în urma accidentului nuclear

1. O barieră înghețată a solului a fost construită în încercarea de a preveni o contaminare

ulterioară a apelor subterane, însă în iulie 2016 TEPCO a arătat că peretele gheții nu a oprit
apa din adâncime să curgă și să se amestece cu apă foarte radioactivă în interiorul clădirilor
reactorului distrus , adăugând că acestea sunt "incapabile să blocheze apele subterane cu
pereții congelați". [1]
2. Evacuarea populatiei la foarte scurt timp dupa producerea exploziei [1]
3. O comisie guvernamentala japoneza a propus, renuntarea treptata la energia nucleara, pana in
anul 2030. [1]
4. In urma accidentului nuclear produs in Japonia pe 11 martie 2011, Comisia Europeana a
solicitat reevaluarea marginilor de securitate nucleara la centralele nuclearoelectrice din
Uniunea Europeana. Gradul de securitate nucleara trebuie reevaluat prin aplicarea unui “test
de stres”, care va indica modul in care s-ar comporta centralele nucleare in situatii extreme. In
acest sens, se au in vedere evenimente cum ar fi aparitia unui seism sau inundatii care
depasesc bazele de proiectare, inclusiv pierderea totală a alimentarii cu energie electrica si a
sursei finale de racire. [1]
Măsuri luate pentru factorii de mediu

În urma cercetărilor s-au descoperit 45 de tone de apă poluată în jurul unui

condensator din apropierea sistemelor de decontaminare a apelor uzate. Măsura luată de
specialişti a fost dispunerea unei bariere de saci cu nisip pentru prevenirea infiltrării apei
poluate, aceasta rămânând în principal în interiorul sistemului de decontaminare. [1]

În prezent se discută (mai mult în rândul specialiştilor) şi de aşa-numita

fitoremediere (decontaminarea cu marijuana), procedeu recomandat, pentru Fukushima,
către administratorul general al Comosariatului francez pentru Energie Atomocă, primele
experienţe fiind făcute de specialişti, înanul 1998 la Cernobîl, rezulatele fiind unele
favorabile. Cu ajutorul acaestei plante s-a demonstrat că solurile pot fi restaurate, graţie
rădăcinilor careabsorb deşeurile de orice fel şi s-a constat o purificare a perimetrului

contaminat cu 80%. [1]

 Este general acceptat de catre comunitatea stiințifică faptul că nu există un nivel
de siguranță a expunerii la riscuri și întotdeauna vor exista factorii de risc. Industria nucleară
nu poate accepta acest fapt, avănd în vedere că centralele nucleare depind de posibilitatea
expunerii populației la doze ‘inofensive’ de radiatii și nu numai. Sunt necesare înregistrari
medicale de lunga durata, în special în zonele miniere și în jurul centralelor nuclear-electrice.
Riscul major pentru populație îl constituie acele accidente ce duc la emisii mari de substante
radioactive in mediu. Centralele nucleare sunt proiectate și realizate astfel încat emisiile de
elemente radioactive în cazul unui accident să fie reduse la minimum. Protecția centralelor
nucleare se bazează pe asigurarea calitații componentelor, pregatirea operatorilor centralelor,
detectarea și corectarea erorilor, sisteme independente de securitate, și bariere fizice multiple.
 Accidente nucleare pot avea insă loc, cu o probabilitate mai mare odata cu
imbatranirea componentelor centralelor; spre deosebire de alte tipuri de accidente, în cazul
accidentului nuclear efectele persistă o perioadă extraordinar de mare. În plus, industria
nucleara este responsabila și de siguranta peste milenii a depozitelor de deșeuri radioactive, un
alt risc major pentru sanatate și mediu. Dincolo de posibilele probleme tehnice, riscul greșelii
umane nu poate fi niciodata exclus.

Dezastrul nuclear de la Fukushima ne-a arătat iar că reactoarele nucleare sunt, în

mod intrinsec, periculoase. Nu doar că afectează grav mediul, sănătatea populațiilor și
economiile naționale, dar cea mai mare parte a costului financiar al unui accident nuclear este
inevitabil suportat de către victime, nu de către companiile care au proiectat, construit și operat
centralele. Niciunul dintre cele 436 de reactoare nucleare din lume nu este imun la erorile
umane, dezastre naturale, sau oricare dintre multele alte incidente serioase care ar putea fi
cauza unui dezastru.
Milioane de oameni care trăiesc în apropierea reactoarelor nucleare sunt supuși unor
riscuri mari.
Bibliografie

1. http://referate.wyz.ro/referate/accidente-nucleare.html/2
2. http://greenly.ro/energii-alternative/mari-dezastre-nucleare-fukushima
3. https://www.scribd.com/document/83757516/Explozia-de-La-Fukushima
4. https://adevarul.ro/news/eveniment/explicatie-s-a-intamplat-fukushima-
intelesul-tuturor-1_50ad96b37c42d5a66397c5fe/index.html
5. https://ro.wikipedia.org/wiki/Accidentul_nuclear_de_la_Fukushima-Daiichi
6. http://www.imst.pub.ro/Upload/Studenti/SSS_2016/lucrarile_sesiunii_stud_20
16/L13_Chivu_Oana.pdf
Vă mulțumim pentru
atenție !