STARI DE AGREGARE

PETCU VLAD SI NITA GABRIEL

CLASA A X-A J
STARI DE AGREGARE

• MATERIA POATE EXISTA ÎN NATURĂ ÎN 3 STĂRI

DE AGREGARE: SOLIDĂ, LICHIDĂ ŞI GAZOASĂ.
O STARE DE AGREGARE ESTE O FORMĂ DE
ORGANIZARE A MATERIEI CARACTERIZATĂ PRIN
UNIFORMITATE ÎN CONSISTENŢĂ ŞI REZISTENŢĂ,
PROPRIETĂŢI CARE O DIFERENŢIAZĂ DE
CELELALTE STĂRI ÎN CARE SUBSTANŢA
RESPECTIVĂ SE POATE GĂSI. O SUBSTANŢĂ ÎN
STARE SOLIDĂ ARE O FORMĂ BINE DEFINITĂ ŞI
ESTE RIGIDĂ, UNA ÎN STARE LICHIDĂ NU ARE O
FORMĂ STABILĂ, DAR ARE VOLUM FIX, IAR ÎN
CAZUL STĂRII GAZOASE NU PUTEM VORBI NICI
DE FORMĂ, NICI DE VOLUM FIXE, SUBSTANŢA
AFLATĂ ÎN ACEASTĂ STARE DE AGREGARE
LUÂND FORMA ŞI DIMENSIUNILE
CONTAINERULUI ÎN CARE SE GĂSEŞTE.
 STARILE DE AGREGARE

• STAREA SOLIDA: UN OBIECT SOLID ESTE UN CORP CARE SE GĂSEȘTE ÎNTR-O STARE DE

AGREGARE A MATERIEI (STAREA SOLIDĂ) CARACTERIZATĂ PRINTR-O STRUCTURĂ
COMPACTĂ (FORMĂ ȘI VOLUM PROPRIU) ȘI O MARE COEZIUNE (REZISTENȚĂ
LA DEFORMARE ȘI LA COMPRESIUNE).
• STAREA LICHIDA: UN LICHID ESTE O SUBSTANȚĂ AFLATĂ ÎN STARE DE
AGREGARE INTERMEDIARĂ ÎNTRE STAREA SOLIDĂ ȘI CEA GAZOASĂ. ÎNTR-UN CÂMP DE
FORȚE GRAVITAȚIONAL SAU INERȚIAL CURGE ȘI IA FORMA VASULUI ÎN CARE SE AFLĂ.
• STAREA GAZOAZA: GAZELE SUNT FLUIDE CARE OCUPĂ ÎNTREG VOLUMUL ÎN CARE SE AFLĂ
ȘI AU O COMPRESIBILITATE RIDICATĂ. ACEASTĂ COMPORTARE SE EXPLICĂ PRIN
STRUCTURA MOLECULARĂ A GAZELOR, CARE ESTE DIFERITĂ DE CEA A LICHIDELOR. LA
GAZE, FORȚELE DE ATRACȚIE MOLECULARĂ SUNT PRACTIC NEGLIJABILE, MOLECULELE
DEPLASÂNDU-SE LIBER UNELE ÎN RAPORT CU CELELALTE, DEPLASĂRI ÎNSOȚITE DE
CIOCNIRI ELASTICE. DISTANȚA DINTRE MOLECULE ESTE MULT MAI MARE ÎN RAPORT CU
DIMENSIUNILE ACESTORA, CEA CE EXPLICA LIPSA FORȚELOR DE ATRACȚIE ÎNTRE
MOLECULELE GAZELOR.
TRANSFORMĂRILE STĂRILOR DE AGREGARE

• TOPIREA ȘI SOLIDIFICAREA
• VAPORIZAREA ȘI CONDENSAREA
• SUBLIMAREA ȘI DESUBLIMAREA
 TOPIREA ȘI
SOLIDIFICAREA
• TOPIREA ESTE O TRANSFORMARE DE FAZĂ,
PROCES ÎN CARE O SUBSTANȚĂ TRECE DIN
FAZA SOLIDĂ ÎN FAZA LICHIDĂ, DATORITĂ
ACUMULĂRII ENERGIEI
ÎN ATOMII SAU MOLECULELE UNUI CORP
SOLID.
• CREȘTEREA ENERGIEI ATOMILOR SAU
MOLECULELOR CONDUCE LA DISTRUGEREA
LEGĂTURILOR DINTRE ELE, FENOMEN CE
CAUZEAZĂ TOPIREA PARȚIALĂ SAU TOTALĂ
EXPERIMENT-DACĂ PUNEM UN
TERMOMETRU ÎNTR-UN VAS CU GHEAŢĂ
A SOLIDULUI. PROCESUL OPUS
SCOASĂ DIN CONGELATORUL DE –4°C , ESTE SOLIDIFICAREA. CANTITATEA DE
ÎNCĂLZIM VASUL ŞI MĂSURĂM CĂLDURĂ NECESARĂ UNITĂȚII DE MASĂ A
TEMPERATURA DIN VAS, OBSERVĂM CĂ CORPULUI SOLID PENTRU A SE TOPI LA
GHEAŢA ÎNCEPE SĂ SE TOPEASCĂ LA
0°C, SI APOI , DEŞI FLACĂRA TEMPERATURA DE TOPIRE SE NUMEȘTE
ÎNCĂLZESTE VASUL, TEMPERATURA DIN CĂLDURĂ LATENTĂ DE TOPIRE. FIECARE
VAS RĂMÂNE 0°C PÂNĂ LA TOPIREA SUBSTANȚĂ CRISTALINĂ SE TOPEȘTE (SE
ULTIMULUI CUB DE GHEAŢĂ, ŞI ABIA
APOI, VA MAI CREŞTE !! SOLIDIFICĂ) LA O TEMPERATURĂ
CONSTANTĂ, NUMITĂ TEMPERATURĂ DE
 TOPIREA ȘI
SOLIDIFICAREA
• ÎN STARE SOLIDĂ, PARTICULELE DIN CARE
LEGILE ESTE CONSTITUITĂ APA SUNT STRÂNS
UNITE ÎNTRE ELE, PRIN FORȚE DE ATRACȚIE
SOLIDIFICARII: PUTERNICE, FIIND IMOBILIZATE ÎN POZIȚII
 LA PRESIUNE CONSTANTĂ PE TOATĂ DURATA
FIXE UNELE FAȚĂ DE ALTELE, ÎNTR-UN
SOLIDIFICĂRII TEMPERATURA RĂMÂNE ARANJAMENT COMPACT. DISTANȚELE
CONSTANTĂ. DINTRE PARTICULE SUNT MICI, ACESTEA NU
 TEMPERATURA LA CARE SE SOLIDIFICĂ O SE POT DEPLASA LIBER, POT ÎNSA SĂ
SUBSTANȚĂ SE NUMEȘTE TEMPERATURĂ DE OSCILEZE ÎN JURUL UNEI POZIȚII FIXE.
SOLIDIFICARE, EA FIIND O CARACTERISTICĂ PARTICULELE CARE INTRĂ ÎN STRUCTURA
A FIECĂREI SUBSTANȚE.
APEI ÎN STARE SOLIDĂ (GHEAȚA) SUNT
 TEMPERATURA DE TOPIRE COINCIDE CU CEA ARANJATE, ÎN MAREA MAJORITATE A
DE SOLIDIFICARE.
CAZURILOR, ÎNTR-O ANUMITĂ ORDINE.
 ÎN TIMPUL SOLIDIFICĂRII VOLUMUL SE
SUBSTANȚELE CARE PREZINTĂ ACEASTĂ
SCHIMBĂ.
ARANJARE ORDONATĂ A PARTICULELOR SE
 MASA UNUI CORP NU SE MODIFICĂ ÎN TIMPUL
NUMESC CRISTALINE.
SOLIDIFICĂRII.
 • VAPORIZAREA ESTE UN FENOMEN
DE TRANSFORMARE DE FAZĂ PRIN CARE
O SUBSTANȚĂ TRECE DIN FAZA LICHIDĂ ÎN
FAZA GAZOASĂ. VAPORIZAREA SE POATE
PRODUCE ÎN DOUĂ MODURI: EVAPORARE
SAU FIERBERE.
VAPORIZAREA ȘI • EVAPORAREA ESTE UN FENOMEN DE
CONDENSAREA VAPORIZARE LA SUPRAFAȚĂ, CARE SE
PRODUCE LA TEMPERATURI SUB
TEMPERATURA DE SATURAȚIE.
• FIERBEREA ESTE UN FENOMEN DE
VAPORIZARE ÎN MASĂ, CARE SE PRODUCE
CÂND TOATĂ MASA LICHIDULUI AJUNGE LA
TEMPERATURA DE SATURAȚIE.
 • CONDENSAREA ESTE PROCESUL PRIN CARE
VAPORII DE APĂ DIN AER SUNT
TRANSFORMAȚI ÎN APĂ ÎN STARE LICHIDĂ.
CONDENSAREA ESTE IMPORTANTĂ PENTRU
CIRCUTUL APEI DEOARECE FORMEAZĂ
NORII. ACEȘTIA POT PRODUCE PRECIPITAȚII,
CARE REPREZINTĂ PRINCIPALUL MOD DE
ÎNTOARCERE A APEI PE PĂMÂNT.
VAPORIZAREA ȘI CONDENSAREA ESTE OPUSUL
CONDENSAREA EVAPORĂRII.CONDENSAREA ESTE DE
ASEMENEA CAUZA FORMĂRII CETEI, A
ABURIRII OCHELARILOR ATUNCI CÂND IEȘI
DINTR-O CAMERA RĂCOROASĂ AFARĂ,
UNDE ESTE CALD ȘI UMED, A APEI CARE SE
SCURGE PE PARTEA EXTERIOARĂ A UNUI
PAHAR, PRECUM ȘI A APEI CARE SE
FORMEAZĂ PE INTERIORUL GEAMURILOR
CASEI DVS ÎNTR-O ZI RECE.
 • ÎN FIZICĂ, SUBLIMAREA ESTE FENOMENUL DE
TRECERE, PRIN ÎNCĂLZIRE, A UNEI SUBSTANȚE
DIN STARE SOLIDĂ, DIRECT ÎN STARE
DE VAPORI (GAZOASĂ), FĂRĂ A MAI TRECE PRIN
STAREA LICHIDĂ. FENOMENUL DE SUBLIMARE ESTE
ENDOTERMIC, ADICĂ ARE LOC CU ABSORBȚIE DE
CĂLDURĂ.
• NAFTALINA SOLIDĂ CARE SE PUNE ÎN DULAPURILE CU
HAINE(ÎMPOTRIVAMOLIILOR) DISPARE COMPLET
DUPĂ UN TIMP. TOTUSI ,SE SIMTE
MIROSULNAFTALINEI, SEMN CĂ EA S -A
SUBLIMAREA ȘI TRANSFORMAT DIN SOLID ÎN GAZ. EXPLICAŢIA ESTE
DESUBLIMAREA CA SOLIDELE SE POT TRANSFORMA DIRECT ÎN GAZ
(PRINSUBLIMARE).

• FENOMENUL INVERS, CEL DE TRECERE A UNEI

SUBSTANȚE DIN STARE DE VAPORI DIRECT ÎN STAREA
SOLIDĂ, POARTĂ NUMELE DE DESUBLIMARE.
FENOMENUL DE DESUBLIMARE ESTE EXOTERMIC,
ADICĂ ARE LOC CU CEDARE DE CĂLDURĂ.