FENOMENELE

NATURI

BĂTRÎNU ION
PRIMĂVARA

PLOI TORENȚIALE

FURTUNĂ

VÂNT

NORI
 PLOILE TORENȚIALE
PLOAIA ESTE O FORMĂ DE PRECIPITAȚIE
ATMOSFERICĂ SUB FORMĂ DE PICĂTURI
DE APĂ PROVENITE DIN CONDENSAREA
VAPORILOR DIN ATMOSFERĂ. PLOAIA SE
FORMEAZĂ CÂND DIFERITE PICĂTURI DE
APĂ DIN NORI CAD PE SUPRAFAȚA
PĂMÂNTULUI ÎN FORMĂ LICHIDĂ. NU
TOATĂ PLOAIA AJUNGE ÎN SOL. UNELE
PICĂTURI DE APĂ SE EVAPORĂ ÎN TIMPUL
CĂDERII ȘI NU MAI AJUNG ÎN PĂMÂNT.
 FURTUNA

FURTUNA ESTE UN FENOMEN METEOROLOGIC,

CARE CONSTĂ ÎN PLOAIE ȘI DESCĂRCĂRI
ELECTRICE (FULGERE ȘI TRĂSNETE), ÎNSOȚITE
APROAPE ÎNTOTDEAUNA ȘI DE VÂNTURI
PUTERNICE, DE PESTE 75 KM/H, ADICĂ GRADUL
9 PE SCARA BEAUFORT (74,9 KM/H, 20,8 M/S).
PE OCEANE SE POT FORMA VALURI DE APĂ DE
PÂNĂ LA 10 METRI ÎNĂLȚIME, CARE SE
RĂSTOARNĂ. O FURTUNĂ DE GRADUL 12 PE
SCARA BEAUFORT, CU VÂNT DE 117,7 KM/H,
ESTE CLASIFICATĂ CA FIIND UN URAGAN, IAR
VALURILE POT AJUNGE LA 16 M ÎNĂLȚIME.
 VÂNTUL
ÎN METEOROLOGIE, PRIN VÂNT SE
ÎNȚELEGE UN FENOMEN FIZIC CE
SE MANIFESTĂ CA O CIRCULAȚIE
DIRIJATĂ DE AER ÎN ATMOSFERA
TERESTRĂ.
 NORI

UN NOR ESTE O MASĂ VIZIBILĂ DE

PICĂTURI DE LICHID CONDENSAT (APĂ PE
PLANETA PĂMÂNT) SAU DE CRISTALE DE
GHEAȚĂ SUBLIMATE CARE SE GĂSEȘTE ÎN
ATMOSFERĂ DEASUPRA SUPRAFEȚEI
PĂMÂNTULUI SAU DEASUPRA UNEI ALTE
PLANETE CE POSEDĂ ATMOSFERĂ.
EXISTĂ O RAMURĂ SPECIALĂ A
METEOROLOGIEI CARE STUDIAZĂ NORII,
NEFOLOGIA.
 VARA

CURCUBEU

ROUĂ

GRINDINĂ
 CURCUBEU
CURCUBEUL ESTE UN FENOMEN OPTIC ȘI
METEOROLOGIC ATMOSFERIC CARE SE
MANIFESTĂ PRIN APARIȚIA PE CER A
UNUI SPECTRU DE FORMA UNUI ARC
COLORAT ATUNCI CÂND LUMINA
SOARELUI SE REFRACTĂ ÎN PICĂTURILE
DE APĂ DIN ATMOSFERĂ. DE CELE MAI
MULTE ORI CURCUBEUL [1] SE OBSERVĂ
DUPĂ PLOAIE, CÂND SOARELE ESTE
APROPIAT DE ORIZONT.

 ROUĂ
ROUA ESTE UN FENOMEN METEOROLOGIC CARE FACE
PARTE DIN CATEGORIA PRECIPITAȚIILOR. EA SE
FORMEAZĂ DE OBICEI SEARA SAU ÎN CURSUL
DIMINEȚII, PRIN RĂCIREA AERULUI VAPORII DE APĂ
EXISTENȚI LA SUPRAFAȚA SOLULUI SE CONDENSEAZĂ
FORMÂNDU-SE PE DIFERITE OBIECTE DE PE SOL
PICĂTURI DE APĂ. ACEST FENOMEN ESTE INFLUENȚAT
DE GRADUL DE SATURARE AL AERULUI CU VAPORI DE
APĂ ȘI DE TEMPERATURA AERULUI, CARE TREBUIE SĂ
ASIGURE ANUMITE VALORI PENTRU A ATINGE
PUNCTUL DE CONDENSARE. ACEST PROCES ESTE
ASEMĂNĂTOR CU ALTE FENOMENE METEOROLOGICE
CARE AU LOC ÎN AER, CA CEAȚA SAU NORII.
 GRINDINĂ
GRINDINA ESTE O FORMĂ DE
PRECIPITAȚII, PARTICULELE DE
APĂ DIN ATMOSFERĂ CĂZÂND
PE SUPRAFAȚA SOLULUI ÎN
FORMĂ DE GHEAȚĂ. SE
FORMEAZĂ ATUNCI CÂND
PICĂTURILE DE PLOAIE
TRAVERSEAZĂ STRATURI DE
AER CU TEMPERATURI
SCĂZUTE (SUB 0 °C).

TOAMNA

BRUMĂ

CEAȚĂ

POLEI
 BRUMĂ
BRUMA ESTE FORMATĂ PRIN
PROCESUL DE CONDENSARE ȘI
ULTERIOR DE ÎNGHEȚARE A
VAPORILOR DE APĂ CARE IAU
NAȘTERE LA SUPRAFAȚA SOLULUI. EA
SE FORMEAZĂ DE FAPT ÎN LOC DE
ROUĂ ÎN SEZONUL RECE, CÂND
TEMPERATURA A ATINS PUNCTUL DE
ÎNGHEȚ, IAR CRISTALELE MICI DE
GHEAȚĂ NU SUNT BUNE
CONDUCĂTOARE DE CĂLDURĂ.

 CEAȚĂ
CEAȚA ESTE UN FENOMEN
METEOROLOGIC, CARE CONSTĂ
DINTR-O AGLOMERAȚIE DE
PARTICULE DE APĂ AFLATE ÎN
SUSPENSIE ÎN ATMOSFERĂ ÎN
APROPIEREA SUPRAFEȚEI
SOLULUI, CARE REDUCE
VIZIBILITATEA ORIZONTALĂ
SUB 1.000 DE METRI.
 POLEI
POLEIUL ESTE O DEPUNERE DE GHEAȚĂ, TRANSPARENTĂ SAU OPACĂ, CE SE
FORMEAZĂ ÎN URMA ÎNGHEȚĂRII PICĂTURILOR SUPRARĂCITE DE PLOAIE SAU
BURNIȚĂ, CARE CAD PE SUPRAFEȚE CU TEMPERATURI CUPRINSE ÎNTRE 0,1 °C
ȘI -1,0 °C. DEPUNERILE DE POLEI SUNT DEOSEBIT DE PERICULOASE,
PROVOCÂND PAGUBE ECONOMIEI: LIVEZILOR ȘI SUPRAFEȚELOR FORESTIERE.
DE ASEMENEA, SUB GREUTATEA POLEIULUI POT CEDA CABLURILE TELEFONICE,
ELECTRICE ETC. TRANSPORTUL RUTIER ESTE ȘI EL PERTURBAT, IAR UNEORI
ÎNTRERUPT, DIN CAUZA STRATULUI ALUNECOS DE PE CAROSABIL, TROTUARE
ETC. POLEIUL CONSTITUIE UN FENOMEN DE RISC CARE CONSTĂ ÎN GREUTATEA
MARE A DEPUNERII, DURATĂ DESTUL DE LUNGĂ DE MENȚINERE A STRATULUI
FORMAT, TEMPERATURILE NEGATIVE CARE ÎL PROVOACĂ ȘI CARE ACȚIONEAZĂ
ASUPRA VEGETAȚIEI.
IARNA

ZĂPADĂ

VISCOL

ÎNGHEȚURI
 ZĂPADĂ
ZĂPADA (NUMITĂ ȘI OMĂT SAU NEA) ESTE O FORMĂ SOLIDĂ DE
PRECIPITAȚIE, CARE NU ESTE NIMIC ALTCEVA DECÂT APĂ
ÎNGHEȚATĂ, AFLATĂ ÎN STARE CRISTALINĂ CONSTÂND DINTR-O
MULTITUDINE DE FULGI DE ZĂPADĂ. CĂDEREA PRECIPITAȚIILOR
SUB FORMĂ DE ZĂPADĂ SE NUMEȘTE „NINSOARE”. DEOARECE
ESTE COMPUSĂ DIN PARTICULE MICI, ZĂPADA ESTE UN
MATERIAL GRANULAR. ARE O STRUCTURĂ DESCHISĂ ȘI MOALE,
CU O DENSITATE SCĂZUTĂ. SUPUSĂ UNEI PRESIUNI,
DENSITATEA ZĂPEZII POATE CREȘTE, AȘA CUM SE ÎNTÂMPLĂ
DE EXEMPLU ÎN STRATURILE INFERIOARE ALE UNEI CANTITĂȚI
MARI DE ZĂPADĂ.
 VISCOL

VISCOLUL ESTE UN VÂNT

PUTERNIC ÎNSOȚIT DE
SPULBERAREA ZĂPEZII ȘI DE
TRANSPORTUL ACESTEIA
DEASUPRA SUPRAFAȚEI
PĂMÂNTULUI.

 ÎNGHEȚURI
ÎNGHEȚUL, ÎNGHEȚAREA, ESTE UN FENOMEN NATURAL CARE
SE MANIFESTĂ LA O TEMPERATURĂ MAI JOASĂ DE ZERO
GRADE, PRIN FENOMENUL DE SOLIDIFICARE, ADICĂ DE
TRECERE A APEI ÎN STARE SOLIDĂ, DE GHEAȚĂ.
CONGELAREA ESTE PROCESUL DE ÎNGHEȚARE A SOLUȚIILOR
APOASE ȘI A SOLUȚIILOR ALBUMINOASE DINTR-UN CORP
PRIN COBORÂREA ARTIFICIALĂ A TEMPERATURII ÎN VEDEREA
CONSERVĂRII MAI ÎNDELUNGATE A UNOR PRODUSE
ALIMENTARE. FENOMENUL DE ÎNGHEȚ ÎN ZONELE DE CLIMĂ
TEMPERATĂ, ARE LOC DE REGULĂ ÎN ANOTIMPURILE RECI DE
TOAMNĂ TÂRZIE ȘI IARNĂ.
 MULȚUMESC
PENTRU ATENȚIE