CLIMATUL TEMPERAT

OCEANIC
ȘI DE TRANZIȚIE
 CLIMATUL TEMPERAT-OCEANIC

ACEST TIP DE CLIMA ESTE LOCALIZAT ÎNTRE 40-60 GRADE

LATITUDINE NORDICĂ, PE UNELE INSULE ȘI PE ȚĂRMURILE VESTICE
ALE CONTINENTELOR, ȘI MAI PUȚIN PE COASTELE ESTICE ALE UNOR
CONTINENTE,PE INSULELE SAU PE ARHIPELAGURILE INSULARE DIN
PREAJMA ACESTORA(INSULELE ALENTINE, PENINSULA ALASKA,
LITORALUL PACIFIC AL AMERICII DE NORD, COASTA VESTICĂ A
EUROPEI PÂNĂ LA CERCUL POLAR DE NORD)
ARIILE GEOGRAFICE APARȚINÂND ACESTUI TIP DE CLIMAT, AU UN
REGIM PLUVIOMETRIC CU PRECIPITAȚII BOGATE IN CURSUL
SEMESTRULUI RECE(IERNII ÎN SPECIAL) ȘI PRECIPITAȚII REDUSE ÎN
SE MAI GĂSEȘTE ȘI ÎN UNELE REGIUNI DIN CENTRUL MEXICULUI, PARTEA
DE SUD-VEST A AMERICII DE SUD, COASTA DE NORD-VEST CARE SE AFLĂ ÎN
REGIUNEA PACIFICULUI DE NORD-VEST ȘI PARTEA DE SUD-EST A
AUSTRALIEI, CARE INCLUDE NOUA ZEELANDĂ ȘI TASMANIA.
 CAUZELE CLIMATULUI OCEANIC

• MAJORITATEA ZONELOR ÎN CARE SE LOCALIZEAZĂ CLIMA MARITIMĂ SE AFLĂ

LÂNGĂ BAZINE MARI DE APĂ, CUM AR FI OCEANELE SAU LACURILE MARI, CARE
JOACĂ UN ROL IMPORTANT ÎN MODELAREA CLIMATULUI LOR.
VÂNTURILE DE VEST DE PE OCEAN ȘI CIRCULAȚIA CICLONICĂ SUNT
RESPONSABILE DE CREIONAREA PARTICULARITĂȚILOR MAJORE ALE ACESTUI
CLIMAT.

UN ROL SEMNIFICATIV ÎN FORMAREA LUI ÎL MAI AU ȘI CURENȚII OCEANICI, UN

EXEMPLU EVIDENT SE OBSERVĂ PE ȚĂRMURILE VESTICE ALE PENSULE
SCANDINAVE SCĂLDATE DE APELE CALDE ALE CURENTULUI GOLFULI CARE FACE
CA ÎN IANUARIE TEMPERATURILE MEDII SĂ FIE POZITIVE ÎN NORVEGIA (1,5 °C).
 LIPSA UNOR BARIERE MONTANE ÎN EUROPA DE VEST ȘI
EXISTENȚA RELIEFULUI PREDOMINANT DE CÂMPIE PERMITE
, DE ASEMENEA, MASELOR DE AER DIN MARE SĂ EXTINDĂ
MULT CĂTRE EST CARACTERISTICILE CLIMATULUI OCEANIC
ÎN ZONELE CONTINENTALE ȘI SĂ AJUNGĂ ÎN ORAȘE
INTERIOARE PRECUM VIENA, PRAGA ȘI DRESDA.
 CARACTERISTICILE CLIMATULUI OCEANIC
• TEMPERATURA
REGIUNILE ÎN CARE SE ÎNTÂLNEȘTE CLIMA OCEANICĂ AU IERNI BLÎNDE ȘI VERI
CALDE. GAMA ANUALĂ DE TEMPERATURĂ A ACESTOR ZONE ESTE RELATIV
ÎNGUSTĂ,MEDIILE TERMICE ANUALE SE SITUAZĂ DE REGULĂ ÎNTRE 7-13°C
SUFERIND ABATERI LOCALE ÎN FUNCȚIE DE DIVERȘI FACTORI(ALTITUDINE,
INFLUIENȚA CURENȚILOR OCEANICI ETC). CONFORM CLASIFICĂRII CLIMATICE
KÖPPEN, TEMPERATURA MEDIE A CLIMATULUI MARIN ÎN TIMPUL CELEI MAI RECI
LUNI ESTE DE 0 ° C SAU MAI MARE.
În cea mai caldă lună, temperatura medie este
sub 22 ° C. Sumele sunt, prin urmare, mai reci
in climatele oceanice in comparatie cu
climatele continentale.
• Tipuri de climă oceanică
• tip CWB - Ierni uscate și veri umede și reci.
• tip CFB - Precipitații uniforme și veri răcoroase sau calde.
 • PRECIPITAȚII

PRECIPITAȚIIE ÎN CLIMATUL OCEANIC SUNT

SUFICIENTE, ȘI DISTRIBUITE UNIFORM PE TOT
PARCURSUL ANULUI. REGIUNILE CU ACEST
CLIMAT NU AU UN SEZON USCAT. PRECIPITAȚIILE
SUNT ÎN PRINCIPAL SUB FORMĂ DE PLOAIE, DAR
UNELE PĂRȚI CAD SUB FORMĂ DE ZĂPADĂ ÎN
FIECARE AN ÎN TIMPUL IERNII. CONDIȚIILE
UMBROASE ȘI LUNILE LUNGI DE PLOAIE
PREDOMINĂ ÎN CLIMATUL MARIN. DE EXEMPLU,
ÎN SEATTLE, VREMEA ESTE TULBURE ȘASE ZILE
ÎNTR-O SĂPTĂMÂNĂ ÎNTRE OCTOMBRIE ȘI MAI. ÎN
ACEASTĂ PERIOADĂ, ORAȘUL ÎNREGISTREAZĂ,
DE ASEMENEA, PRECIPITAȚII MARI. ÎN UNELE
PĂRȚI DIN AUSTRALIA ȘI NOUA ZEELANDĂ, CELE
MAI MULTE DINTRE LOCURILE CU CLIMA
OCEANICĂ SUFERĂ CEL PUȚIN O FURTUNĂ DE
 FLORA ȘI FAUNA
Pădurile de foioase cu frunze căzătoare sunt
caracteristice zonei climatice temperat-oceanică și de
tranziție spre climatul continental și au o extindere mai
mare în emisfera nordică - Europa de Vest și Centrală, estul
Americii de Nord, estul Asiei. În emisfera sudică ocupă
spații mai restrânse, în sudul Americii de Sud și în Noua
Zeelandă. Aici mediile naturale ale campiilor și dealurilor
au fost în transformate în medii de culturi agricole,
portuare, industriale, de așezări de diferite tipuri.
În cea mai mare parte pădurile de foioase au fost
defrișate, locul lor fiind luat de plantații, pajiști și terenuri
agricole.
 • În sezonul rece, arborii își pierd frunzele și
sunt reprezentați de :

ulm
fag
arțar tei stejar

frasin

iar arbuștii, mai răspândiți sunt cornul,

sângerul și lemnul câinesc.
Fauna acestor păduri este formată din cerb,
căprioară, mistreț, lup, vulpe, urs brun și jder.
SOLURILE

• Solurile zonei temperat-oceanice s-au dezvoltat

în condițiile unei umidități moderate și sub
pădure. Mai importante sunt: luvisolurile,
formate sub păduri de foioase, păduri de
amestec și pajisti; argiluvisolurile, dezvoltate
sub păduri de foioase (fag, stejar), de culoare
brun-roșcată sau brună; podzolurile corespund
unui climat umed și răcoros și se dezvoltă sub
pădurile de conifere( în Marea Britanie). Aceste
soluri sunt deficitare în calciu, potasiu și
magneziu și sunt în general acide. Nu sunt
deosebit de productive d.p.d.v. agricol .
VARIAȚIILE CLIMATULUI OCEANIC
• SUPRAFAȚA SUBTROPICALĂ
• VARIETATEA SUBPOLARĂ
 CLIMATUL TEMPERAT DE TRANZIȚIE
• ACEST TIP DE CLIMAT FACE TRANZIȚIA DE LA CLIMATUL TEMPERAT OCEANIC LA
CEL TEMPERAT CONTINENTAL. SE DEZVOLTĂ NUMAI ÎN EMISFERA NORDICĂ, LA
LATITUDINI DE 40-66°, DEOARECE ÎN EMISFERA SUDICĂ, LA
LATITUDINILE AMINTITE, USCATURILE CONTINENTALE FIE SE EFILEAZĂ EXTREM
DE MULT (AMERICA DE SUD), FIE NU MAI AJUNG (AFRICA, AUSTRALIA), APELE
OCEANULUI DEVENIND ATOT STĂPÂNITOARE. ACEST TIP DE CLIMAT OCUPĂ ÎN
EUROPA UN TERITORIU FOARTE ÎNTINS CUPRINS ÎNTRE FLUVIILE ELBA ȘI PAD
LA VEST, LANȚUL MUNȚILOR URAL LA EST, VALEA DUNĂRII LA SUD ȘI CERCUL
POLAR DE NORD LA NORD. ÎN REGIUNEA EUROPEANĂ CLIMATUL TEMPERAT DE
TRANZIȚIE ESTE CEL MAI REPREZENTATIV DE PE GLOB. ÎN AMERICA DE NORD
CLIMATUL TEMPERAT DE TRANZIȚIE SE DEZVOLTĂ ÎN NORD-ESTUL S.U.A. ȘI SUD-
ESTUL CANADEI, IAR ÎN ASIA PE O ARIE RESTRANSĂ ÎN ZONA DE VĂRSARE A
FLUVIULUI OBI SITUATĂ ÎN AMONTE DE ESTUARUL SAU/ȘI PE CEA MAI MARE
 • CA ȘI ÎN ARIILE CU CLIMAT TEMPERAT OCEANIC, ÎN CELE CU CLIMAT DE TRANZITIE
DOMINANTE SUNT TOT VANTURILE DE VEST ȘI CIRCULAȚIA CICLONICĂ. ÎN REGIUNEA
EUROPEANĂ, CU CÂT DISTANȚA DE OCEANUL ATLANTIC CREȘTE, CU ATÂT CANTITĂȚILE
DE PRECIPITAȚII SE REDUC, IAR AMPLITUDINILE TERMICE ANUALE CRESC FOARTE MULT,
CA URMARE A SLABIRII ACTIVITAȚII CICLONICE ȘI A CREȘTERII GRADULUI DE USCĂCIUNE.
• CANTITĂȚILE MEDII DE PRECIPITATII SCAD DE LA VEST SPRE EST ODATĂ CU CREȘTEREA
DISTANȚEI FAȚĂ DE OCEAN, CARE ESTE SURSA PRINCIPALĂ DE VAPORI DE APA DIN
MASELE DE AER TRANSPORTATE DE CICLONII MOBILI. CANTITAȚILE MEDII ANUALE DE
PRECIPITAȚII SE DIMINUEAZĂ COMPARATIV CU CELE DIN ARIILE TEMPERAT OCEANICE,
FIIND CUPRINSE DE REGULĂ ÎNTRE 400 ȘI 1100MM. ÎN MAJORITATEA SITUAȚIILOR
CANTITĂȚILE MEDII ANUALE DE PRECIPITAȚII SE ÎNCADREAZĂ ÎNTRE 500-600MM (EX.
BUCUREȘTI – 553MM, MOSCOVA – 575MM).
• SPRE DEOSEBIRE DE CLIMATUL TEMPERAT OCEANIC, REGIMUL PLUVIOMETRIC SE
CARACTERIZEAZĂ PRIN CONCENTRAREA CELOR MAI MARI CANTITĂȚI DE PRECIPITAȚII ÎN
SEMESTRUL CALD (LUNILE MAI-IUNIE FIIND CELE MAI PLOIOASE).
• ÎN SEMESTRUL RECE AL ANULUI PRECIPITAȚIILE CAD FRECVENT SUB FORMĂ DE
NINSOARE, STRATUL DE ZĂPADĂ FORMÂNDU-SE PE SUPRAFAȚA TERESTRĂ ÎN
FIECARE IARNĂ. DURATA LUI CREȘTE CU CAT NE ÎNDREPTĂM DINSPRE SUD
SPRE NORD, VARIIND DE LA CIRCA O SĂPTĂMÂNĂ ÎN NORDUL BULGARIEI, LA
CÂTEVA LUNI PE AN ÎN NORDUL SUEDIEI, LAPONIEI ȘI AL FEDERAȚIEI RUSE.
STRATUL DE ZĂPADĂ ESTE INTENS VISCOLIT, FRECVENȚA ACESTUI FENOMEN
CRESCÂND DINSPRE VEST SPRE EST, ODATĂ CU ACCENTUAREA ASPRIMII
IERNILOR. VISCOLUL ESTE FAVORIZAT DE CIRCULAȚIA AERULUI PREDOMINANT
IARNA DIN SECTORUL ESTIC ȘI NORD-ESTIC, CA ȘI DE GRADUL REDUS DE
FRAGMENTARE AL RELIEFULUI DIN
ESTUL EUROPEI.
 • DIN PUNCT DE VEDERE TERMIC MEDIILE ANUALE VARIAZĂ ÎN MOD NORMAL ÎNTRE 4 ȘI 16°C. ÎN
GENERAL TEMPERATURA MEDIE ANUALĂ SCADE PE DIRECȚIA VEST – SUD-VEST -/ EST – NORD-EST,
ODATĂ CU ACCENTUAREA GRADULUI DE USCĂCIUNE, AL CREȘTERII / ALUNGIRII ȘI ASPRIRII IERNII ȘI A
FENOMENELOR ÎNSOȚITOARE ACESTEIA. SPRE EXEMPLU, LA BUCUREȘTI, LA 44° LAT. N, TEMPERATURA
MEDIE ANUALĂ ESTE DE 10°
• , IAR LA MOSCOVA, LA 56°LAT. N, N
TEMPERATURA MEDIE ANUALĂ ESTE DE 4°C.
N
VERILE SUNT ÎN GENERAL CALDE (ADESEORI N
EXCESIV DE CALDE), IAR IERNILE RECI (ADESEORI
,
GEROASE). LUNA CEA MAI CALDĂ A M
ANULUI ESTE DE REGULĂ IULIE. ÎN ACEASTĂ
M LUNĂ TEMPERATURILE MEDII URCĂ LA 26/27°C
M ÎN SUD ȘI LA CCA.20°C ÎN NORD. LUNA CEA N
MAI RECE A ANULUI ESTE IANUARIE. MEDIILE 
LUNII IANUARIE OSCILEAZĂ ÎN JURUL VALORII
M DE 0°C ÎN EXTREMITATEA SUDICĂ, DAR
M COBOARĂ LA-15…–20°C IN NORD.
 • Dinamica maselor de aer e infuențată de circulația
ciclonică intensă din nordul Atlanticului și de formațiunile
barice, anticiclonale din partea central-nordică a
acestora.Frecventele advecții ale maselor de aer de pe
oceanele din jur contribuie la mărirea cantităților anuale
de precipitații între (500 și 1000 mm) și la o mai
echilibrată repartiție sezonieră a lor (cantitățile de
precipitații ce cad în timpul iernii sunt mai mari comparat
• cu cele din aria europeană ).
 în aria climatului temperat de
tranziție se întâlnesc condiții
favorabile dezvoltării formațiunilor
vegetale de stepă, silvostepă și
păduri de foioase la latitudini mai
mici, de păduri de amestec la
latitudini mijlocii și de păduri de
conifere la latitudini superioare .