Mediul subpolar

de
Tundra
Tundra este o zonă de vegetație situată la nord de
zona pădurilor de conifere, ocupând regiunile cu
climă subarctică (extremitatea nordică a Europei,
Asiei și Americii de Nord și unele regiuni din sudul
Oceanului Înghețat sau Arctic). Tundra,numita si
“desertul de gheata” , “preeriile inghetate” ,
campiile reci din Nordul Indepartat ,si-a luat
numele din cuvantul finlandez “tunturia” , care
înseamna terenuri fară copaci.
 Mediul subpolar ocupă 10% din emisfera nordică,
întinzîndu-se în nordul Canadei, în Alaska, în
tundra eurasiatică și în munţii înalţi (Altai, Pamir,
Himalaya, Anzi, Alpi). În emisfera sudică mediul de
tundră cuprinde insulele Falkland, Shetland de Sud
şi peninsula Graham.

Localizarea
Tundra Siberiană

Tundra din peninsula Kamcheatka

Tundra din Canada
 Factorul de nuanțare

– Tundrele acopera * terenurile plane ,movilele,

dolinile ( depresiune in forma de palnie ,formata
prin dizolvarea la suprafata a unor roci solubile ) *
versantii muntilor Artici temp scazute care se repeta
de an in an ,fac ca solul sa fie inghetat in
permanenta pana la o adancime destul de mare ( in
jur de 100 m )
Factorul Hidric
CLIMA : zona rece ,climat subpolar !
TEMPERATURA :
Media anuală: Factorul Climatic
tundra asiatică : -0°C - -40°C
Tundra europeană: -9°C - -14°C
Amplitudini termice ridicate .Amplitudinile termice diurne tind să fie mai scăzute datorită faptului ca vara soarele luminează
uniform de puternic iar iarna slab dar unifrom.
În America de Nord şi V Euroasiei, datorită influenţei oceanului, cea mai caldă lună este august, pe când iulie este cea mai
caldă lună pentru celelalte zone, cȃnd temperatura se poate ridica pȃnă la 10°C. Cea mai rece lună e martie pentru V Siberiei,
iar februarie pentru E SIberiei
PRECIPITATII:
300-400 mm în tundra europeana
sub 250 mm în tundra asiatica
majoritatea cad sub formă de zăpadă
150 la 250 mm ploaie/an
America de Nord şi Euroasia au o cantitate aproape dublă, datorită influenţei oceanului
Precipitaţiile sunt mai abundente în lunile - iulie
- august, pentru regiuni de coastă
- februarie si martie pentru Norvegia regiunile de coastă sunt predispuse spre
ceaţă, datorită aerului marin ce in contact cu suprafaţa foarte rece este răcit
UMEDITATEA deşi precipitaţiile sunt scăzute, asemănătoare zonelor deşertice, umiditatea este crescută
datorită temperaturilor scăzute, ce cauzează o evaporare lentă a apei
VANTUL zonă cu vânturi puternice, ce pot ajunge la 48–97 km/h
TUNDRA ARE 4 SEZOANE : Vara , 2 sezoane scurte de tranzitie : primavara si toamna , si iarna
VARA dureaza 2-3 luni ,temperaturii medii anuale 3-12 grade celsius
cad cele mai multe precipitatii. Se topeşte stratul superior de sol, o suprafaţă de creştere a radăcinii
plantelor.Insă pentru că straturile mai adânci de sol sunt incă ingheţate, apa formează la suprafaţă lacuri
si mlaştini temporale . Soarele straluceste aproape 24h pe zi
IARNA este geroasa si intunecată,
media lunii ianuarie de -40,1 ° C.
durează intre 6 -10 luni
este defapt o lungă noapte polara pentru că soarele nu se ridică deasupra orizontului timp de 7-9 luni
Temperatura medie anuală -28°C
Temperatura poate cădea la -50°C
In acest anotimp se produc vânturi puternice fenomene luminoase numite aurore boreale , datorită
razelor crepusculare emise de soare.
 Vegetația și adaptările lumii vegetale
Tundra este cea mai rece zona dintre toate ecosistemele
terestre , de asemenea si cel mai haotic. Cu toate acestea,
tundra este gazda la un numar surprinzator de plante si
animale si reprezinta un testament fascinant la adaptabilitatea
naturii si frumusetea cruda

– Salciapitica,sfinul si merisorul,profitind de incalzirea brusca a

vremii, cresc rapid si formeaza obiomasa de pina la 500g la metru
patrat. Masa vegetala formata este suficienta
pentrusupravietuirea erbivorelor,iar fructele si semintele plantelor In tundra,vegetatia se dezvolta
servesc ca hrana pasarilor simamiferelor granivore spre sfirsitul foarte lent: trunchiul unui copac pitic
verii. Tundra este pretututindeni impestritata de licheni aigenului care are 500 de ani are o
circumferinta care nu masoara
Cladonia, al caror corp se deshidrateaza complet in timpul iernii
uneori nici 10cm. Boul moscat, ursul
pentru a nu fi distrus degerurile cumplite. Unele specii de licheni,
brun sau renul canadian
mai putinpretentioase fata de conditiile mediului,
sunt animale acoperite cu o
supravietuescchiar si pe pietrele goale ale tundrei blana groasa, o buna
protectie impotriva frigului.
 Fauna și adaptările lumii animale
– Lumea animala, este putin numeroasa. Odata cu sosirea perioadei de dezghet,tundra este
populata de pasarile acvaticesosite din tarile calde: rate, giste,lebede, pescarusi,
cufundaci,nagiti,cocori etc. Aparitia in tundra apasarilor calatoare atrage si anumiteraoitoare
aripate: vulturi, soimi, creceti.Deopotriva cu pasarile calatoare, intilnimsi specii sedentare,
sdaptate la conditiileaspre ale mediului.Drept exemplu potservi vulpile polare, herminele,
lupii. Erbivorelesint reprezentate de iepure, ren, lemingi care, larindul lor, servesc drept
prada carnivorelor- vulpea, bufnita polara, lupul si omul(eschimosii).
 Factorul Pedologic
– Solul datorita înghetului vesnic, este sarac in organisme.Putinele
specii de bacterii si alte microorganisme saprofite care
descompun foarte lent covorul vegetal ce piere in fiecare
an.Schimbul de materie si energie in tundra,prin urmare, decurge
incet. Solurile sunt mlastinoase,sarace in substante nutritive.Vara
solurile se desgheata pe o grosime de 0.2-1.6 m.
 Densitatea populației
– Densitatea populatiei:
Datorita faptului ca tundra este un loc cu conditii climatice nefavorabile, acest mediu geogrfic este
slab populat. In mare parte a teritoriilor, densitatea populatiei nu depaseste un locuitor pe km2.
Numai in tundra siberiana densitate populatiei ajunge la 20 locuitori pe km2. Raportul dintre barbati
si femei este aproximativ egal. Teritoriul acestui mediu geografic este populat de oameni de rasa
asemanatoare cu cea mongoloida.
 Activitatea economică

Activitatea economica in acest mediu geografic poarta un caracter local.

Solul si clima nu permit practicarea pe larg a agrculturii in aceasta zona. Majoritate
teritoriilor reprezinta terenuri neagricole. In tundra se prctica pastoritul seminomad a
bovinelor, ovinelor si renilor, iar unele focare mici de terenuri agricole au rolul de a suplini
rezervele alimentare locale.
Este intilnit si vinatul de caribu si bivoli.
Asa tari ca Rusia, Canada, Groenlanda in zonele de tundra dobindesc nichel, aur, gaze
naturale si alte resurse. In Canada si SUA subteranele tundrei sunt bogate in petrol, care
este exportat si in alte tari.
Industria
 Gradul de antopizare

Vânatul
Suprasolicitarea speciilor pe cale de dispariție la
începutul anilor 1900 a dus la eradicarea
animalelor, cum ar fi boii de mosc din tundra din
Alaska, pe care marinarii le-au râvnit pentru hrana
și hainele pe care le-a oferit. În cele din urmă,
guvernele au început să recunoască problema și
au răspuns prin adoptarea de legi pentru
protejarea animalelor tundre. Din acest motiv,
numerele de boi de mosc și de caribou se ridică
încet din nou în locuri precum Canada, unde au
fost odată aproape de dispariție.
Încălzira globală

Încălzirea globală va
continua să aibă un efect
inevitabil asupra tundrei,
cel mai fragil biom din
lume. Temperaturile
crescute vor topi ghețarii și
permafrostul, vor inunda
zonele înconjurătoare și
vor ucide speciile delicate
de plante .
Debitarea petrolului
Debitarea petrolului poluează apa, pământul și aerul care înconjoară tundra. Minele de nichel ale
Rusiei servesc ca un exemplu viu al efectului pe care forarea petrolului îl poate avea asupra
habitatului. Multe plante și animale au fost fie ucise, fie au părăsit definitiv zona după ce zona a
devenit contaminată cu gazele nocive și materialele eliberate în timpul forării .
Industrializarea
Construirea de drumuri și structuri în tundră a atras
mult mai mult trafic uman într-o zonă în care doar
trecerea pe speciile fragile de plante le poate ucide.
Fără plante pentru a conține solul, pământul se
erodează rapid și amenință să distrugă întregul biom.
Poluarea
Poluarea aerului duce la eliberarea clorofluorocarburilor, care diminuează stratul
de ozon și expun tundra la razele ultraviolete dăunătoare. Particulele de poluare,
adunate în nori groși, pot fi absorbite și de viața plantelor, contaminând sursa de
hrană pentru animalele din regiune