Sunteți pe pagina 1din 19

Portofoliu

Zonele biogeografice ale Terrei


-Zona receAutori: Craciun Andreea,
Crancu Laura,
Cucu Raluca,
Dumitriu Madalina,
Hanu Elena,
Gheorghita Denisa,
Ionascu Alexandru si
Imparatu Victor.

Zona rece-scurta descriere

n zonele reci iernile sunt lungi (de aproximativ 9


luni pe an) iar verile sunt scurte(de 2-3 luni) si
foarte reci.
Spre poli, rareori temperatura se ridic peste
punctul de nghe.
Vara soarele nu apune, iar iarna soarele nu
rsare deloc. n ciuda acestor condiii, aici
supravieuiesc multe animale.
Mediile polare si subpolare sunt situate in jurul
Polului Nord (Oceanul Arctic si teritoriile din
jur nordul Canadei,Alaska, Insula
Groenlanda, extremitatea nordica a Eurasiei )
si a Polului Sud (domeniul Antarctic
continental si oceanul din jur).
Se disting dou tipuri de mediu:
mediul subpolar (de tundr)
mediul polar glaciar (deertul polar).

Clima subpolara
Mediul subpolar este prezent in
extremitatile continentelor nordice, se
caracterizeaza printr-un climat cu sezon
de iarna foarte rece (temperaturi sub 300C, zapada, vanturi intense) si unul de
vara, cand temperaturile se pot ridica la
100C, producandu-se topirea partiala a
zapezii; precipitatii reduse (sub 400 mm)
cad frecvent la schimbarea
anotimpurilor.

Fauna climatului subpolar

Este i ea la fel de variat


precum flora. Zona de tundr
este populat cu roztoare mici
i cteva feluri de psri care
triesc n tunele fcute n
zpad i hrnindu-se cu muchi
i licheni- plantele specifice
tundrei.
Fauna este format din
animale rezistente la aceste
condiii climatice excesive:
-carnivore: rsul, lupii, vulturii,
bufnia i mustelidele;
-erbivore: cerbul, elanul, iepurele
polar, veveriele;
-omnivore: corbul, ursul.

Fauna climatului subpolar


Fauna este extrem de bogata.
n tundra:renul,elanul,vulpea
polara,lupul de tundra,iepurele
alb,potrnichea polara.
n insulele Oceanului Artic: ursul
alb;n ape: foca,morsa.
n taiga se gasesc: veverita,lupul,
ursul polar,rsul,
lemingul,hermelina si
samurul,renul,elanul.
n zona padurilor amestecate:
lupul,vulpea, ursul,pisica salbatica .
n stepa: rozatoare,pasari rapitoare

Vegetaia climatului subpolar

Dupa poziia lor pe glob, tundrele se


impart in arctice si antarctice. Tundrele
arctice ocupa Islanda, nordul peninsulei
Scandinave, extremul nordic al Rusiei,
estul Canadei.

Invelisul edafic este constiuit din


podzoluri si soluri mlastinoase,
sarace in substante nutritive. Vara
solurile se dezgheata pe o grosime
de 0,2-1,6 m, stratul de adancime
permanent inghetat (permafrost)
mentinand la suprafata apele
rezultate din topirea ghetii. Toate
aceste particularitati ale mediului
determina caracterul floristic sarac
al tundrelor.

Vegetatia climatului subpolar


In lupta impotriva temperaturilor scazute,a uscaciunii si
a vantului, plantele din tundra au caractere de adaptare
remarcabile.Astfel, multe specii sunt sempervirescente,
scunde, unele taratoare, altele cresc dese in pernite sau ca
tufisuri mici.
In general, plantele au o infatisare xeromorfa, frunzele sunt
mici, uneori acoperite cu peri protectori.

Sistemul radicular se dezvolta in stratul superior al


solului.Perioada de vegetatie este scurta si cresterea
inceata, de aceea plantele au o inaltime mica.In tundra
lipsesc padurile; numai la limita sudica, in silvotundra,
cresc arbori care fac trecerea spre zonele de paduri.

Clima polara
Clima polara este cea mai friguroasa clima zonala;

impreuna cu clima subpolara ocupa circa 1/5 din


suprafata Terrei. Se extinde in Antartica si
Groenlanda, unde este cea mai aspra, fiind
influentata de calotele polare; in Arctica are nuante
continentale si oceanice.

Mediul polar glaciarse afla in Groenlanda, in insulele din


Oceanul Arctic si in Antarctica, fiind cel mai rece de pe
Pamant.
Temperaturile medii lunare sunt negative, valorile cele
mai scazute fiind inregistrate la statia Vostok (-88,30C) in
Antarctica; doar in sezonul de vara, in unele zile,
temperaturile devin pozitive, provocand o slaba topire a
zapezii si sunt caracterizate printr-o iluminare prelungita,
iar "noptile polare', cand lipseste total radiatia solara, sunt
extrem de geroase.Ca urmare, precipitatiile sunt numai
sub forma de zapada care, prin tasare, se transforma in
mase de gheata ce ating in Antarctica si Groenlanda
grosimi de la cateva sute de metri la peste 2.000 m.
Uneori, deasupra ghetarilor se ridica creste si varfuri de
munti pe versantii carora, in scurtul sezon de vara, se
dezvolta cateva specii de licheni, muschi etc.

Clima polara
Mediile polare acopera cele doua
parti ale planetei delimitate de
cercurile polare.
Regiunile polare sunt cele mai
reci din lume, pe toata perioada
anului.

Solul este in permanenta


inghetat si frigul face ca rocile sa
crape.

Fauna climatului polar


Ursul polar (Ursus maritimus) este un urs
alb care triete n zonele nordice
ngheate ale Oceanului Arctic, fiind cel
mai mare animal de prad ntlnit pe
uscat. Durata vieii sale este de 35-40
ani.Ursul polar este un mamifer mare,
greutatea acestuia ajungnd pn la 350650 kg la masculi i 150-300 kg la
femele, nlimea la 1,8 m i lungimea la
3 m. Are o blan de culoare alb.
Ghearele mari i puternice sunt capabile
s doboare adversarii naturali. Are un
strat de grsime sub piele, care l ajut s
se protejeze mpotriva frigului, aceast
caracteristic fiind ntlnit i la alte
animale din tundra.

Pinguinii sunt un grup de psri

acvatice, care nu zboar, i care triesc


exclusiv n emisfera sudic. Sunt psri
acvo-terestre care triesc pe continentul
ngheat numit Antarctica. Aceste psri
nezburtoare i prind hrana notnd i
prinznd n gur petii pe care apoi i
devoreaz

.Pinguinilor le in e cald cele dou straturi


de pene scurte si indesate i stratul de
grsime de sub piele.

Fauna climatului polar


Morsele sunt mamifere mari, semi-acvatice,
care triesc n mrile reci din emisfera
nordic. Exist dou subspecii: de
Atlantic, Odobenus rosmarus rosmarus i
de Pacific, Odobenus rosmarus divergens.
Morsa de Pacific e puin mai mare,
masculul cntrind pn la 1800 kg.
Morsele mai sunt cunoscute i ca
elefani de mare. Elefantii de mare
sunt foci din genul Mirounga, cele mai
mari specii de pinipede, la care masculul
e de 3-5 ori mai mare decat o morsa.
Asadar elefant de mare nu este acelasi
lucru cu morsa. Morsele se mperecheaz
n ap i nasc pui pe uscat sau pe sloiuri
de ghea.
Se hrnesc n ap, scufundndu-se pn la
o adncime de 90 m, uneori rmnnd
submerse pn la jumtate de or.
Midiile i molutele reprezint o mare
parte din dieta lor.

Vulpea polara
Vulpea polar (Alopex lagopus) este o
specie de animale carnivore din
familia canide care triesc n
regiunile polare de tundr. Animalul
este adaptat la clima rece, avnd o
blan deas.

Fauna climatului polar

Phoca vitulina triete n emisfera de


nord n apele mrilor i oceanelor Atlantic
i Pacific, prefernd regiunile de coast cu
plaje de nisip, sau cu stnci
. Focile sunt nottoare foarte iscusite,
putnd rmne sub ap timp de 30 de
minute, ajungnd la adncimi de pn la
200 de m.
n mod normal rmn ns ca. 3 minute
sub ap, timp n care vneaz peti, de
exemplu heringi, sardine, lostrie, pltici
sau crustacei i molute.
n ap vneaz fiecare separat, numai pe
uscat triesc n colonii mici.
n general sunt animale agresive, avnd
loc frecvent lupte sngeroase ntre
masculi.
mperecherea are loc n ap, mai muli
masculi urmrind o femel, care se apr
la nceput prin mucturi

Puii de foc se nasc cu blana alb si


pufoas, iar mamele lor i hrnesc timp de
10 zile.

Vegetaia climatului polar

Anotimpul favorabil ciclului vegetativ este foarte scurt,


ritmul neregulat al zilelor si al noptilor si solul inghetat
fac posibila doar existenta catorva speciii de plante

Vegetaia climatului polar

Deerturile reci sunt regiunile polare ale Pmntului care nconjoar polii geografici
arctic, respectiv antarctic. Aceste regiuni sunt caracterizate printr-un climat polar cu
temperatuei extrem de sczute, cu mari variaii ale perioadelor de lumin natural 24
de ore de lumin n timpul verii, nopile fiind albe, i cu 24 de ore de ntuneric total n
mijlocul iernii.
Ghetarii, ca factor modelator al suprafetei terestre, isi imprima si astazi, ca si in
trecutul geologic, amprenta in trasaturile si formele
Activitatea ghetarilor de calota (continentali) prezinta multe elemente comune cu cea a
ghetarilor montani. Glaciatiunea actuala de calota ocupa suprafete intinse in Antarctica,
Groenlanda, Islanda, Spitzberg, in i-le Franz Iosef, Noveia Zemlia, Severnaia Zemlia.

Ghearii

Tipurile actualilor ghetari de calota Dupa extindere, morfologie si dinamica,


actualii ghetari de calota pot fi grupati in patru tipuri: anctartic, groenlandez,
islandez si Spitzberg.

Tipul antarctic In Antarctica calota are aap. 14 mil.kmp. In jurul Antarcticii


gheata de pe continent se prelungeste mult si in apa oceanului, formand o platosa
relativ unitara, inalta uneori de 90 m, numita banchiza; din ea se desprin blocuri
imense de gheata numite aisberguri (iceberguri).

Topirea ei ar ridica nivelul oceanului planetar actual cu circa 15 m. Prezenta ei in


zona Polului sudic determina anumite particularitati curentilor marini si
vanturilor, care influenteaza regimul climatic al Globului.

Iarna , care este defapt o lunga noapte polara


pentru ca soarele nu se ridica deasupra
orizontului timp de 7-9 luni , este geroasa cu
media lunii ianuarie de -40,1C. In acest anotimp
se produc vanturi puternice si fenomene
luminoase numite aurore boreale , datorita
razelor crepusculare emise de soare.

Aurorele polare (boreale cazul n care


acestea apar n apropiere de Polul Nord,
australe n cazul n care acestea apar
aproape de Polul Sud) sunt fenomene
luminoase formate din benzi late colorate
n rou, albastru sau verde.
Cauza acestora o reprezint energia
din vntul solar care interactioneaza
cu atmosfera Pamantului.
Faptul c aurorele polare au loc numai la
latitudini mari este o consecin a
geometriei cmpului magnetic terestru.

Particulele de vant solar, care au sarcin


electric, sunt atrai spre polii magnetici,
care corespund aproximativ cu poli
geografici.

-Aurorele boreale Numai n cazul valurilor de vant solar excepional


de intens se pot vedea, aurorele la latitudini mai
joase, aa cum sa ntmplat n 1959 cnd a avut loc
evenimentul din Carrington, care a fost cea mai mare
furtun solara nregistrat vreodat.
Aurorele au fost vizibile chiar i la latitudini mai
mici, n Statele Unite i Europa atunci fiind
momentul cand s-a neles cauza acestor
evenimente, constatnd c Soarele, n acele zile,
avea pete solare deosebit de mari.