Sunteți pe pagina 1din 7

BOALA CROHN (ENTERITA REGIONALA) (E.R.

Generalitati
E.R. este un sindrom anatomic-clinic caracterizat printr-o inflamatie granulomatoasa,
nespecifica, necrozanta si cicatrizanta, cu evolutie subacuta sau cronica. A fost
descris pentru prima data de CROHN in 1932, sub denumirea de ileita regionala.
Face parte din familia bolilor inflamatorii intestinale - BII, care determina inflamatia si
ulceratia tractului digestiv. Poate afecta orice portiune a tubului digestiv, insa are
predilectie pentru partea terminala a intestinul subtire (ileon) si intestinul gros
(colon).Boala Crohn afecteaza straturile profunde ale tubului digestiv, cauzand
ulceratii la acest nivel.
Boala Crohn si colita ulcerativa (denumita si colita ulcero-hemoragica, afecteaza
colonul si rectul) sunt bolile inflamatorii digestive cel mai frecvent intalnite.
Boala Crohn este deseori intalnita la mai multi membrii ai aceleasi familii (transmitere
genetica). Nu se cunoaste exact de ce unele persoane devolta boala, insa exista
studii medicale de specialitate care au dovedit existenta anumitor factori declansatori
(triggeri), ce pot declansa boala prin diferite mecanisme imune. S-a dovedit faptul ca
boala poate fi declansata de aparitia unui raspuns imun anormal impotriva bacteriilor
intestinale saprofite (care se gasesc in mod normal la nivelul intestinului gros) sau
prin mecanisme imune complexe secundare unor infectii cu diferite bacterii sau
virusuri (Mycobacterii tuberculoase, Yersinia enterolitica, E.coli, B. fragilis).
Simptome

febra, frisoane

ameteli asociate cu pierderi ale constientei (sincope) sau cu tahicardie


accentuata (mai mult de 100 de batai cardiace pe minut)

scaune sanghinolente

deshidratare severa

durere abdominala severa cu sau fara balonare

prezenta secretiei purulente la nivelul leziunilor anale sau inflamatia accentuata


la acest nivel

varsaturi repetate


oprirea tranzitului intestinal, cu lipsa scaunului sau a gazelor (suspiciune de
ocluzie intestinala).

masa tumorala palpabila;

subfebrilitate;

stare de oboseala;

deficit ponderal;

anemie;

elemente caracteristice relevate de examenul radiologie la nivelul intestinului


subtire:

ingrosate parietala;

fistule interne.

ulceratii;

Etiopatogenie
Macroscopic se constata aspecte caracteristicein stadiul acut: segmentul intestinal patologic apare marit de volum, edematiat, de
culoare rosie vie. La palpare, peretele intestinal este ingrosat si friabil- Leziunile
mucoasei apar ca mici spoturi hemoragice sau ulcere cu fundul de culoare alba si
margini ridicate.
Urmatorul stadiu este reprezentat de constituirea unor fisuri care se propaga profund
in peretele intestinal. In stadiul cronic, boala Crohn devine un proces inflamator
transmural. peretele intestinal devenind hipertrofiat, rigid, cartonat si invadat de un
proces sclerolipomatos.
Boala Crohn poate cauza simptome si inafara tubului digestiv:

artralgii (dureri ale articulatiilor), artrite migratorii (umflarea, inflamatia


articulatiilor), uneori independent de boala initiala, putand aparea poliartrita
reumatoida

irita, iridociclita, uveita, conjunctivita (afectiuni inflamatorii a ochiului), care pot


cauza tulburari vizuale grave

rash cutanat (eruptii la nivelul pielii), eritem nodos, afte, ulcere la nivelul cavitatii
bucale

boli hepatice, precum colangita si pericolangita (inflamatia cailor biliare)

tromboze (formarea de cheaguri), vasculite (inflamatia vaselor sanghine).

Trebuie sa mentionam ca toate aceste simptome au o etiologie (cauza) de natura


imuna.
In cazul in care boala se complica prin aparitia fistulelor, exista un risc mare de
infectie la acest nivel (peritonite, infectia peretelui abdominal, etc).
Dintre complicatiile mai rare, dar grave a bolii Crohn, amintim, pancreatita si
pericardita (inflamatia foitei care inveleste inima)
FACTORI DE RISC in aparitia bolii

istoric familial de boala Crohn. Rudele de gardul I, ale bolnavilor cu boala


Crohn (copii, frati, surori) au un risc crescut de a dezvolta si ei boala

fumatul

populatiile de evrei Ashkenazi.

Factorii care pot agrava simptomele bolii Crohn si pot duce la complicatii sunt
urmatorii:

administrarea anumitor medicamente

infectii

tulburari hormonale (este mai frecventa in randul femeilor)

stresul accentuat

fumatul.

Principalele semne clinice sunt:


Diareea poate fi continua sau episodica; materiile fecale: sunt lichide sau
semisolide;nu contin sange cand este afectat numai intestinul subtire;contin sange la
aproximativ 13 dintre pacientii cu interesare colonica. Uneori se constata diaree cu
sange asemanator cu cea intalnita in colita ulcerativa.
Durerea abdominala este consecinta obstructiei partiale a intestinului subtire,
colonului sau a ambelor si are urmatoarele caractere:

este colicativa;

are intensitate medie;

localizarea in abdomenul inferior,

este: declansata de mese;calmata de scaune;

este recurenta

Semne clinice generale:

stare generala alterata; oboseala;

scadere ponderala;

febra;

paloare (datorata anemiei).

Malnutritia este consecinta:

enteropatiei (malabsorbtie proteica);

steatoreei;

reducerii treptate a dietei din cauza fricii de aparitie a diareei. Pacientii prezinta
deficiente electrolitice si vitaminice importante.
Leziunile anorectale sunt reprezentate de:

fisuri anale; ulcere anale;

fistule complexe; abcese pararectale.


Atacul acut apare mai ales in copilarie. Debutul este brusc, cu semne de
apendicita acuta.

Diagnosticul paraclinic
a) Semne de laborator
in general semnele de laborator nu sunt specifice. Pot aparea:

VSH crescuta

anemia poate fi:feripriva, macrocitara prin deficit de vitamina Br, sau acid folie;

hipoalbuminemia.

b) Studiile imagistice

Examenul cu bariu al intestinului subtire releva:

ingrosarea peretelui intestinal asociata cu stenoza lumenului;

stenoza filiforma a unei anse ileale;

lipsa de omogenitate a lumenului, cu aspect polilacunar;

ulceratii longitudinale;

fisuri transverse profunde, asemanatoare spiculilor;

imagine de pietre de pavaj. b) Irigografia poate arata:

deformarea cecului;

fistule;

modificari la nivelul ileonului terminal (ex.: stenoza segmentara) Cfig.8;fig.9). .

Tomografia computerizata, ecografia si rezonanta magnetica nucleara pot avea


uneori valoare diagnostica.
c) Explorari izotopice:
Granulocitele marcate cu In111 se acumuleaza dupa trei ore in leziunile specifice
bolii Crohn si astfel ele pot fi detectate scintigrafic.
d) Colonoscopia releva aspecte caracteristice la nivelul:

colonului - cand acesta este afectat;

ileonului - daca acesta a putut fi examinat.

Diagnosticul diferential
Pentru diagnosticul diferential trebuie avute in vedere:
a)
Apendicita acuta.Manifestarea initiala poate fi ileita acuta ,i diferentierea fata
acuta nu poate fi Tacuta decat intmoperator. in boala Crohn se intalneste frecvent
diareea. Patologia chirurgicala a intestinului subtire
b) Colita ulceroasa
c) Tuberculoza - diagnosticul este precizat numai histopatologic.
d) Limfoamele.Diagnosticul diferential poate fi sustinut de examenul radiologie.
Diagnosticul de certitudine se stabileste numai in urma examenului histopatologic.
e)

Alte afectiuni:carcinoamele;amoebiaza;alte afectiuni inflamatorii.

Complicatii
a) Complicatii intestinale:

ocluzia intestinala;

abcese;

fistule;leziuni ano-rectale;

hemoragii;

carcinoamele - apar mai ales pe segmentele intestinale excluse din tranzit prin
procedee de by-pass.
b) Complicatii sistemice:

tulburari hepatobiliare;

artrite;

spondilita ankilozanta;

eritem nodos;

amiloidoza;

boala trombo-embolica.
Principii terapeutice:

a) Tratament igienodietetic:

repaus fizic;

evitarea stresului psihic;

dieta trebuie sa fie:fara reziduuri;fara lapte;bogata in proteine;

nutritia parenterala totala sau suplimentara este indicata la pacientii mal-nutriti,


care nu tolereaza dieta orala
b) Tratamentul medical

prednisonul administrat in doze de 0,25 - 0,75 mg/kg/zi; in ultimul timp pare sa


fie utilizat cu mai mult succes prednisolonul;

metronidazolul (0,8 g/zi) e mai activ decat sulfasalazina in tratamentul bolii


Crohn aflata in puseu acut;

alte droguri folosite sunt: azatioprina,mercaptopurina.

c) Tratamentul chirurgical

ocluzia intestinala - 50% din cazuri; perforatia^

fistulele interne si externe;

abcesele;

boala perianala;

rezectia - trebuie sa fie strict limitata la aria de intestin afectata (in general
trebuie sa fie cat mai economica posibil);

interventiile by-pass - sunt recomandate cand masa inflamatorie adera la


structuri vitale;

stricturoplastiile - interventii indicate in cazurile cu stricturi simptomatice


multiple (intestinul este incizat la nivelul stricturii si suturat intr-o maniera care .sa
realizeze un lumen convenabil).
Riscul de deces pe termen lung este de doua ori mai mare in boala Crohn fata de
normal