Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sub. Metode și
Etapele Forme de
/Ob. procedee de Mijloace Activitatea profesorului Activitatea elevului T Observații
lecției org. a
Op. înv. didactice
activ.
I.Evocarea Elevii răspund la salutul 1min
1. Moment Conversația Frontal Profesorul salută elevii și-i roagă să profesorului.
organizatoric pregătească materialele necesare pentru
2. Evaluarea lecție.
temei de Un elev spune că tema care trebuia
acasă Frontal Profesorul întreabă un elev ce temă au să o studieze acasă se numește:
avut de studiat pentru acasă. Caracterizarea generală a climei de
Atfel, profesorul roagă un elev să treacă la pagina 19-22.
Explicația la tablă și să definească noțiunile alizee și Alizee – vânturi permanente care 10
tornadă și să alcătuiască 1 enunț, apoi bat pe tot parcursul anului în min
roagă alt elev să numească factorii de
regiunile tropicale, în direcția de la
formare a climei și să explice 1 factor, alt
NE spre SV (în emisfera nordică) şi
elev este rugat să explice factorii
de la SE spre NV (în emisfera
dinamici, alt elev explică factorii fizico-
sudică).
geografici și factorii antropici. Alt elev
Tornadă – vârtej de aer în formă de
numește elementele climatice care
coloană sau pâlnie, cu o viteză a
influențează clima Americii de Nord și
vântului, în interior, de sute de
explică cele 2 elemente climatice: kilometri pe oră.
temperatura aerului și precipitațiile Alt elev numește factorii de formare
atmosferice. a climei care sunt factorii radiativi,
dinamici, fizico-geografici și
antropici. Explică esența factorilor
radiativi care sunt dependenți de
Individual mișcarea de revoluție a Pământului,
desfășurarea continentului de la
latitudinile subecuatoriale până la
cele polare care determină
cantitatea anuală de radiație solară
primită de continentul America de
Nord, în sud este mai mare această
cantitate de radiație solară, iar în
nord scade.
Alt elev explică factorii dinamici care
reprezintă circulația atmosferei,
care la rândul ei asigură transportul
de căldură și umezeală. Distribuția
zonelor de presiune atmosferică în
direcție latitudinală generează
vânturile permanente: alizee,
vânturi de vest și vânturi polare,
acestea la rândul lor determină
caracterul maselor de aer:
ecuatorial tropical, temperat și
polar. Din cauza lipsei barierelor
orografice masele de aer tropical
(pătrund spre nord) și masele de
aer arctic (pătrund spre sud) în
rezultatul contopirii lor se crează
furtuni foarte puternice – tornade și
starea vremii se schimbă radical. Alt
elev explică factorii fizico-geografici
care sunt reprezentați de relief,
curenți oceanici și învelișul de
gheață. Relieful montan, m-ții
Cordilieri în Vest reduc influența
maselor de aer care vin de pe
Oceanul Pacific, astfel o cantitate
mare de precipitații cad pe versanții
vestici al acestor munți. Iar relieful
jos în celelalte părți ale
continentului permit accesul
maselor de aer în interiorul cont.
Curenții oceanici calzi mențin temp.
mai ridicate și cant. mare de precip.
în regiunile de influență al lor, iar
curenții oceanici reci influențează la
scăderea temp. și micșorarea
cantității de precipitații. Ghețarii din
nordul cont. contribuie la
reflectarea puternică a razelor
solare. Aceasta duce la menţinerea
îndelungată a temperaturilor
scăzute și determină cantitatea
redusă de precipitații atmosferice.
La fel explică și factorii antropici –
care în linii generale se
caracterizează prin poluarea aerului
ceea ce duce la modificarea
elementelor climatice.
Un elev numește elementele
climatice care sunt reprezentate de
temperatura aerului și precipitațiile
atmosferice, astfel temperatura
aerului este neuniformă în America
de Nord și se observă un contrast
termic dintre nordul și sudul
continentului foarte mare
îndeosebi iarna. La fel și
precipitațiile atmosferice sunt
repartizate neuniform, N-V extrem
este sub influența curentului
oceanic cald al Paificului de Nord
ceea ce determină cantitatea mare
de precipitații pe acest teritoriu. Cea
mai mică cantitate de precipitații se
înregistrează în depresiunile
intramontane ale Marelui Bazin și în
nordul Podișului Mexic.
În concluzie pot afirma că variaţia
temperaturilor aerului şi a
precipitaţiilor atmosferice în
America de Nord este determinată
de latitudinea geografică, circulaţia
atmosferei, relief, interacţiunea
uscatului cu oceanul, curenţii
oceanici ş.a., iar clima Americii de
Nord este rezultatul influenţei
tuturor factorilor, care, în final,
determină formarea mai multor
zone climatice.
3.Captarea 1min
atenției Conversația Frontal
Masele de aer
Teritoriul pe care se
Denumirea zonei climatice Precipitațiile atmosferice
desfășoară
vara iarna
1. Z. Subecuatorială Doar extremitatea sudică a Mase de aer Mase de aer Precipitații abundente pe
Americii de Nord ecuatorial tropical tot parcursul anului
2. Z. Tropicală
3. Z. Subtropicală
4. Z. Temperată
5. Z. Subpolară
6. Z. polară
Regiunile zonei
Particularități
subtropicale
1. Regiunea subtropicală
mediteraneeană
2. Regiunea subtropicală
continentală
3. Regiunea subtropicală
musonică
Regiunile zonei
Particularități
subtropicale
1. Regiunea subtropicală
mediteraneeană
2. Regiunea subtropicală
continentală
3. Regiunea subtropicală
musonică
Anexa 3
Fișa 1
Zona subecuatorială
Fișa 2
Zona tropical
Fișa 3
Zona subtropicală
Fișa 4
Zona temperată
Fișa 5
Zona subpolară
Fișa 6
Zona polarî
Fișa 7
Clima montană
Fișa 8
Este determinată de influenţa maselor de aer tropical şi a alizeelor. Temperatu rile sunt ridicate pe tot parcursul anului. În est, alizeele aduc precipitaţii
dinspre Oceanul Atlantic. În vest,din cauza presiunii atmosferice ridicate şi a curentului rece al Californiei, clima este uscată .
Fișa 9
Este influenţată, vara, de masele de aer temperat şi iarna – de cel arctic. Întinderea mare de la vest la est duce la diferențierea climei, în cadrul acestei
zone. În vest, clima se caracterizează prin veri scurte, relativ calde, cu o amplitudine anuală a temperaturii aerului de peste 40°C. În partea continentală
însă, iernile sunt mai reci, amplitudinile termice anuale depăşesc 40°C. Spre ţărmul atlantic, sub influenţa curentului rece al Labradorului, temperaturile
medii şi cantitatea precipitațiilor sunt reduse pe parcur-sul întregului an. Vara este scurtă, iarna – lungă şi foarte rece, iar ceața este frecventă în toate
anotimpurile.
Fișa 10
Este mai accentuată în Munţii Cordilieri. Clima se modifică atât în altitudine, cât şi meridi-onal. Odată cu creşterea altitudinii, temperatura aerului şi
presiunea atmosferică scad, dispunerea izotermelor are formă concentrică. Cantitatea mai mare de precipitații se înregistrează pe versanții vestici ai
munţilor, aflaţi sub influenţa Oceanului Pacific.Clima Americii de Nord joacă un rol important în diferențierea altor componente ale naturii şi în distribuţia
neuniformă a populației.
Fișa 11
Se deosebeşte prin noaptea polară îndelungată (durează circa cinci luni) şi, ca rezultat, aici domină iarna aspră, care este înlocuită de o vară scurtă. Masele
de aer arctic determină cantitatea mică a precipitaţiilor atmosferice, majoritatea acestora fi-ind în formă de zăpadă. În sectorul vestic şi cel nord-vestic,
clima este uscată şi, de aceea, nu se formează gheţari. Pentru această zonă sunt caracteristice nebulozitatea, ceaţa şi viscolele.
Fișa 12
Ocupă doar extre-mitatea sudică a Americii de Nord. Vara, datorită ma-selor de aer ecuatorial, cad multe precipitaţii. Iarna, sub influența alizeului de nord-
est, pătrund masele de aer tropical dinspre Marea Caraibilor, aducând precipitaţii. Ambele tipuri de mase de aer favorizează temperaturi mari şi
precipitații abundente pe tot parcursul anului.
Fișa 13
Se caracterizează prin mase de aer tropical în timpul verii şi mase de aer temperat – iarna. Uneori, iarna, vremea se răceşte brusc, ca urmare a pătrunderii
aerului arctic dinspre nord. În această zonă se formează câteva regiuni climatice. Regiunea subtropicală mediteraneeană se deosebeşte prin veri calde şi
uscate şi ierni răcoroase şi umede. Regiunea subtropicală continentală,din interiorul continentului, se caracterizează printr-o insuficienţă de umiditate.
Iarna este relativ rece şi uscată, iar vara este fierbinte şi usca-tă. Regiunea subtropicală musonică se carac-terizează prin precipitații bogate, îndeosebi în
perioada verii, datorită maselor de aer maritim (musoni) dinspre Oceanul Atlantic.
Fișa 14
Ocupă cea mai mare suprafaţă în cadrul continentului . În partea atlantică, limi-tele coboară mai spre sud, decât în partea pacifică, da-torită curentului rece
al Labradorului. Pe tot parcursul anului, în această zonă domină masele de aer temperat şi vânturile de vest. Aici sunt bine pronunțate cele patru
anotimpuri şi, de la vest la est, se diferenţiază câteva re-giuni climatice. Regiunea temperat-maritimă (oceanică) de pe coasta pacifică se caracterizează prin
ierni blânde şi veri răcoroase, datorită maselor de aer aduse dinspre ocean. Precipitaţiile sunt abundente pe tot parcursul anu-lui .Regiunea temperat-
continentală se distinge prin diferenţe mari de temperatură de la un anotimp la altul: vara este relativ caldă, pe când iarna– destul de rece. Vremea este
foarte instabilă, ca urmare a pătrunde-rii aerului arctic şi a celui tropical, la aceasta contribuind relieful de câmpie şi lipsa unor bariere muntoase. Astfel,
iarna, aerul arctic provoacă furtuni şi viscole şi determi-nă formarea unui strat gros de zăpadă. Vara, datorită pă-trunderii aerului tropical dinspre Golful
Mexic, uneori, se produc vânturi uscate şi secete. Regiunea temperat-maritimă (oceanică) de pe coasta atlantică se caracterizează printr-o vară ră-coroasă
şi umedă, iarna fiind rece şi cu multă zăpadă. Cantitatea precipitațiilor este mai mare decât în regiunea temperat-continentală. Vara, temperaturile sunt
influen-ţate de curentul rece al Labradorului (nu depăşesc 20°C), care contribuie şi la formarea ceţurilor frecvente.