Partea a II-a.

CURA BALNEARA ~I ROLUL El iN RECUPERAREA MEDICALA

11.1.Clima

11.1.1.Generalitafi- tipuri de c/ima in fara noastra

Romania are a suprafata de 237500 km 2 . Este strabatuta de paralela 45° latitudine N §i

meridianul 25° longitudine E. Suprafata se lntinde pe 4° latitudine !?i 10° longitudine. Relieful
are trei trepte, $i este foarte echilibrat ca pondere In suprafa\a: 34% mun\i, 36% dealuri §i
podi$Uri, 30% campii.
Structura geologica a lantului Carpatic, care strabate tara noastra este de trei varste
diferite:
componenta eruptiva, mai mult In Vest, prezinta emisii de gaz nativ,
componenta de cristalin, are ape lncarcate In diverse substante minerale,
componenta sedimentara. '
Romania are un climat temperat-continental, dependent in special, de trei elemente
esentiale:
pozitia geografica a tarii,
pozi\ia lantului carpatic,
prezen\a Marii Negre.
Aceste elements determina un climat cu doua extreme :
o climatul temperat-continental moderat spre Vestul tarii,
o climatul temperat-continental excesiv spre Estul tarii.
Climatul este un element generic, in ansamblu. Topoclimatul este o forma de clima in care
luam in calcul $i alte elemente, cum ar fi :
aspectul geomorfic al reliefului zonei,
reteaua hidrografica a zonei,
vegetatia !?i activitatea antropica.
Varia\ia parametrilor climatici prezinta doua directii componenete:
1. Componenta spatiala
Temperatura medie anuala scade, de regula, de la sud la nord $i in altitudine.
Precipita\iile au un nivel mediu care va cre9te de la est la vest $i cu altitudinea.
2. Componenta temporala
Exista o variatie anuala a parametrilor cllmatici $i o variatie diurna.

Principalii parametri climatici

• Numarul mediu de zile de iarna $i vara

lntr-o zi de iarna temperatura maxima, pe tot parcursul celor 24 de ore, trebuie sa fie sub
0°c. Clasic, numarul mediu de zile de iarna la noi, poate varia intre 20-30 pe litoral f?i 70-80
zile/an la munte.
intr-o zi de vara temperatura maxima, pe tot parcursul celor 24 de ore, trebuie sa fie mai
mare de 25°C. Numarul mediu de zile de vara poate varia intre 120 zile/an la campie, 9i 10
zile/an la inal\imi peste 1000 m.
• Umezeala relativa medie
Este de 70% in zonele de campie ~i de 84% - 86% in zonele montane.
• Nebulozitatea 9i durata de stralucire a soarelui
Sunt masurate in ore 9i au variatii foarte mari.
Numarul de zile cu cer senin, Tn medie, scade cu creeyterea Tn altitudine.
28
 • Cantitatea medie de precipitatii
Se mascara in mm coloana de apa $i are valori de 400 mm col H20 In Delta !iii pe literal,
$i 1500 mm col H20 in Muntii Apuseni.
• Presiunea atmosferica
Se mascara In milibarri $i are valori de 1015 mBarr la nivelul marii, $i sub 850 mBarr la
1500 m altitudine.
• Regimul vanturilor
Este influentat de altitudine !?i forme de relief.
• Confortul termic
Vara exista un disconfort termic, prin caldura, mai mult in zonele de campie, in zona
litorala i?i este foarte mult ameliorat datorita vantului.
Exista un disconfort termic legat de altitudine, prin frig, mai ales peste 1500 m.
1ntre limite ar trebui sa existe confort termic.

Balneoclimatologia evalueaza indicii bioclimatici, putand identifica efectul acestora

asupra organismului uman.
1. lndicele de confort termic
Se coreleaza cu numarul de zile confort, aproximativ 10 zile/luna. Acest numar scade
atat la campie, cat !iii la munte, peste 1400 m.
Caracteristic, cre$te foarte mult numarul de zile de disconfort termic prin incalzire, mai
mult la campie, sau numarul de zile de disconfort prin racire, la peste 1400 m.
2. lndicii bioclimatici de stress - influenta\i in primul rand de altitudine :
• Stress-ul cutanat
Este influentat de temperatura §i vant. Este mic in zona de deal §i maxim In zona montana.
Clasic, vara era mic, hipoton. Tn anotimpurile de tranzitie, exista indicele relaxant de confort.
• Stress-ul pulmonar
Este determinat de concentratia vaporilor de apa in aer §i de altitudine. Vara are un caracter
hidratant $i iama are un caracter deshidratant. in intervalele caniculare este puternic
deshidratant iar primavara §i toamna este echilibrat.
• Stress-ul bioclimatic global
Se obtine din insumarea celorlalii. Are o valoare minima In zana de dealuri, subcarpatica, in
sud. Aici exista un numar maxim de zile relaxante §i echilibrate. Are o valoare maxima la
munte.

Aeroionizarea atmosferica are in Romania un nivel mediu de 500 - 600 ioni mici §i medii
I cm 3 aer. Domina ionii pozitivi. Coeficientul de unipolaritate are valoarea de 1,2, adica la un
ion negativ corespund 1,2 ioni pozitivi. Valeri maxime se ating seara §i primavara, iar valori
minime se ating la amiaza §i iarna.
Nivelul real este influentat de canditiile locale: roci radioactive, cascade, suprafete
impadurite.
Pe literal, aeroionizarea atmasferica variaza intre 600 §i 1300 ioni/cm 3 aer, mai mult
datorita spargerii valurilor la tarm, iar coeficientul de unipolaritate atinge valori de 1,02 - 1, 7.
La Baile Herculane, datorita proximitatii rocilor radioactive, aeroionizarea cre§te pana la
2000 ioni/cm 3 aer, iar coeficientul de unipolaritate este de 0,92 - 0,95.
Aeroionizarea este influen\ata de circulatia atmosferica, descarcarile electrice §i aparitia
sau nu a viscolelor.

Chimismul aerului este determinat mai mult de poluanti. Este mai mare in zonele
depresionare (circulatia aerului este mai mica) $i fn anumite candi9i meteo, cum ar fi
inversiunile termice 9i calmul atmosferic. Statiunile balneoclimatice de cura beneficiaza de
perimetre de protec\ie deoarece, prin !ege, nu se poate amp!asa un factor de poluare foarte
aproape. Chimismul aerului cuprinde $i aerosoli terapeutici naturali - cei mai cunascuti sunt :
marini, bogati in I, Na, Cl,
salini, cu NaCl.

Clima Romaniei, ca in oricare colt al lumii, se bazeaza pe cativa factari genetici

importanii:
29
 • Radiatia solara
Se exprima in nu~ar de calorii/cm 2/an. In zona litoralului are o valoare de 130cal/cm 2/an,
iar in zona de munte scade pana sub 100 cal/cm 2/an.
Acest factor este maxim in luna iunie (17,5 - 15,2 cal/cm 2/zi) $i minim in luna decembrie
(3.4-2,2 cal/cm 2/zi). Este elementul principal al climei.
• Circulatia generala atmosferica
Romania se afla sub influenta a patru mari centrii barici :
anticiclonul Azorelor - furnizor de mase de aer umede §i reci vara, umede ~i calde iarna,
anticiclonul Siberian - responsabil de gerurile de iarna,
depresiunea lslandeza - responsabila de mase de aer rece §i urned,
depresiunea Mediteraneeana - responsabila de precipitatii §i vant in timpul iernii.
Exista §i alte tipuri de mase de aer : mase de aer din zona polara, mase de aer din zona
tropicala.
• Suprafata subiacenta
Exemple: conditiile climatice de deasupra muntilor Carpati §i a Marii Negre, proximitatea
unor elemente ca paduri, suprafete acvatice, aglomerari urbane §i industriale, ~.a.

Principalele elemente ale climei

• Temperatura medie anuala

in sud, se inregistreaza +11°C §i in zona montana -2°C. Temperatura medie cea mai joasa
se inregistreaza in ianuarie ( intre -10°C §i 0°C) $i cea mai ridicata in iulie ( 28° +/ - 8°C ).
Numarul zilelor de iarna $i vara depinde, ca §i temperatura medie anuala, $i de altitudine.
• Umezeala aerului, in corelatie cu tensiunea vaporilor de apa
• Nebulozitatea
• Ourata de stralucire a soarelui (numar de ore/an) depinde de zona:
pe litoral, cca.2300 ore/an,
la campie, cca.2200 ore/an,
in zonele de podi§, cca.2000 ore/an,
la munte, cca.1800 ore/an.
in semestrul cald, variaza intre 1300-1800 ore/an §i in eel rece, fntre 500- 700 ore/an.
• Precipita\iile atmosferice
Scad de la vest la est §i cresc cu altitudinea. Regimul mediu al precipita\iilor este de
aproximativ 1000 mm coloana H20 in zona montana §i 1400 - 1500 mm coloana H20/an
pe versantele expuse. in sud-estul tarii este de sub 400 mm col H20.
Maximul de precipitatii se inregistreaza in iunie (100-300 mm col H20) §i minimul fn
februarie-martie (20-50 mm col H20).
Numarul mediu de zile cu precipitatii/an variaza intre 70-80 §i 140-170 zile/an.
Numarul mediu de zile cu strat de zapada este, pe litoral de 25 zile/an, iar la munte de 200
zile/an.
• Presiunea atmosferica
• Regimul vanturilor - viteza medie pe \ara este de cca.37 m/sec.

11.1.2.Bioclima Romaniei

Tinand cont de toii factorii prezentaii mai sus, pe teritoriul Romaniei exista trei mari tipuri
de bioclima :
1. bioclima excitant - solicitanta - care prezinta doua variante importante:
bioclimatul de campie, la sub 200 m altitudine, §i
bioclimatul de literal, intre 0-35 m altitudine;
2. bioc!ima sedativ - indiferenta, de cru\are - caracterizata de indici de stress foarte
mici, solicitarile de adaptare fiind foarte mici;
3. c!ima tonica - stimulanta montana.
30
r

11.1.2.1.Bioclima excitant- solicitanta de campie

Localizari :
Zona Campiei Romane - ex. de statiuni: Amara, Lacul Sarat
Podi~ul Moldovei - ex. de statiuni: Nicolina
Dobrogea - ex. de statiuni: Murighiol
Pe acest fond de clima, exista ~i nuante excesive (in sudul ~i estul tarii), sau mai moderate
(in Campia Tisei - ex. de statiuni: 1 Mai, Felix, Buzia~ ).
Elemente caracteristice bioclimei excitant-solicitante de campie:
Temperatura medie mare
Umezeala relativa mica, mai ales vara
Nebulozitate scazuta
Durata de stralucire a soarelui mai mare, de cca.2100 - 2200 ore/an, din care
peste 300h in timpul verii
Viteza vantului mica
Regimul precipitatiilor redus
Presiunea atmosferica medie anuala de cca.1000 mBarr.
Conditiile climatice dezvolta un confort termic moderat vara, adesea redus datorita
'
inconfortului prin lncalzire, dar destul de indelungat (din aprilie pana in octombrie). Stress-ul
cutanat, pulmonar, bioclimatic este mare. Solicita termoreglarea, mai mult termoliza, cu
pierderi mari de lichide ~i saruri. Reprezinta o mare solicitare in adaptare pentru SNC, SNV,
glandele endocrine, procesele imunologice nespecifice (aparare ca raspuns la stress-ul
intens), creiite absorb\ia calciului.
Mecanismele de adaptare ale organismului, activate in timpul curelor balneare in
statiunile din aceste zone bioclimatice, sunt cu atat mai solicitate, cu cat exista o diferenta
mal mare lntre zona de rezidenta a individului 9i zona statiunii balneare. '

lndicatiile de cura - pentru bioclima excitant-solicitanta :

- In seep de profilaxie:
Teren predispus la boli
Deficiente functionale sau locomotorii, predispozante dar care nu au constituit inca
boli
Sistem nerves hiporeactiv
Meteorosensibilitate
Potential alergic
Tulburari metabolice
In seep curativ:
Suferinte din sfera ORL
Copii cu rahitism
Osteoporoza
Suferinte articulare, abarticulare
Sechele posttraumatice
Sechele dupa leziuni de neuron motor periferic
Ginecopatii inflamatorii cronice
Astm bron~ic, bron§ita cronica, bron~iectazii in forme initiale, nu decompensate
TBC extrapulmonar stabilizat, nu activ

Contraindicatii :
Purtatori de afectiuni cardiovasculare avansate iii/sau decompensate
Tulburari respiratorii importante, cu disfunctii ventilatorii mari
Persoane cu hiperreactivitate nervoasa
Purtatori de focare de infectie, cat timp infectia este activa
Boala ulceroasa activa
TBC recent stabilizat (pulmonar)
Hepatita cronica persistenta, mai ales decompensata
31
 Boli endocrine hiperfunctionale (tiroida, hipofiza)
Fibromatoza uterina, mai ales daca are menometroragii importante
Afectiuni renale decompensate
Poliartrita reumatoida - contraindicatie actualmente, reconsiderata
In timpul curelor balneoclimatice in stati'unile din aceasta zona bioclimatica, sunt folosite
ca mijloace terapeutice §i aerohelioterapia, onctiunile cu namol rece urmate de imersia in lac
(metoda egipteana) $.a.
Sezonul, in p~riada caruia sunt folositi to\i factorii naturali de cura, se intinde In perioada
mai - octombrie. In afara acestui interval, pot fi folosi\i doar factorii specifici bioclimei, §i care
sunt blanzi in anotimpul rece.

11.1.2.1.2. Bioclima excitanta - solicitanta de literal marin

Este o varianta a bioclimei de campie, avand caracteristici asemanatoare. Deosebirea

consta in prezenta termolizei mai pu\in importante, fata de bioclimatul de campie. Termoliza
excesiva este inlocuita de antrenarea §i calirea termica, care se obtine utilizand mijloace de
termoterapie contrastanta. Datorita decondi\ionarii la temperaturi joase, specific omului
modern, la virajul termic inregistrat la trecerea de la vara la toamna, organismul neadaptat
a
nu face fata schimbarilor, §i individul este mai vulnerabil, putand dezvolta afectiuni frigore
(de la guturai la lumbago). Utilizarea terapiilor contrastante, ca forma de antrenament, in
cursul curelor balneare de vara pe literal, antreneaza raspunsul mai prompt ~i mai eficient al
vascularizatiei mucoaselor (in principal, respiratoare), facandu-le ulterior, mai putin
vulnerabile in anotimpul rece §i urned.
Onc\iunea cu namol, ca terapie cu factori termici contrastanti de prima importanta, are o
metodologie specifica. Efectul chimic al namolului, discutabil dupa majoritatea autorilor, este
eel mai pu\in important. Onctiunile se fac pentru antrenare §i calire, pentru a cre§te
capacitatea de adaptare nespecifica a subiectului. Onctiunile se fac la lac, nu la mare.
Aplicarea se face pe suprafata intregului corp. Subiectu! incepe prin expunerea la soare, se
incalze$te, 9i cand a transpirat se unge uniform, pe toata suprafata corpului, mai pu\in capul,
cu namolul rece fn grosime de % - 1 deget. Se acopera toata suprafa\a corpului, de la
mandibula in jos. Se sta sa se usuce namolul, pana ce se albe9te §i capata o crusta gri. Se
sta pana ce se transpira sub namol 9i apoi se spala In apa de lac rece, repede. Este
recomandata o onc\iune pe zi. Este indicata, in primul rand pentru oamenii sanato9i, ca ~i
pentru pacientii cu suferinte, in general, reumatice.

$i al\i factori naturali de cura, cuprin§i in cura heliomarina, reprezinta factori termici
contrastanti. Alti parametri importan\i sunt urmatorii:
Temperatura aerului este de regula mai scazuta in timpul verii ~i mai mare in timpul iernii,
comparativ cu cele de campie, datorita brizei marine.
Umezeala este mai mare in conditii de literal (80%)
Cantitate mica de precipita\ii ( 400 ml )
Vantul este de regula permanent ~i atinge in medie 4 - 5 m/sec
Presiunea atmosferica este mai mica sau egala cu 1015mBarr
Confort termic redus dar poate fi bine ameliorat in conditiile adapostirii de vant
Stresul biologic, bioclimatic, ramane mare 9i este influen~at de stresul cutanat, dat de
vant 9i stresul pulmonar, dat de umezeala mare.

lndicatiile sunt similare celor din zona excitant-solicitanta de la campie, la care se adauga
§i indica\ii specifice litoralului, $i anume:
Dermatoze: mai ales psoriazis, dar §i pentru alte dermatoze
HTA stadiul I - datorita mai multor efecte conjugate:
cre~te capacitatea de efort,
scade rezistenta periferica, fara a fi alterata circula\ia cerebra!a,
sunt ameliorati factorii de rise metabolic lipidic: scade colesterolul, cre9te HDL, scade
LDL,
scad factorii de rise pentru cardiopatia ischemica.
32
 11.1.2.2.Bioclima sedativ-indiferenta, de crutare
,

Solicit§ foarte pu\in mecanismele de adaptare ale sistemului nervos §i endocrin. Functiile
neuroendocrine suprasolicitate sunt astfel, puse in repaus. Acest bioclimat se regase§t~ in
zona altitudinilor medii, de la 200-300 m la 600-800 m, fiind reprezentat in Romania de:
Subcarpa\ii Moldovei - ex. de sta\iuni: Slanic Moldova, Baltate§ti
Subcarpa\ii Munteniei - ex. de sta\iuni: Slanic, Govora, Olane§ti, Herculane
Podi§ul Transilvaniei - ex. de sta\iuni: Basna, Sovata
Dealurile Vestice - ex. de sta\iuni: Moneasa, Ocna $ugatag
Temperatura aerului este moderata §i umezeala relativa medie de cca.75%. Durata
stralucirii soarelui are o medie de 1800 - 2100 ore/an din care 250 ore vara. Nebulozitatea
este medie, iar nivelul precipita\iilor este de 600 - 800 mm/m 2 . Viteza vanturilor este mica, iar
presiunea atmosferica moderata 980 - 920 mBarr.

lndica\iile curei bioclimatice sedativ-indiferente, de cru\are:

Cure de odihna, mai mult la persoane cu neurastenii, depresii, in convalescenta
Poliartrita reumatoida
Reumatism articular acut
Bali cronice cardiovasculare §i respiratorii, inclusiv in stadiile avansate, dar
nedecompen sate
In aceste zone exista §i doua forme terapeutice speciale : salinele §i mofetele.

Salinele reprezinta un microclimat special, indicat mai ales pentru bolnavii pulmonari
cronici. Se gasesc in sta\ini balneoclimaterice ca: Slanic Prahova, Targu Ocna, Praid.
Microclimatul de salina are caracteristicile sale specifice, §i anume:
Temperatura racoroasa, constanta, intre 9° - 14°C.
Umezeala scazuta de 50 - 70%.
Nu exista curen\i de aer sau au o viteza minima (sub O, 1 m/sec).
Atmosfera bogata in aerosoli salini.
lonizarea este moderata 700 - 1500 ioni/cm 3 .
Stress-ul cutanat este redus, U§Or hipertonic, iar stress-ul pulmonar este redus, U§or
deshidratant.

Mofetele sunt emana\ii de C02 pur, sub forma de gaz, sau combinat cu H2S, He, Rd, N.
Au un impact mult mai mare asupra aparatul cardiovascular, fata de baile de dioxid de
carbon. Jn incintele mofetariene amenajate exista un microclimat cu parametri medii specifici:
Temperatura medie este de 12° - 22°C.
Umiditatea relativa este 50 - 80%.
Concentra\ia C02 gazes 80 - 99 volume%.
lonizarea este importanta : 2000 ioni/cm 3 pana la 15000 ioni/cm 3 .

f/.1.2.3.Bioc/ima tonica-stimulanta montana

Se gase§te la o altitudine de peste 600-800 m. Are efecte de normalizare, echilibrare a

func\iei SNC §i SNV. Normalizeaza activitatea tiroidiana. Stimuleaza procesele
imunobiologice nespecifice §i hematopoieza. Cre§te rezistenta la infectii.
Se descriu doua zone mai importante ale acestui bioclimat, in care exista statiuni balneo-
c!imatice:
Zona subalpina (600-800 pana la 1000 m) - ex. de sta~iuni: Tu$nad, Borsec, Sinaia,
Vatra Dornei, Cheia, Bu§teni, Lacul Ro§U, Predeal, Paraul Rece
Zona alpina (peste 1000 m) - ex. de sta\iuni: Paltini§, Stana de Vale

Caractere climatice specifice bioclimei tonico-stimulante montane sunt:

Presiunea atmosferica este scazuta.
33
 Presiunea arteriala a oxigenului este scazuta.
Temperatura scade cu cre~terea altitudinii.
Cu cat cre~te altitudinea, cu atat scade umiditatea absoluta, dar cre!?te umiditatea relativa
(pana la 80%).
Cre~te durata de insorire. Oatorita rarefierii paturii de aer, exista posibilitatea intensificarii
radia1iei solare, ceea ce va duce la stimularea metabolismului vitaminei 02 ~i a calciului.
Nebulozitate crescuta.
Precipitatiile sunt de cca.900-1500 mm/m 2 •
Puritatea aerului !?i concentratia ionilor cre9te foarte mult, proportional cu altitudinea.
Cre9te viteza vantului, cu cat spatiul este mai deschis.

Aceste conditii impun adaptarea organismului, in primul rand, pentru men\inerea presiunii
paf\iale a oxigenului in sangele arterial la nivele acceptabile, iar aceasta se realizeaza prin
mai multe mecanisme:
Cre~te ventilatia pulmonara.
Cre~te amplitudinea !?i frecventa cardiaca.
Mobilizarea hematiilor din rezerve.
Oeschiderea de noi capilare la nivel pulmonar, nervos central, renal.
Stimularea metabolismului celular.
Gel mai important element este mentinerea unei presiuni pa~iale a oxigenului in sangele
arterial, iar al doilea este mentinerea unei temperaturi convenabile a organismului.
Confortul termic este scazut, iar peste 1400 m nu exista eonfort termic. Stress-ul eutanat
este hipertonic, iar eel pulmonar este important, deshidratant.
Peste 1900 - 2000 m stress-ul bioelimatic este maxim !?i nu mai este posibila adaptarea,
deei nu functioneaza, nici macar profilactie, climatoterapia.

lndicatiile curei bioclimatiee tonico-stimulante montane:

in seep profilactic :
o Surmenaj fizic, intelectual, convalescenti cu resurse cardiorespiratorii suficiente
o Tulburari functionale induse de pubertate sau menopauza, ori de cate ori se dezvolta
pe un fond hiperreaetiv
o Tulburari de cre§tere la eopii
fn seep curativ:
o Anemii secundare
o Astm bron9ie alergic
o Traheo-bron§ite
o TBC pulmonar ~i extrapulmonar
o Hipertiroidii benigne
o Basedow stadii ini~ia!e
o Rahitism
o Neurastenii hiperreactive
Principa!ul factor natural terapeutic de cura este aerohelioterapia. Se aplica tot anul, dar
expunerea se face gradat: in prima saptamana, in medie 30 minute pe zi - in fune~ie de
starea subiectului ~i de particularita\ile lui -, ~i cre~te gradat pana la 4-5 ore/zi. ~

Principalele contraindica'ii (la peste 1000 m) ale curei bioclimatice tonico-stimulante

montane sunt urmatoarele:
Afec\iuni cardiorespiratorii cronice cu decompensari 9i rezerve func\ionale mici
La varste inaintate, !a aterosclerotiei
Sarcina
Reumatism degenerativ cu deficit mare de termoreglare
Meteorosensibilitate marcata

34