Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
11.1.Clima
11.1.1.Generalitafi- tipuri de c/ima in fara noastra
Romania are a suprafata de 237500 km 2 . Este strabatuta de paralela 45 latitudine N i
meridianul 25 longitudine E. Suprafata se lntinde pe 4 latitudine !?i 10 longitudine. Relieful
are trei trepte, $i este foarte echilibrat ca pondere In suprafa\a: 34% mun\i, 36% dealuri i
podi$Uri, 30% campii.
Structura geologica a lantului Carpatic, care strabate tara noastra este de trei varste
diferite:
componenta eruptiva, mai mult In Vest, prezinta emisii de gaz nativ,
componenta de cristalin, are ape lncarcate In diverse substante minerale,
componenta sedimentara.
'
Romania are un climat temperat-continental, dependent in special, de trei elemente
esentiale:
pozitia geografica a tarii,
pozi\ia lantului carpatic,
prezen\a Marii Negre.
Aceste elements determina un climat cu doua extreme :
o climatul temperat-continental moderat spre Vestul tarii,
o climatul temperat-continental excesiv spre Estul tarii.
Climatul este un element generic, in ansamblu. Topoclimatul este o forma de clima in care
luam in calcul $i alte elemente, cum ar fi :
aspectul geomorfic al reliefului zonei,
reteaua hidrografica a zonei,
vegetatia !?i activitatea antropica.
Varia\ia parametrilor climatici prezinta doua directii componenete:
1. Componenta spatiala
Temperatura medie anuala scade, de regula, de la sud la nord $i in altitudine.
Precipita\iile au un nivel mediu care va cre9te de la est la vest $i cu altitudinea.
2. Componenta temporala
Exista o variatie anuala a parametrilor cllmatici $i o variatie diurna.
28
29
Radiatia solara
Se exprima in nu~ar de calorii/cm 2/an. In zona litoralului are o valoare de 130cal/cm 2/an,
iar in zona de munte scade pana sub 100 cal/cm 2/an.
Acest factor este maxim in luna iunie (17,5 - 15,2 cal/cm 2/zi) $i minim in luna decembrie
(3.4-2,2 cal/cm 2/zi). Este elementul principal al climei.
Circulatia generala atmosferica
Romania se afla sub influenta a patru mari centrii barici :
anticiclonul Azorelor - furnizor de mase de aer umede i reci vara, umede ~i calde iarna,
anticiclonul Siberian - responsabil de gerurile de iarna,
depresiunea lslandeza - responsabila de mase de aer rece i urned,
depresiunea Mediteraneeana - responsabila de precipitatii i vant in timpul iernii.
Exista i alte tipuri de mase de aer : mase de aer din zona polara, mase de aer din zona
tropicala.
Suprafata subiacenta
Exemple: conditiile climatice de deasupra muntilor Carpati i a Marii Negre, proximitatea
unor elemente ca paduri, suprafete acvatice, aglomerari urbane i industriale, ~.a.
11.1.2.Bioclima Romaniei
Tinand cont de toii factorii prezentaii mai sus, pe teritoriul Romaniei exista trei mari tipuri
de bioclima :
1. bioclima excitant - solicitanta - care prezinta doua variante importante:
bioclimatul de campie, la sub 200 m altitudine, i
bioclimatul de literal, intre 0-35 m altitudine;
2. bioc!ima sedativ - indiferenta, de cru\are - caracterizata de indici de stress foarte
mici, solicitarile de adaptare fiind foarte mici;
3. c!ima tonica - stimulanta montana.
30
r
11.1.2.1.Bioclima excitant- solicitanta de campie
Localizari :
Zona Campiei Romane - ex. de statiuni: Amara, Lacul Sarat
Podi~ul Moldovei - ex. de statiuni: Nicolina
Dobrogea - ex. de statiuni: Murighiol
Pe acest fond de clima, exista ~i nuante excesive (in sudul ~i estul tarii), sau mai moderate
(in Campia Tisei - ex. de statiuni: 1 Mai, Felix, Buzia~ ).
Elemente caracteristice bioclimei excitant-solicitante de campie:
Temperatura medie mare
Umezeala relativa mica, mai ales vara
Nebulozitate scazuta
Durata de stralucire a soarelui mai mare, de cca.2100 - 2200 ore/an, din care
peste 300h in timpul verii
Viteza vantului mica
Regimul precipitatiilor redus
Presiunea atmosferica medie anuala de cca.1000 mBarr.
Conditiile climatice dezvolta un confort termic moderat vara, adesea redus datorita
'
inconfortului prin lncalzire, dar destul de indelungat (din aprilie pana in octombrie). Stress-ul
cutanat, pulmonar, bioclimatic este mare. Solicita termoreglarea, mai mult termoliza, cu
pierderi mari de lichide ~i saruri. Reprezinta o mare solicitare in adaptare pentru SNC, SNV,
glandele endocrine, procesele imunologice nespecifice (aparare ca raspuns la stress-ul
intens), creiite absorb\ia calciului.
Mecanismele de adaptare ale organismului, activate in timpul curelor balneare in
statiunile din aceste zone bioclimatice, sunt cu atat mai solicitate, cu cat exista o diferenta
mal mare lntre zona de rezidenta a individului 9i zona statiunii balneare.
'
lndicatiile de cura - pentru bioclima excitant-solicitanta :
- In seep de profilaxie:
Teren predispus la boli
Deficiente functionale sau locomotorii, predispozante dar care nu au constituit inca
boli
Sistem nerves hiporeactiv
Meteorosensibilitate
Potential alergic
Tulburari metabolice
In seep curativ:
Suferinte din sfera ORL
Copii cu rahitism
Osteoporoza
Suferinte articulare, abarticulare
Sechele posttraumatice
Sechele dupa leziuni de neuron motor periferic
Ginecopatii inflamatorii cronice
Astm bron~ic, bronita cronica, bron~iectazii in forme initiale, nu decompensate
TBC extrapulmonar stabilizat, nu activ
Contraindicatii :
Purtatori de afectiuni cardiovasculare avansate iii/sau decompensate
Tulburari respiratorii importante, cu disfunctii ventilatorii mari
Persoane cu hiperreactivitate nervoasa
Purtatori de focare de infectie, cat timp infectia este activa
Boala ulceroasa activa
TBC recent stabilizat (pulmonar)
Hepatita cronica persistenta, mai ales decompensata
31
$i al\i factori naturali de cura, cuprini in cura heliomarina, reprezinta factori termici
contrastanti. Alti parametri importan\i sunt urmatorii:
Temperatura aerului este de regula mai scazuta in timpul verii ~i mai mare in timpul iernii,
comparativ cu cele de campie, datorita brizei marine.
Umezeala este mai mare in conditii de literal (80%)
Cantitate mica de precipita\ii ( 400 ml )
Vantul este de regula permanent ~i atinge in medie 4 - 5 m/sec
Presiunea atmosferica este mai mica sau egala cu 1015mBarr
Confort termic redus dar poate fi bine ameliorat in conditiile adapostirii de vant
Stresul biologic, bioclimatic, ramane mare 9i este influen~at de stresul cutanat, dat de
vant 9i stresul pulmonar, dat de umezeala mare.
lndicatiile sunt similare celor din zona excitant-solicitanta de la campie, la care se adauga
i indica\ii specifice litoralului, $i anume:
Dermatoze: mai ales psoriazis, dar i pentru alte dermatoze
HTA stadiul I - datorita mai multor efecte conjugate:
cre~te capacitatea de efort,
scade rezistenta periferica, fara a fi alterata circula\ia cerebra!a,
sunt ameliorati factorii de rise metabolic lipidic: scade colesterolul, cre9te HDL, scade
LDL,
scad factorii de rise pentru cardiopatia ischemica.
32
dar
Salinele reprezinta un microclimat special, indicat mai ales pentru bolnavii pulmonari
cronici. Se gasesc in sta\ini balneoclimaterice ca: Slanic Prahova, Targu Ocna, Praid.
Microclimatul de salina are caracteristicile sale specifice, i anume:
Temperatura racoroasa, constanta, intre 9 - 14C.
Umezeala scazuta de 50 - 70%.
Nu exista curen\i de aer sau au o viteza minima (sub O, 1 m/sec).
Atmosfera bogata in aerosoli salini.
lonizarea este moderata 700 - 1500 ioni/cm 3 .
Stress-ul cutanat este redus, UOr hipertonic, iar stress-ul pulmonar este redus, Uor
deshidratant.
Mofetele sunt emana\ii de C02 pur, sub forma de gaz, sau combinat cu H2S, He, Rd, N.
Au un impact mult mai mare asupra aparatul cardiovascular, fata de baile de dioxid de
carbon. Jn incintele mofetariene amenajate exista un microclimat cu parametri medii specifici:
Temperatura medie este de 12 - 22C.
Umiditatea relativa este 50 - 80%.
Concentra\ia C02 gazes 80 - 99 volume%.
lonizarea este importanta : 2000 ioni/cm 3 pana la 15000 ioni/cm 3 .
34
Apele pot fi clasificate, din punct de vedere fizicochimic, in doua mari grupe :
Grupa A
Sunt ape cu mineralizare peste 1 g/I substante solide dizolvate. Pot fi :
Ape cu mineralizare medie : concentratia substantelor solide dizolvate eate 1 - 15 g/1.
Ape concentrate : mineralizare 15 - 35 g/I
Ape foarte concentrate : mineralizare 35 - 150 g/I
Ape de mare concentra\ie : peste 150 g/1. Acestea nu se beau ci se folosescpentru
balneatie.
Concentrafia activa reala a ionilor se exprima in mEq 9i trebuie sa fie minim 20% din
total, pentru a da tipul de apa. De regula, denumirea se face in ordine descrescatoare.
Se mai apreciaza 9i capacitatea de reactie a ionilor, temperatura, presiunea osmotica care este evaluata comparativ cu solu\ia fiziologica de NaCl (325 moli/I sau 9500 mg%).
Presiunea apei poate fi sub acest nivel (apa hipotona), poate atinge acest nivel (apa izotona)
sau 11 poate depa~i (apa hipertona).
Orice apa se define[te prin ionii care o compun, prin temperatura (daca variaza) i prin
presiune.
Grupa B
Sunt ape le cu mineralizare sub 1g/l substante minerale, $i se numesc ape oligominerale.
Exista ape cu o concentratie sub 1g/I, dar care au componenti biologici activi peste limitele
precizate anterior. Se precizeaza denumirea de .apa oligominerala" i categoria, de ex.
carbog azoasa.
Este important in plus, sa se precizeze substantele arganice continute, ca aminoacizi,
fenoli, acizi naftenici. Nu s-au stabilit limite tolerabile, dar existenta lor trebuie precizata.
Evaluam continutul organic global, carei nu trebuie sa fie mai mare de 2,5 - 3 mg 02/cm 3 .
35
Dinamica surselor In timp este un alt element care trebuie urmarit. Se fac analize de
control periodic, pentru ca exista oscila\ii ai parametrilor chimici. Pentru ca o apa sa fie
considerata sursa, trebuie ca oscilatiile sa nu fie mai mari de 15% (oscilatii maxim admise).
Stabilitatea apei minerale este influen\ata de posibilitatea desfa~urarii unor procese
microbilologice sau fizico-chimice. Daca se produc astfel de fenomene se modifica
transparenta. gustul, mirosul, apar precipitate. Astfel, se modifica ~i proprietatile terapeutice.
Probele se fac la 12 luni.
Apele de percolatie sunt apele care circula libere prin porii rocilor, incarcandu-se cu
elemente. Dupa tipurile de roci strabatute exista :
ape magmatice - rezulta din solidificarea magmelor topite vulcanice;
ape sedimentare - sunt ape rezultate din acumulari stratificate, lignificate (fixate) in
timp, care fie au cristalizat (rezultand sare, ghips), fie au cimentat (rezultand
gresie, argila).Se formeaza din sedimente organice rezultate din precipitarea
sarurilor minerale, precum i din resturi vegetale 9i animale, din diverse perioade;
ape metamorfice - rezulta prin transformarea altar tipuri de roci (magmatice,
sedimentare) sub actiunea presiunii, temperaturii, apei, biosferei. Un exempul
este nisipul, roca de sedimentare transformata.
lndividualitatea fizico-chimica a apei minerale este data de :
Potentialul redox al apei - este dat de gazele dizolvate In apa. lnfluenteaza activitatea
microorganismelor 9i enzimelor celulare In acea apa. Daca potentialul redox este crescut,
activitatea microorganismelor este scazuta.
36
Au o concentratie de sulf de peste 1 mg/I, care provine in principal, din H2S sau sulfuri.
Unele ape contin H2S cu o concentratie de peste 50 mg/I i se folosesc in cura interna, cu
mare grija. H2S se poate gasi in concentratii de pana la 200 mg/I: apele de la Nicolina-lai,
dar se folosesc doar in cura externa. Ape sulfuroase se mai gasesc in statiuni ca: Herculane,
Cafimaneti, Olaneti. Pucioasa, Sacelu.
10. Apele sulfatate
De regula, con\in sulf oxidat. Sunt ape hipotone care contin S, Na, Ca, Mg. Mineralizarea
este de peste 1 g/I. De regula, se utilizeaza pentru cura interna la : Amara, lvanda, Breazu,
Vata de Jos.
11. Apele radioactive
Concentratia trebuie sa fie peste 29 nCurrie, adica 10-7mg/I sare de uraniu. La noi in tara
nu exista asemenea concentratii, toate sursele au concentratii cu mult mai mici, sunt
considerate ape cu influenta radioactive: Herculane (izvoare Hygeea i Hercules), Sangeorz,
Borsec (izvorul Pierre Currie).
Pentru afectiuni digestive, se folosesc formulele de mai sus. Pentru afectiunile in care se
dorete creterea diurezei, cantitatea de apa ingerata este de trei ori mai mare decat cea
obtinuta prin formula Vichy.
Cantitatile calculate pentru 24orese fractioneaza in 3 prize. Daca ajung la 400 - 500
ml/priza, se ingera fractionat, pe parcursul a 30 - 40 minute. Cand se dore9te. un efect
prelungit ~i un contact prelungit cu mucoasa digestiva, se ingera prize mici de apa; daca
cantitatile sunt mari, fof\eaza mucoasa digestiva. Cura se incepe cu doze mici, dupa
toleranta, X - % pahar i se cre9te progresiv, pana la nivelul calculat. Dozele mici se pot
administra de 1-2 ori pe zi 9i sunt indicate in terapia spasmului piloric, a intoferan\ei gastrice.
Apele minerale concentrate se administreaza In doze mai mici conform formulei lui
Vi9nievschi.
38
Administrari speciale :
Constipatie atona, atonia colecistului - sunt indicat apele sarate, sulfatate, magneziene.
De regula sunt concentrate ( peste 15 g/I ) $i se administreaza in doza mica, unica, ajeun.
Staza biliara (hipotonia, hipokinezia biliara) - sunt indicate tubaje terapeutice cu 200 300 ml apa incalzita la intervale de 3 - 4 zile.
Drenajul colecistului - apele se administreaza inaintea meselor in doua prize :
o Cu 60 - 90 minute inaintea mesei pentru a determina umplerea colecistului
o Cu 30 minute inaintea mesei pentru a stimula evacuarea colecistului.
Curele de diureza
in micro- sau litiaza propriu-zisa, cantitatea de apa se poate tripla $i numarul prizelor
poate crei?te fata de schema de mai jos.
Ora
Cura standard
Cura de diureza
700
50%
80%
goo
1100
1300
1800
2100
20%
30%
10%
10%
Cura interna dureaza 18 - 21 zile pentru atingerea efectelor terapeutice ~i mentinerea !or
in platou. O cura interna sub 2 saptamani este inutila. Uneori $i intervalul 18-21 zile este
insuficient pentru ca antrenarea mecanismelor homeostaziei poate implica intervale mai
lungi, dar acest lucru depinde de tipul de apa $i de reactivitatea individului. La persoanele
care necesita cure repetate, intervalul intre cure va fi de minim cateva luni, sau ideal, se
realizeaza cure bianuale.
Cura externa
Se indica in suferinte ale aparatului locomotor, sistemului nerves, aparatului genital
feminin, boli dermatologice. Termalitatea apei poate fi naturala sau corectata. Cura externa,
prin efectele termic, mecanic, chimic determina stimulare hemodinamica $i metabolica.
Efectele sunt cu atat mai importante cu cat apa este mai concentrata. Facilitarea mobilitatii
este mai buna, cu cat greutatea este mai mica, iar in apa sarata, cu cat concentratia este
mai mare. Trebuie sa se evite mi$carile inutile, in mod deosebit in apele care contin gaze
dizolvate, deoarece acestea determina pierderea gazului (C02, H2S).
Este bine sa fie folosite $i pentru $i pentru baie kineto (hidrokinetoterapi ) $i pentru baie
cu du$ subacval, sau alte proceduri derivate. Durata baii trebuie sa se incadreze in intervalul
15-30 minute, dupa care se indica repaus la pat minim 2 ore, deoarece gazele dizolvate
(C02, H2S) deterrnina vasodilatatie cerebrala, putand determina incidente. De regula, in
cura balneara numarul bailor intr-o serie este, clasic, de 18-20 dei 10-12 ar fi, in general,
de ajuns. Cand exista posibilitatea, se indica ~i cate o zi de pauza dupa cateva bai, mai mult
in prima parte a curei. Prescriptia trebuie sa fie individuala, sub toate aspectele (parametri).
11111----------------iiiiiiii------------~~~
Ape acratoterme: au temperatura > 20C la sursa (la Felix 47C in cada, la Va\a 35 37
Ape acratopege : au temperatura < 20c (la Calimane~ti (izvor 7) ~i Olane~ti (izvor
11, 12).
Sunt indicate pentru cure externe, eventual hidrokinetoterapie, in afectiuni :
locomotorii, ale sistemului nerves ginecocologice.
Principalele efecte ale apelor oligominerale sunt :
antialgic, sedativ, antispastic, decontracturant vasodilatator, trofic
Unele tipuri de ape acratoterme pot fi utilizate fn cura interna pentru afectiuni ale tubului
digestiv, afectiuni biliare, renale i de cai urinare joase. Efectele sunt diuretic ~i antispastic
(datorita factorului termic).
Apele acratopege se folosesc numai pentru cura interna (crenoterapie).
Principalele mecanisme prin care actioneaza :
Apele acratopege :
Substantele minerale au grad foarte mare de disociere ~i apele sunt foarte mobile.
Cresc foarte mult diureza, spala caile urinare, cresc eliminarea microcalculilor mai mult fn
caile urinare joase; au un impact deosebit In litiaza biliara ~i infec\ii urinare joase.
Cresc secre\ia i motilitatea gastrica
Apele acratoterme, datorita gradului de disociere, elementelor componente,
temperaturii apei :
Scad sensibilitatea tubului digestiv
Scad spasmul la nivelul tubului digestiv
Scad inflamatia la nivelul peretelui tubului digestiv
Crete diureza
Sunt indicate in inflama\ji de tub digestiv ~i de cai biliare ~i in litiaza urinara.
Administrarea in cura externa presupune un concurs de factori :
Factorul mecanic, determina spalarea
Factorul chimic, determina dilatarea porilor glandelor sudoripare, cre~te permeabilitatea
la acest nivel, accentuarea resorb\iei i modificarea la nivel celular a incarcarii negative a
pielii.
Factorul termic este eel mai important. Daca apa este mixta ( are i C02, gaze
radioactive, nobile dizolvate ) factorul termic este accentuat.
Factorul termic:
Crei;;te concentra\ia de substan\e polipeptidice histamin-like la nivel tegumentar
Crei;;te concentra\ia acetilcolinei, bradikininei, serotoninei care determina vasodilata~ie .
profunda in toate sectoarele vasculare cutanate i;;i subiacente ( arteriolar, capilar, venos
); scade rezistenta vasculara periferica i;;i tensiunea arteriala diastolica.
Cre$te circulatia renala i diureza
Produce transpiratie, uneori pana la transpiratie
Datorita efectului parasimpaticoton este sedativ
Datorita impactului pe metabolism scade glicemia
Cre$te capacitatea redox ( efect FERVOR ) la nivel cutanat i;;i la acest nivel ~re~te
capacitatea de aparare fata de orice factor vulnerant.
Efectele importante ale curei externe cu ape acratoterme sunt :
Efect sedativ
Efect antispastic
Efect resorbtiv prin activarea circula\iei
Efect de regenerare celulara
40
Acestea stimuleaza secretia gastrica, cresc aciditatea gastrica datorita !?i prezen\ei C02.
Efectele apelor alcaline !?i alcalin-teroase :
Efect asupra enzimelor digestive
Stimuleaza activitatea tripsinei. lonul de calciu activeaza tripsinogenul, rezulta tripsina
activa care stimuleaza digestia amidonului.
Efect asupra hepatocitului 9i colerezei
Au un efect trofotrop !?i de stimulare a metabolismului hepatocitului. Scad glicogenul
hepatic (activat mai mult de concentratia crescuta de C02 in apa) ~i inhiba sinteza
fosfolipidelor hepatice.
Sunt indicate in unele forme de hepatita cronica, pentru combaterea steatozei. Se indica
"apa vanturata" (apa se lasa in contact cu atmosfera pentru a se degaja C02). Fara C02 vor
stimula depunerea glicogenului hepatic ~i colereza, ceea ce va dilua bila.
Pentru efectul pe secretia biliara, se folosesc ape alcaline simple hipotone.
Efect hipoglicemiant
Apele stimuleaza depunerea glicogenului hepatic !?i actiunea insulinei.
Efect pe metabolismul lipidic
Metabolismul lipidic este influen\at in sensul scaderii concentratiei acizilor gra~i liberi !?i al
colesterolului in sange.
Efect pe metabolismul proteic
Efectul este de sinteza proteica mai mult la stimularea efectului protectiv prin reactie antigen
- anticorp.
Aceste efecte metabolice sunt mai putin exprimate la varstnici.
42
Apele hipotone sau LI$Or izotone, mai frecvent mixte, se folosesc in cura interna, inhalatii,
pulverizatii, gargarisme.
Apele hipertone se folosesc numai fn cura externa sau, diluate pentru irigatii $i inhala\ii.
Cura externa se face la cada sau bazin. Uneori apa se incalze$te dar alteori este deja calda
cum se intampla in : lcoana (concentratie 65 g/I $i 57C la cada), lacul Ursu, lacul
Techirghiol, Gura Ocnitei.
Efectele sunt: efectul termic, efectul de descarcare de greutate, efectul chimic. Sunt utile
pentru hidrokinetoterapie. Efectul termic este mai mare la nivel tegumentar. Se depune
mantaua de sare a pielii (efect Frankenhausen) care modifica osmolaritatea, determina o
hipertermie foarte intensa, cu vasodilata\ie accentuata $i stimuleaza receptorii cutanati.
Toate acestea declan$eaza mecanisme reflexe, la distan\a.
Efectele dezvoltate dupa cura externa sunt multiple :
Efect ergotrop, de inviorare
Scade conductibilitatea electrica a pielii
Scade hiperexcitabilitatea nervoasa ( calmeaza reac\iile exagerate )
Roi important in echilibrarea termoreglarii periferice, cutanate
Echilibreaza tulburarile neuro-vegetative.
Apele sarate concentrate sunt indicate in :
Afec\iuni locomotorii de tip degenerativ, abarticu!ar, posttraumatic, inflamator.
Afec\juni de sistem nerves peiferic $i central
Ginecopatii func\ionale $i inflamatorii
Baile sarate reci sunt indicate in :
Suferinte ale aparatului locomotor
Afec\iuni periferice circulatorii venolimfatice ( se face kineto in apa )
Afectiuni circulatorii arteriale
Curele interne se indica in afec\iuni digestive. Apele concentrate inhiba func\iile tubului
digestiv $i nu sunt indicate.
lnhalatiile $i gargarismele au efect osmotic pe mucoase. Sunt hiperemice, stimuleaza
eliminarea secre\iilor $i au un efect mecanic de lavaj. Efectele dezvoltate sunt : secretolitic,
antiiritativ, antiinflamator, sedativ $i de tonizare a mucoasei. De asemenea, au efect mecanic
$i reflex, obtinut prin presiunea exercitata pe mucoase $i factorul chimic. Ele sunt indicate in
afec\iuni ORL, suferin\e bronho-pulmonare $i ginecologice.
La noi, cura externa se face pe literal, la Techirghiol, Amara, Bazna, Sovata, Lacul Sarat.
Apele sarate concentrate subterane se gasesc la Govora, Slanic Moldova, Ocna Mure~.
Ocna $ugatag, Targu Ocna.
Cura interna se face cu ape hipotone, izotone, U$Or hipertone in statiunile din : Sangeorz,
Slanic, Calimaneti, Olaneti, Buzia, Tunad, Herculane.
I
11.2.3.4.Apele sulfuroase
Din pun ct de vedere chimic, ape le sulfuroase sunt caracterizate de o mine ralizare > 1mg/I
de sulf titrabil. Sulful provine din H2S, tiosulfa\i, 82, complexe coloidale sulfuroase. Pentru ca
aerul are efect de alterare asupra acestui tip de ape, tratamentul este bine sa se faca la
sursa. De obicei, apele sunt mai frecvent compuse sau mixte: cloruro-sodice, carbogazoase,
alcalinoteroase, termale. Cea mai importanta componenta este H2S, care se resoarbe la
nivelul organismului uman la trei nivele :
calea digestiva,
calea respiratorie,
calea cutanata.
Principalele efecte ale sulfului ~i deci, ale apelor sulfuroase, sunt importante:
- Cresc secre1ia gastrica, cu exceptia apelor sulfuroase alcaline care o scad.
- Stimuleaza secre\ia $i peristaltismu! intestinal.
- Pe caile biliare $i colecist au efect colagog, coleretic ~i antitoxic.
in urma terapiei de cura interna s-au constatat efecte importante:
- Scade glicemia, mai ales In diabetul zaharat.
43
- Cre$te diureza, mai ales in terapia cu ape sulfuroase mixte, cu con\inut de C02 ilsau
teroase.
fn curele interne, sunt indicate apele slab concentrate pentru tratamentul constipatiilor
cronice atone, colitelor, afectiunilor biliare cronice, diabetului zaharat, diatezei urice,
intoxicatiilor cu metale grele (Pb, Hg, Zn, Bi) din bolile profesionale.
Pentru curele externe, se folosesc apele sulfuroase cu o concentratie crescuta a H2S,
uneori de peste 200 gll. Efectele baii la cada sau Tn piscina sunt deosebit de importante, ~i in
mare ma:;ura, cu remanenta semnificativa:
Efect vasodilatator. H2S este absorbit la nivel cutanat, determina formarea de acid
adenilic care da vasodilatatia cutanata. Cre~te circulatia arteriala cutanata periferica,
scade rezistenta vasculara periferica i tensiunea arteriala diastolica.
Resorb\ia prin tegument a ionului de sulf activ determina modificari ale metabolismului,
mai ales pe eel glucidic, determinand scaderea glicemiei.
Sulful activ ajunge, dupa unii autori, inclusiv in structura cartilajului articular, de aici
indicatia curelor balneare pentru bolile reumatice. in aceste boli, efectele sunt importante,
sulful ac\ionand pe componenta ischemica ~i activand capacitatea de aparare ~i integrare
functionala a structurilor (crescuta de vasodilata\ia, specifica sulfului).
Efect cheratolitic - decoleaza suprafetele acoperite de keratoza ;;i scuamele se var
elimina mai u~or.
fn inhala\ii, sunt utile la nivelul mucoasei cailor respiratorii superioare, ~i chiar inferioare,
datorita efectului antiinflamator, antiseptic ~i desensibilizant.
Principalele indica\ii ale curei externe cu ape sulfuroase:
Reumatism degenerativ cronic ( artroze } sau inflamator cronic ( in perioadele inactive de
boala ); in perioadele active nu se face cura balneara.
Sechele dupa suferin\e neurologice periferice : leziuni de nerv periferic, traumatisme
compresive
lnflama\ii genitale cronice; se fac spalaturi locale, bai
HTA stadiu I, II, mai ales pe HTA dezvoltata pe ateroscleroza
Sindroame ischemice periferice cronice ca arteriopatiile, angionevroze!e. fn periferie,
vasele sunt controlate doar de simpatic 11i daca acesta este intrerupt apare vasodilata,ia.
Dermatoze ca psoriazis, eczeme cronice, urticarie
Bali respiratorii bronho-pulmonare cronice ca bron11ite cronice ( inhala\iile asigura
evacuarea bron$iilor) 9i bron!?iectazii (dilatatii patologice fn care secretiile stagneaza ).
Sinuzite cronice
Ozena ( atrofia mucoasei olfactive cu pierderea mirosului )
Cura externa se poate efectua in statiuni cum ar fi: Herculane, Govora, Pucioasa,
Nicolina la$i, Calimane9ti, Olane$ti.
/1.2.3.5.Apele carbogazoase
Se caracterizeaza prin prezenta. in concentratie de peste 1 g/I a C02. Originea acestor
ape este data de impregnarea apelor vadoase cu C02. Daca emisia de C02 nu intalne9te in
drumul spre suprafata apa, se va exterioriza sub forma de gaz, ceea ce se nume~te mofeta.
De fapt, in compozitia chimica a apei intalnim H2C03 pentru ca exista o capacitate mare de
dizolvare a C02 in apa. Apele carbogazoase simple sunt rare, mai frecvent sunt mixte:
bicarbonatate, cloruro-sodice, feruginoase, sulfuroase.
Efectele produse de apele carbogazoase, administrate in cura interna sunt multiple:
Stimuleaza secre\ia salivara ~i gastrica. Apa cu un continut crescut de NaCl stimuleaza
secretia gastrica in timp ce apa cu un con~inut crescut de NaHC03 scade secre\ia
gastrica.
Stimuleaza motilitatea gastrica i este folosita in patologii ca hipotoniile, hipokineziiie,
ulcerul gastric.
44
11.3.Lacurile terapeutice
Sunt lacuri, de regula continentale, avand calitati fizico-chimice deosebite ale apei, la
care se adauga i alti factori naturali, cum ar fi : microclimatul, baile de aer !ii soare, namolul
(onctiuni).
Efectele terapeutice sunt exercitate prin :
Termalitate (contrast cald - rece)
Osmolaritate
Componen\a chimica a apei
in general, din punctul de vedere al genezei, exista trei categorii de lacuri terapeutice:
1 . Lacuri de liman
Acestea iau na~tere prin separarea definitiva de mare a unei suprafete de apa, far prin
actiunea unui climat uscat (de stepa), apa s-a concentrat foarte mult ~i temperatura a crescut
sub actiunea razelor solare. Temperatura apei depinde de mai multi parametri:
temperatura aerului,
45
durata ~i intensitatea radiatiei calorice (la campie, perioadele de insorire sunt mai
mari),
volumul lacului.
La Techirghiol este o apa cloruro-sodica sulfatata de concentratie medie.
2. Lacurile de campie
Dupa Mrazec (balneolog ceh), compozitia chimica a unui lac de campie depinde de
compozitia solului ~i nu ne referim la solul de suprafata, ci la constitutia celui aflat sub stratul
loess (care izoleaza o zona de argila impregnata cu saruri). Prezenta stratului de argila
impregnat cu saruri, transforma apele freatice in ape sarate ~i salcii; daca sunt amare, apele
contin magneziu. La noi, apar de regula pe resturile fostei mari Pontice (Marea Thetis), fiind
reprezentate de bazine de apa sarata concentrata, care in timp, a dizolvat sarurile
impregnate in argila. Domina foarte mult sulfatii fata de cloruri, apele sunt amare, iar
solubilitatea este mai mica pentru CaS04.
Caracteristica denumita "eflorescenta de sare" semnifica faptul ca sarurile pot sa migreze
prin argila ~i loess, 9i sa ajunga la suprafata prin efect capi!ar. Apele contin Na2S04 ~i
MgS04 care migreaza mai rapid decat NaCl $i dau gustul amar al apei..
Primul element care influenteaza compozitia chimica a apei este argila impregnata. Al
doilea element este reprezentat de vanturile de stepa. Acestea au capacitatea de a depune
aluviunile in anumite zone.
De regula, lacurile concentrate sunt sarate $i salcii. Exemplele cele mai cunoscute sunt
Lacul Sarat, care se gase$te langa Braila, ~i Lacul Amara, aflat Tn judetul lalomita; un alt
exemplu, Balta Alba, aflat langa Buzau. Toate depun namoluri sapropelice care se
recolteaza $i se folosesc pentru onctiuni.
3. Lacurile din masivele de sare
Drept exemple, putem aminti Lacul Ursu de la Sovata 9i lacurile de la Ocna Mure9,
Cojocna, Ocna Sibiu, Ocnele Mari, Telega, Slanic Prahova.
Eroziunile 9i degradarile realizeaza un contact important, de lunga durata, ~i determina o
concentra~ie
crescuta a apelor sarate. La concentratia finala participa ~i precipitatiile
atmosferice. Exista lacuri sarate rezultate din inecarea unor saline : Targu Ocna, Slanic,
Ocnele Mari, Cojocna.
Lacul Ursu este un lac stratificat, format printr-un fenomen particular. Radiatia solara
determina incalzirea apei la peste 30C, producand un lac helioterm sau termosolar. La
inceputul verii, exista o stratificare a apei in lac: sub un strat de 15 cm mai rece, exista apa la
temperatura de 45-55C. Un strat de apa calda se afla intre doua straturi de termalitate mai
mica. La adancimea de 10-14 m apa este rece i;;i are 18-22C.
Mineralizarea lacului variaza. Asfel, la suprafata este mai mica datorita surselor de apa
dulce care contamineaza apa, iar la adancimi mai mari de 3 metri, mineralizarea ajunge la
250 g/I.
Cre9terea temperaturii este dependenta de diferenta de concentratie salina dintre
suprafata i;;i profunzime. Lacul Ursu este un prototip de lac helioterm. Aceasta caracteristica
este foarte evidenta in perioada de presezon, mai-iunie. Cand Tncepe sa se faca balneatie,
straturile se amesteca.
Mai exista ~i alte tipuri de lacuri, cum ar fi eel cu mineralizare omogena. Incalzirea
omogena rezulta i datorita fenom~nului de convectie interna: prin curenti descendenti ~i
ascendenti, straturile se amesteca. In cazul Lacului Ursu nu exista fenomenul de convectie,
iar caldura se acumuleaza 9i se mentine.
In cazul Lacului Ro9u, perioada cea mai propice pentru incalzire este primavara !iii prim a
parte a verii, cand razele cad sub un unghi ascutit pe suprafata apei, ~i realizeaza o incalzire
mai importanta.
Pentru lacurile stratificate se descriu patru perioade pe an :
Perioada de incalzire, la Tnceputul sezonului balnear
La suprafata apei, la 15-20 cm, temperatura este de 20-25C, iar la o adancime de 1,5-2 m
aceasta atinge 40 - 50C.
Perioada calda, Tn timpul sezonului balnear: se amesteca straturile pentru intreg lacul
$i apa ajunge la o temperatura medie de 35-38C.
46
47
Namoluri de turba
Se produc de regula in zonele mlatinoase. Sunt cele mai tinere. Rezulta din
transformarea incompleta a materialului vegetal. Datorita originii, vor con\ine mult mai mult
de 10% substanta erg anica.
2. Rocile sedimentare
48
Contraindica\ii speciale :
Astmul
Suferin\e digestive : hepatita, ulcerul duodenal
Suferin\e renale : litiaza, nefrite
Suferin\e cardiovasculare : HTA > 180 mm Hg i hTA < 100 mm Hg.
Sta\iunile in care se pot face aplicatiile de namol sunt:
Namol de turb8 : Vatra Oornei, Borsec, Felix, 1 Mai, Someeni
Namol de liman : Lacul Techirghiol
Namol de lac sarat continental : Amara, Lacul Sarat, Bazna, Sovata
Namoluri minerale :
- silicos-iodat : Govora
- feruginos: Geoagiu (forma particulara).
49
Il
11.5.Gazele terapeutice
!virile carbogazoase (emana\iile) sunt rezultatul unor fenomene de tip vulcanic !?i se
produc in \ara noastra fn zona Carpa\ilor Orientali (concentratie de C02 de 94,55 - 99%) $i
partial Mun\ii Apuseni (con\inut mare de azot). Emana\iile carbogazoase con\in, de cele mai
multe ori apa, sau se gasesc sub forma de vapori de apa, incarcati cu C02, H2S.
Mofetele sunt emana\ii de C02 gaz uscat, fenomen unic in lume. Mofetele naturale sunt
in exclusivitate emana\ii de gaz uscat. Actualmente, se pot produce artificial mofete paf"tiale
sau generale (dupa zona de aplica\ie) eyi exista capacitatea de extrac\ie a C02 din ape
carbogazoase.
Tratamentul se face in incinta de tip amfiteatru (circ roman). Este o terapie de grup.
Sursa se gaseeyte in mijlocul incaperii, la baza amfiteatrului, iar subiec\ii se situeaza pe
diferite trepte in cadrul amfiteatrului. Se insemneaza nivelul la care se ridica C02. Acest gaz
este mai greu decat aerul i se situeaza in partea inferioara a incintei. Dupa nivelul pe
treapta la care se aeyeaza subiectul, C02 ajunge la un anumit nivel al corpului individului,
avand un impact mai mult sau mai pu\in important, deci ajungand intr-o concentra\ie mai
mare sau mai mica in sangele subiectului. De obicei, este bine ca subiectul sa nu se afle pe
treptele inferioare (concentra\ii periculoase) eyi nivelul C02 sa fie la jumatatea corpului
individului.
Efectele sunt superpozabile efectelor obtinute cu baile carbogazoase, dar la mofeta
ac\ioneaza in exclusivitate C02, deci se exclud efectele baii. La mofetele din Covasna, deeyi
domina C02, exista eyi o componenta importanta de H2S, precum i o incarcare
semnificativa in aerosoli pozitivi eyi negativi. Aerosolizarea este suficienta i H2S este
suficient de important, astfel incat efectele se combina.
11.6.Salinele terapeutice
Am descris anterior caracteristicile eyi parametri fizici ai salinelor (vezi bioclimatul de
crutare).
Principalele indicatii de utilizare terapeutica a salinelor sunt :
Astmul bron~ic. Terapia are impact foarte important pe toate mecanismele fiziopatologice
$i trebuie facuta cat mai precoce inainte de aparitia complica\iilor.
Bron$ite cronies simple
Bali alergice ale cailor respiratorii superioare, in afara puseelor
Contraindica\iile folosirii terapeutice a salinelor sunt prezentate mai jos:
TBC pulmonar activ i la 3 - 4 ani de la vindecare
Cord pulmonar cronic decompensat
lnsuficien\a cardiaca
Neoplasm pulmonar
Reumatism inflamator cronic
Reumatism degenerativ in puseu
lnfeciii
Stai febrile
Status astmaticus - forma de astm bronic complicata, cu crize subintrante.
Metodologia recunoaeyte expunerea progresiva a subiec~ilor la microclimatul de salina, de
la cateva ore la 16 ore/zi. Cura totala dureaza 2-3 saptamani, iar la copii i;;i tineri ajunge la
cateva luni.
La noi, tratamentul se face cca. patru ore dimineata i consta in:
odihna in salina,
program de kinetoterapie respiratorie i generala,
program de antrenament fizic dozat.
Efectul terapeutic al unei cure, corect conduse, dureaza cateva !uni. La pacientii cronici, sunt
suficiente 1-2 cure pe an.
50