Curs

Apele minerale

Definitie – entitatea apa minerala a fost definita in foarte multe moduri, dar cea mai completa
si complexa definitie a termenul de apa minerala a dat-o scoala franceza inca din secolul xx,
definia se bazeaza pe actiunea terapeutica in timp a apelor minerale, iar scoala germana a
aprofundat aceasta definitie introducand criterii cantitative de compozitie chimica si criterii
calitative, care au dus la o definire extrem de completa a notinuii de ape minerale. In general
pot sa provina dintr-o sursa de apa captata sau dintr-o sursa forata artificial.

Apa minerala terapeutica – care dezvolta efecte asupra org uman folosite inclusiv in scop
terapeutic.Pentru ca apele sa fie considerate ape minerale terapeutice trebuie sa indeplineasca
cel putin una din urmatoarele coditii: mineralizarea – sa fie mai mare sau egala cu 1g la litru,
sa se atinga concentratii minime necesare din principalele elemente cu actiune farmacologica
cunoscuta – oligoelemente curative, prezenta lor face ca apa sa devina extrem de valoroasa,
discutam despre Fier, Bor, Brom, Iod, Arsen, Staniu, Bariu, Beriliu, Sulf, Siliciu, Magneziu,
Aluminiu. Trebuie sa existe concentratii stabile de gaze dizolvate cu efecte biologice. In
compozitia chimica trebuie sa existe o concentratie terapeutica de caz farmacologic activ, cu
efect curativ, concentratie admisa international. Ex: pt hidrogenul sulfurat concentratia
minima admisa a gazului dizolvat este de 1mg la litru. Pt dioxidul de carbon concentratia
minima este de 100 mg la litru, legat de notiunea de mineralizare, s-a creeat conceptul de apa
plata, este un concept francez si defineste apa subterana fara gaze dizolvate. Temperatura apei
la sursa reprezinta un criteriu de evaluare si clasificare a apelor minerale: daca apa la sursa are
peste 20 grade – se numeste apa termala, se ia in considerare acest parametru al temperaturii
indiferent de compozitia chimica, dupa temperatura apele minerale se subclasifica in: ape
hipotermale (20-31 grade) ape termale (32-38 grade) ape hipertermale (peste 38 grade).

Actiunea terapeutica a apelor minerale este stiintific cunoscuta (apa poate fi cel putin
termala). Apele minerale se clasifica in: ape minerale alimentare, acestea pot fi deferizate sau
desulfurizate prin aerare sau ozonizare, si ape minerale terapeutice. Dpdv fizico-chimic apele
minerale terapeutice se clasifica in 2 grupe majore – grupa A – ape cu mineralizare peste 1g la
litru substante solide dizolvate, grupa B- ape cu mineralizare sub 1g la litru substante minerale
(ape oligominerale)

Grupa A – pot fi ape cu mineralizare medie concentratia substantelor slide dizolvate 1-15g la
litru, ape concentrate mineralizare 15-30g la litru, ape foarte concentrate cu mineralizare intre
35-150 g la litru, ape de mare concentratie peste 150g la litru. Apele din ultimele 2 categorii
nu se beau. Concentratia activa reala se expima in miniechivalenti si trebuie sa fie 20% diin
totalul concetratiei chimice pt a da tipul de apa minerala. De regula denumirea apei minerale
se face in functie de concentratiile descrescatoare ale ionilor activi. Se ia in considerare si
capacitatea de reactie a ionilor, temeraptura, si presiunea osmotica a apei care se raporteaza
prin comparaie cu solutia fiziologica de clorura de sodiu specifica org uman. Poate fi sub
nivelul presiunii osmotice = apa hipotona, poate atinge aest nivel = apa izotona, il poate
depesi = apa hipertona. Orice apa minerala este definita prin ionii care o compun, prin
temeratura si prin presiune.

Grupa B – reprezentata de apele cu mineralizare de sub 1g la litru substante minerale. Exista

ape cu concetratie sub 1g la litru care au componenti biologici activi peste aceste limite. In
acest caz se precizeaza denumirea de apa oligominerala si categoria ex carbogazoasa. Este
extrem de importatnt sa se precizeze in plus substantele organice continute: aminoacizi,
fenoli, acizi naptenici, etc. De obicei intr-o apa minerala se evalueaza continutul organic
global care nu trebuie sa fie mai mare 2-3 mg.Dinamica surselor de ape minerale in timp este
un element extrem de important, de obicei se fac analize de control periodic pt ca din varii
motive exista oscilatii ai parametrilor chimici, si e bine ca acestea sa fie evidentiate. In
general pt ca o apa minerala sa fie considerata sursa, oscilatiile nu trebuie sa fie mai mari de
15%, acestea se considera maxim admise. Stabilitatea unei ape minerale este influentata de
posibilitatea desfarusirarii unor procese microbiologice, si daca aceste procese se produc, se
modifica transparenta, gustul, mirosul, pot sa apara precipitate in recipientul care contine apa
minerala naturala respecitva, aceste modificari compormit proprietatile terapeutice ale apei.

Date generale despre apele minerale – ca geneza exista 2 categorii majore de ape minerale
naturale dpdv al localizarii lor. Exista ape de hidrosfera – marea neagra, zonele de laguna –
lacul Techerghiol, lacuri sarate continentale – ex Sovata. Ape intrateurice apele subterane
circulante , aceste pot fi stagnante cand se gasesc pe roci permeabile, sau in curenti de tipul
izvor mineral, panele de apa sunt de 2 feluri principale pe de-o parte apele fratice sunt panze
de apa mai tinere, a 2-a categorie sunt apele fosile sau veterice, sau de zacamant, ape care au
fost retinute in roci de tip sedimentar foarte multa vreme. Dpdv al originii exista o clasificare
a apelor minerale care recunoaste 3 mari cateogrii – apele de profunzime ape juvenile care
sunt produse din apa de condensare a magmelor vulcanice, sunt in relatie directa cu rocile de
tip vulcanic. Apele de suprafata apele vaduase sunt ape produse prin infiltrarea in sol si
mineralizarea la nivelull formatiunilor geochimice in care se formeaza. Apele din panzele
subterane captive ape fosile.

In general compozitia chimica este data de 2 elemente: calitatea rocilor pe care apa le strabate
si de capactatea de solubilizare a elemetelor chimice continute de rocile respective – ex sarea.
Al 2-le element vitezae circulatie a apei. Dupa Ignatovici exista 3 categorii de ape minerale:
apele cu dinamica mare – au o viteza de circulatie mare deci o mineralizare mica ex apele
dicarbonatate care nu contin iod sau brom pt ca ar avea nevoie de un contact prelungit cu roca
pt a putea dizolva iodul sau bromul care se dizolva mai greu. Ape cu dinamica medie slab
mineralizate – ex apele sulfatate, calcice, sau magneziene. Apele cu dinamica redusa care
contin in concentratie uneori foarte mare sare, iod si brom. Ape de percolatie – ape care
circula liber prin porii rocilor incarcandu-se cu elementele rocilor, dupa tipurile de roci
strabatute existe – ape magmatice, ape sedimentare apar prin precipitarea sarurilor minerale
precum si din resurile vegetale si animale fixate in straturile de roca. Ape metamorfice rezulta
din transformarea altor tipuri de roci magmatice sau sedimentare sub actiunea presiunii,
temperaturii sau apei ex. Nisipul – roca de sedimentare transformate.
Individualitatea fizico-chimica a apei este data de gazele dizolvate care influenteaza
activitatea microorganismelor si a enzimelor celulare. Contactul cu atmosfera determina
invehirea apei minerale care se produce prin mai multe organisme – determina oxidarea
elementelor din apa, se pierde dioxidul de carbon dizolvat determina scaderea ciditatii apei si
determina precipitarea unor ioni calciu si magneziu. Prin invechire se produc agregate
coroidale de obicei cu siliciu sau alumium si determina fenomenul de floculare se produce un
precipitat de substante coroidale fac ca apa minerala sa isi piarda proprietetile terapeutice si sa
nu mai poate fii folosita.

Clasificarea fizico-chimica a apelor minerale in general, recunoaste existenta a 11 categorii de

ape minerale:

1. Ape oligominerale – contin substante dizolvate cu o concetratie mai mica de 1g la

litru, dioxidul de carbon dizolvat are o concentratie mai mica de 1g la litru, dpdv al
temperaturii exista 2 tipuri – ape oligominerale calde (acratoterme) – apele de Felix,
Calan, Maneasa – folosit pt cura externa (balneatie) apele oligominerale reci
(acratopege) – apele de Calimanesti izvolul 7 si 14, Slanic Moldova, Olanesti
izvoarele 4,10,11,12 , cura interna.
2. Apele carbogazoase – concentratie dioxidului de carbon dizolvat are o valoare de
peste 1g la litru. Sunt extrem de rare de cele mai multe ori sunt mixte – Lipova,
Biborteni, Borsec.
3. Apele alcaline – Concentratia de carbonat acid de sodiu depaseste 1g la litru cca
725mg ion carbonat acid. Nu sunt nici ele doar simple de obicei sunt mixte dintre cele
mai utilizate sunt: apele alcaline carbogazoase – Bodog, Zizin, Poiana Negrii, Borsec.
Apele alcaline cloruro sodice – Malnas, Slanic Modolva. Se folosesc in cura interna.
4. Apele alcalino teroase (pamantoase) – Se utilizeaza in cura interna, ionii activi
dizolvati trebuie sa aiba o concetratie mai mare de 1g la litru. Carbonat acid si pe de
alta parte calciu si magneziu. Statiuni – Borsec, Lipova, Biborteni, Zizin, Bodog.
5. Apele feruginoase – Caracterizate de existenta ionului de fier in concetratie de peste
10 mg la litru de obicei sunt incarcate de dioxid de carbon se intalnesc in Tusnad,
Buzias, Vatra Dornei, Valcele.
6. Apele arsenicale – se caracterizeaza printr-o concetratie a arsenicului de peste 0,7 mg
la litru. Statiuni: Sarul Dornei si Covasna.
7. Apele cloruro-sodice – se caracterizeaza printr-un nivel al cloruriei de sodiu de peste
1g/litru si se pot folosi fie in cura interna, Apele de Herculane Hygeea, Someseni
izvorul 1 si Ocna Sibiului. Mixte – Slanic Moldova, Malnas. Cura interna.
8. Apele iodurate – cel mai important element este iodul cu concentratie mai mare de
1mg la litru. Ape iodurate hipotone cu concentratie 3-5 concentraite la litru cure
interne Olanesi, Claimanesti, Cozia. Apele iodurate cu concetratie mare 50-70g la litru
iod activ se utilizeaza numai in cure externe statiuni Bazna sau Govora.
9. Apele sulfuroase – au o concetratie de sulf de peste 1mg la litru sulf activ care provine
in principal din hidrogenul sulfurat. Unele ape contin hidrogen sulfurat cu o
concetratie de peste 50mg la litru. Nicolina Iasi numai in cura externa, ape sulfuroase
in general se mai gasesc in Herculane, Calimanesti, Olanesti, Pucioasa, Sacele.
 10. Apele sulfatate – contin sulf oxidat – ape hipotone care contin sulf, sodiu, calciu,
magneziu, mineralizarea este de peste 1g la litru si se utilizeaza in cura interna ape
amare – Amara, Breazu.
11. Apele radioactive – concetratia trebuie sa fie de peste 29 nano curi 7-10mg sare de
uraniu la litru. In Romania nu exista acest tip de ape. Toate sursele sunt cu mult mai
mici si unele dintre ele sunt considerate ca avand influenta radioactiva dar nu sunt ape
radioactive: Herculane – Izvoarele Igea si Hercules, Sagiors Bai. Cele mai
semnificative ape radioacive se gasesc in Rusia si Polonia.

Statiuni de inters international – Sovata, Felix, Herculane, - Cehia Caro Vi Vari.

Aplicarea apelor minerale:

Exista 2 tipuri majore de cure balneare: interna si externa, cura interna se indica in afectiuni
digestive, metabolice, si urinare. Apala de izvor se consuma la sursa sau in camera in
clinostatism 2-3 inghitituri pe minut in primele zile pt a creste toleranta gastrica. De obicei
apele se beau la temperatura naturala de la sursa, uneori e indicat sa se incalzeasca de obicei
pe baie de aburi se utilizeaza in unele suferinte gastrice biliare mai ales cele de tip spastic,
alteori se indica utilzarea apei la temperaturi mai mici decat temp sursei de ex in suferinte de
tip constipatie sau in curele de diureza, apele utilizate pt suferintele digestive se beau in 3
prize pe zi de regula inaintea mesei, uneori exista un decalaj de timp fata de mese. In functie
de decalajul fata de mese aceeasi apa minerala poate avea actini si efecte diferite astfel: Daca
o apa alcalina este administrata cu o ora si jumatate inaintea mesei apa ajunge la inceput in
stomac dar are timp sa ajunga in duoden efectul este de scadere a secretiei gastirce, acceasi
apa alcalina daca este administrata doar cu 30 de minute inainte mesei ramane in stomac,
prezenta ei in stomac stimuleaza secretia gastrica. De obicei cantitatea totala de apa minerala
administrata in 24 de ore in cura interna, se calculeaza pe baza unei din urmatoarele formule:
formula Nieder in care cantitatea totala de apa minerala pe 24 de ore este egala cu greutatea
totala a subiectului inmultit cu 10. A2-a formula Visnieski cantitatea totala ade apa pt cura
interna pe 24 de ore este egala cu greutatea subiectului inmultit cu 3. Pt afectiunile digestive
se utilizeaza formulele de mai sus, pt afectiunele in care se doreste cresterea diurezei
cantitatea de apa ingerata poate sa creasca progresiv pana la de 3x cantitatea obtinuta prin
formula Visi. Cantitatile calculate pe 24 de ore se fractioneaza in suferintele digestive biliare
in general in 3 prize si daca se ajunge la 400-500ml / priza, ingestia se va face fractionat pe
parcursul a 30-40 de minute. Cand se doreste un efect prelungit si un contact prelungit cu
mucoasa digestiva se ingera prize mici de apa, daca cantitatile sunt mari se forteaza mucoasa
digestiva. Cura se incepe cu doze mici dupa toleranta plecand de la un sfert sau o jumatate de
pahar si se creste progresiv, daca pt anumite patologi este nevoie de doze mai mici, ele se pot
administra doar in 2-3 prize pe zi, sunt indicate in tratamentul spasmului piloric sau a
intolerantei gastrice. Apele minerale concentrate se administreaza in doze mai mici conform
formulei Visieski.

In suferinte atone ex constipatie atona, sau atononia colecistului (colecist lenes) sunt indicate
apele sarate, sulfaltate magneziene, de regula sunt concentrate peste 15 grame la litru, se
administraza in doza mica, unica pe stomacul gol. Daca e vorba de staza biliara, uneori se
ajunge pana la tubaje terapeutice in care colecistul este spalat, cu cantitati de 200-300 de ml
apa incalzita la intervale de cateva zile, mai utilizata in statiunile balneare este metoda
drenajului colecistului care este fortat sa elimine continutul, drenajul acestuia se realizeaza pri
administrarea apelor minerale inaintea meselor in 2 prize, prima priza cu 60-90 minute
inaintea mesei, pt a determina umplerea colecistului, si a 2-a etapa cu 20 de minute inaintea
mesei pt a stimula evacuarea colecistului.

Curele de diureza, indicate in microlitiaza si in litiaza urinara proriu-zisa. Cantitatea totala de

apa minerala ingerata in 24 de ore, se poate tripla, si nr prizelor poate sa creasca in functie de
toleranta subiectului.

Comparatie intre principlale tipuri de cura interna

Ora Cura standard Cura de diureza La persoanele

sensibile pt a evita
7 50% 90%

11 20%

18

Obs: Cura interna dureaza intre 18-21 de zile pt atingerea efectelor terapeutice si pt
mentinerea lor in platou o cura interna sub 2 saptamani este inutila. Uneori si intervalul de 18-
21 de zile este insuficient pt ca antrenarea mecanismelor homeostaziei implica intervale mai
lungi, totul depinde de tipul de apa si de reactivitatea individuala. La subiectii care necesita
cure repetate intervalul intre cure va fi de minim cateva luni. Ideal ar fi sa se mentia un ritm
de cure bianuale.

Cura externa se indica in principal in suferinte ale aparatuli locomotor ale sistemulu nervos
atat central cat mai ales preferic alea aparatului genital mai ales feminin si in boli
dermatologice. Pt cura externa unul din parametrii importanti este temperatura apei care poate
fi naturala sau corectata. Cura externa prin efect temic, mecanic si chimic determina stimulare
hemodinamica si metabolica. Efectele sunt cu atat mai importatnte cu cat apa este mai
concentrata. Evident ca, cu cat apa este mai concentrata, facilitatea mobilitatii este mai buna,
deoarece greutatea segmentalor corpului va fi mai mica si atunci miscarile vor fi facilitate.
Obs: trebuie sa se evite miscarile inutile in balneatia cu ape minerale mai eles in ape care
contin gaze dizolvate, deoarece aceaste miscari determina pierderea gazului. In principal la
apele care contin dioxidul de carbon sau hidrogenul sulfurat. Apele minerale cu cura eexterna
se utilizeaza atat in proceduri de hidroterapie diverse tipuri de bai cu diverse tipuri de dusuri
cat si pt baie kineto. Durata baii trebuie sa se incadreze intre 15-30 de minute in functie de
concentratia apei de baie si de toleranta subiectului dupa care se implica repaus in pat
minimum 2 ore, Deoarece gazele dizolvate determina vasodilatatie cerebrala. Aplicatiile
apleor minerale reprezinta proceduri majore ce implica un repaus de cel putin 2 ore post
procedura. De regula in cursul unei cure balneare nr bailor pe serie este de cca 10-12 in
general, ideal ar fi 18-21. Atunci cand este posibil se inidica si cate o zi de pauza dupa cateva
bai. Evident mai mult in prima parte a cure. Oricum prescripria trebuie sa fie total
individualizata si parametrii aplicatiei trebuie sa fie individualizati pt fiecare pacient.

Mecanismele terapeutice si indicatiile apelor minerale.

1. Apele oligominerale (acratice)

Mineralizarea totala este mica sub 1g la litru, fara elemente farmacologice active, si fara gaze
terapeutice. Apele oligominerale se impart in 2 grupe: ape acratoterme cu temperatura mai
mare de 20 de grade la sursa: Felix – 47 grade celsius in cada. Apele acratopege cu temp mai
mica de 20 de grade celsius – Calimanesti izvorul 7, Olanesti izvoarele 11, 12. In cura externa
eventual pt HKT sunt indicate in afectiuni cum ar fi: afectiuni locomotrii, ortopedico-
traumatice, ale sistemului nervos mai ales periferic dar si centreal, afectiuni ginecologice.
Principalele efecte sunt: antialgic, sedativ, atispastic, decontracturant, vasodilatator si trofic.
Unele tipuri de ape acratoterme, pot fi utilizare in cura interna, pt afectiuni ale tubului
digestiv, biliare, renale, de cai urinare joase. Efectele sunt diuretic si antispastic, in principal
datorita efectului termic. Apele acratopege se folosesc numai pt cura interna (crenoterapie).
Principale mecansime prin care actioneaza aceste ape sunt: pt apele acratopege – apele unt
foarte mobile, ele cresc foarte mult diureza, spala caile urinare, cresc eliminarea
microcalculilor, mai mult in caile urinare joase, au un impact deosebit in litiaza biliara si in
infectiile urinare mai ales groase. Cresc secretia si motilitatea gastrica. Apele acratoterme –
datorita gradului de disociere, datorita elementelr componete si a temp apei au urmaotorarel
efecte: scad sensibilitatea tubului digestiv, spasmul la nivelul tubului digestiv, scad inflamatia
la nivelul peretelui tubului, cresc diureza. Indicate in inflamatii ale tublui digestiv si in litiaza
urinara. Aplicarea in cura externa (balneatie) presupune combinarea mai multor factori:
mecanic, chimic, determina cresterea permeabilitatii la nivel cutanat accentuarea resobtiei, si
modificarea incarcarii electrice a pielii, facorul temic producand vasodilatiatie.Daca apa
minerala este mixta, contine si dioxid de carbon sau uneori chiar si gaze nobile dizolvate,
factorul termic este accentuat. Factorul termic produce: cresterea concentratiei de substante
polipeptidice histamin-like la nivelul tegumentului, ceea ce inseamna ca este accentuata
capacitatea nespecifica de apararare la nivel cutatnat. Creste concentratiea acetilcolinei,
bradikininei care det vasodilatatie profunda in toate sectoarele cutanate si subiacent cutanate
si anume: in teritoriul arterioral, capilar si venor. Scade rezistenta vasculara periferica, scade
tensiunea arteriala diastolica. Creste circulatia renala si diureza, au un efect sedativ datorita
impactului asupra sistemului nervos parasimpatic. Scad glicemia datorita impacutului indirect
asupra metabolismului. Efectul sedativ, antispasic, resorbtiv prin activarea circulatiei, efect de
regenerare celulara. Cura externa indicata in : suferintele aparatului locomotor, degenerative,
posttraumatice, iflamatori cronice dar nu in puseu si la un interval de cel putin o luna de la
ultimul puseu activ. Su ferintele aparatului genital , sechelele dupa boli ale SNP, artroze.

Apele alcanine si alcalino-teroase.

Apele alcaline au o concetratie a ionilor carbonat acid mai mare de 1g la litru. In cazul apelor
alcaline, ionul este legat de sodiu sau potasiu. Foarte rar aceaste ape sunt pure, cel mai
frecvent sunt mixte. Apele alcalino-deroase contin ioni carbonat acid legati de calciu si
magneziu, cel mai frecvent gasim aceste ape combinate intre ele sau cu clrura de soiu, dioxid
de carbon, ion sulfat etc.

Apele alcaline se utilizeaza in cura interna, si sunt indicate in suferintele digestive

hepatobiliare, metabolice, diabetul zaharat. Dupa momentul administratrii apei efectele
variaza:

- Daca apa este administrata cu o ora si jumatate inaintea meselor scade secretia gastrica
- Daca apa este administrata cu 30 de minute intinea meselor sau in timpul lor
stimuleaza secretia gastrica.
- Daca este administrata dupa masa are efect bifazic initial neutralizeaza aciditatea
gastrica apoi o creste datorita cloruri de sodiu si a dioxidului de carbon obtinut.

Principalele efecte:

- Influenta asupra secretiei gastrice.

- Fluidifierea si eliminarea mucusului din stomac
- Accelerarea evacularii stomacului cu scaderea consecutiva a durerilor, pe fondul
stagnatrii prelungite a alimentelor in stomac.
- Efectul coleretic efectul de eliminare a secretiei biliare.
- Alcalinizeaza urina. Extrem de importat in diabetul zaharat si infectii urinare.
- Influenteaza metabolismul electrolitc.

Principalele ape utilizate : Slanic Moldova.

Ape alcalino teroase si mixte

Exrem de valoroase in inflamatii , alergii tulburari neurovegetative, toate in principal cu

impact digestiv la care se adauga tulburari ale metabolismului fosfocalcic.Sunt flosite sub
forma de inhalatii efectele dezvoltandu-se la nivelul cailor resp superioare in sfera ORL chiar
si asupra unor brohopneumopatii. Efect sedativ fluidifiant al secretiilor astfel ajuta la
eliminarea secretiilor. Se utilizeaza in tratamentul infectiilor si a inflamatiilor cailor genitale
externe. Efectele sunt cu atat mai bune cu cat prezinta secretii abundente. Se mai utilizeaza
sub f de comprese sau bai locale in afectiuni dermatologice mai ales in cele pluriginoase.
Principalele mecanisme care stau la baza efectelor apelor alcaline si alcalino teroase sunt:

- Inhiba aciditatea peptica a stomacului stimuleaza secretia mucinei.

 - Apele mixte alcalinoteroase carbogazoase : Borsec, Bodog, Zizin stimuleaza secretia
gastrica datorita prezentei CO2.
- Asupra enzimelor digesive- stimuleaza activ cripsinei principala enzima de care
depinde ingestia amidonului, au efect asupra hepatocitului si colerezei. Sunt indcate in
unele forme de hepatica cronica pt combaterea steatozei , acestea scad glicogenul
hepatic si inhiba formarea in exces a fosfolipidelor.
- Daca se utilizeaza apa vanturata este stimulara depunerea glicogenului hepatic, bila se
va dilua.
- Efectul hipoglicemian – apele functioneaza in acelasi sens cu insulina.
- Efect in metabolismul lipidic – scad concentratia acizilor grasi liberi si a colesterolului
in sange.
- Influenteaza metabolismul proteic stimuleaza sinteaza proteica.

Apele clorurosodice (sarate) caracteristici:

- Concentratia trebuie sa depaseasca 1g la litru. 393 gm la litru ioni activi de sodiu si

607 gm ioni de clor la litru. In functie de concentreatie apele pot fi: ape slab
mineralizate – sub 14 g la litru, pot fi hipo sau izotone. Ape sarate concentrate – sunt
de regula hipertone si au o concentratie mai mare de 14 grame la litru. In romanaia cea
mai concentrata apa clorurosiodica se gaseste la Ocna Mures si are 266g la litru. In
marea neagra 15,5 grame la litru, Govora 40-80g la litru, Techerghiol 70-80g la litru,
Ocna Sibiului 230g la litru. Numai apele sarate slab mineralizate hipotone se utilieaza
in cura interna, ele pot fi pure extrem de rar, cel mai adesea sunt mixte, contin in plus
ioni carbonat acid, calciu si magneaziu. Aceste ape se gasesc in Dixat, Sangiors,
Slanic Moldova.
- Efectele apelor slab mineralizate in cura interna : stimuleaza secretia gastrica,
stimulaza enzimele digestive amiaza si tripsina prin ionii de calciu si clor pe care il
contin. Stimuleaza functional colecistul, stimuleaza eliminarea secretiei biliare ex
Someseni, cresc toleranta la glucoza si scad glicemia, scad colesterolul sangvin , cresc
permeabilitatea la nivelul mucoaselor, au efect purgativ. Apele hipotone se utilizeaza
mai ales cele mixte in cura interna, ca si pt inhalatii pulverizatii, sau spalari din diverse
metode. Apele hipertne se utilizeaza doar in cura extena .
- Cura externa se poate face la cada sau bazin, uneori este nevoie ca apa sa se
incalezasca alteori apa este calda de la sursa, sau se foloseste la temp naturala:
statiunea Icoana, sau lacul Ursu din Sovata sau Gura Ocnitei. Efectul termic, mecanic,
efectul chimic. Prin combinarea acestor efecte apele hipertone sunt extrem de utile in
HTT Si HKT . Efectul cel mai important este cel termic la nivel tegumentar. Cu cat
concentratia este mai mare se realizeaza fenomenul numit mantaua de sare a pielii
efect Frankenhausen mentinearea cristalelor de sare la nivelul pielii si o hiperemie
accentuata si cu stimularea receptorilor cutanati. Se produc mecanisme refelexe la
distanta. Efectele dezvoltate de cura externa sunt complexe: Efectul ergotrop –
inviorare, scade conductibilitatea electrica a pielii, scade hiperexcitabilitatea nervosa,
rol important in echilibrarea termoreglarii periferice in principal la nivel cutanat,
 echilibreaza tulburarile neur vegetative. Apele sarate concentreate, sunt indicate : in
afectiunle locomotrii de tip degenerativ, posttraumatic, inflamator, in afectiunile
sistemului nevos periferic si central, in ginecopatii functionale si inflamatorii. In
afectuni periferice circulatorii venolimfatice sunt indicate procedurile de HKT in apa
clorurosodica, in afectiunile circulatorii mai ales de tip arteria. Curele interne se indica
in unele afectiuni digestive. Inhalatiile au efect osmotic pe mucoase au rol esential in
stimularea si eliminarea secretiilor, cele mai importnate efecte pe mucoase sunt
secretolitic, antiiritativ, antiinflamator, sedativ si de tonizare a mucoasei. Sunt indicate
in afectiuni ORL in suferinte bronhopulmonare in special de cai superioare. In
romania cura externa se face pe litoral, dar si la Techirghol, Amara, Sovata, Lacul
Sarat, iar apele sarate concentrate subterane se gasesc la Govora, Slanic Moldova,
Ocna Mures, Ocna Sugatag, Targu Ocna. Cura interna cu ape clorurosodice hipotone
sau izotone se face in statiuni ca: Sangiors, Slanic, Calimanesti, Olanesti, Buzias,
Tusnad, Herculane.

Apele sulfuroase:

Dpdv clinic, apele sulfuroase sunt caracterizate de o mineralizare mai mare de 1 mg la litru de
sulf titrabil. Sulful provine in cea mai mare parte din hidrogenul sulfurat, tiosulfati, complexe
coloidale sulfuroase. Pt ca aerul are efect de alterare asupra acesor ape tratamentul se face la
sursa. Cel mai frecvent apele sunt compuse sau mixte, si anume sulfuoase clorurosodice,
sulfuroase carbogazoase, sulfuroase alcalinoteroase, sau sulfuroase termale. Cea mai
importanta componenta o repreinta hidrogenul sulfurat care se resoarbe la 3 nivele: pe cale
digestiva, respiratorie, cutanata. Principale efecte:

- Cresc secretia gastrica, cu exceptia apelor sulfuroase alcaline care o scad

- Stimuleaza secretia si peristaltismul intestinal
- Au efect asupra cailor biliare si colecist: efect colagog stimulare a secretiei biliare,
coleretic efect de eliminare a secretiei biliare, efect antitoxic. In urma terapiei prin
cura interna s-au constat efecte extrem e importante : scade glicemia mai ales cand
aceasta este la nivele inalte , creste diureaza mai ales in calzul curei interne cu ape
sulfurase mixte cu continut de dioxid de carbon si sau teroase. Apele sulfuroase slab
concentrate in cura interna sunt utile pt stimularea peristaltismului organelor cavitare
ex in constipatia atona sau in afectiunile biliare croice , dar si pt intreruperea
spasmului de perete, si pt ameliorearea proceselor metabolice alterate in acest sens
sunt indicate in colite, diabet zaharat, diateza urica, inclusiv in intoxicatii cu metale
grele din unele boli progesionale. Pt curele externe se utillizeaza baile sulfuroase cu
concentratie de peste 200g la litru efectele apelor sulfuroase concentrate in balneatie
fiind extrem de importante avand o remanenta semnificativa.

Efectul vasodilatator – hidrogenul sulfurat este absorbit prin piele pe care respiratorie si se
dizolva rapid in secretia salivara fiind absorbit si pe cale digestiva. La nivel cutanat ralizeaza
vasodilatatie cutanata cu cresterea vasodilatatiei dilatate periferice, cu scaderea rezistentei
vasculare periferice si scaderea valorii TA diastolica.
Resobtia prin tegument care determina modificari metabolice importante in primul rand
asupra metabolismului glucidic cu scaderea glicemiei. Ioni activi de sulf ajung pana la nivelul
cartilajului articular, de fapt rezultatul curelor balneare se exprima nu neaparat datorita
resobtiei cartilajului ci datorita vasodilatatiei. In suferinte locomotrii mecanismul ischemic
este cel care determina evolutia efectiuni.

Efectul cheratolitic al sulfului – sulful activ decoleaza scoamele zonele de cheratoza exagerata
care se pot elimina mai usor. Apele sulfuroase sunt utile inclusiv la nivelul mucoaselor fie ca
este vorba de caile rest superioare sau inferioare datorita efectului antiinflamator antisepic si
desensibilizant in aceste patologii apele sulfuroase fiind aplicate sub forma de inhalatii si
aerosoli. Principalele indicatii ale curei externe cu ape sulfuroase sunt:

- Artrozele cu diverse localizari in afara puseelor inflamatorii

- Sechelele dupa suferinte neurologice periferice – leziuni de nerv periferic etc.
- Inflamatii genitale cronice
- HTA in stadiile incipiente mai ales daca HT se dezvolta pe fond e arteroscleroza.
- Sindroamele ischemice periferice cronice ex arteriopatii.Este foarte important
mecanismul prin care actioneaza apele sulfuroase intrerup vasospasmul din periferie
cu producerea vasodilatatiei periferice,
- Dermatozele – psoriazis, exemele cronice.
- Bolile respiratorii bronhopulmonare cronice, bronsitele cronice in care inhalatiile
apelor sulfuroase asugura evacuarea secretiilor bronsice, bronsiectaziile (dilatatii
patologice reprezinta un mediu prolific pt infectii)
- Sinuzitele cronice
- Suferintele de tip ORL : sinuzitele atrofice sau ozena

Cura externa se poate efectua: Herculane, Govora, Calimnaesti, Olanesti.

Apele carbogazoase

Se caracterizeaza prin prezenta in concentratie de peste 1g la litru a CO2. Originea acestor ape
este data de impregnarea apelor valoase cu CO2 gaz. Apele carbogazoase simple sunt extrem
de rare cel mai frecvent sunt mixte, diacarbonatate, clorurosodice, feruginoase sau sulfuroase.
Efectele produse de apele carbogazoase administrate in cura interna sunt multiple:

- Stimuleaza secretia salivara si gastrica.

- Stimulare a motilitatii gastrice hipotoniile hipokineziile, ulcer gastric. Apele mixte
carbogazoase sulfurate si sodice au efect de ..
- Stimuleaza peristaltismul la nivelul viscerelor abdominale cavitare ex : la nivel
intestinal, sunt utile in dispepsiile hipostenice,
- Sunt inicate in gastritele hipoacide, in sindroamele dispeptice cu varsaturi,
sindroamele diareice, sau in sindroamele disgravidice.
 - Cresc diureza. CO2 gaz ajuns la nivelul tubului renal, stimuleaza in principal diureza
apoasa, se elimina excesiul hidric , rezulta un efect de spalare a cailor urinare si
eliminare grescuta de acid uric si saruri.
- Indicatiile terapeutice sunt procesele inflamatorii, infectiile sau intoxicatiile
- Crestere a microcalculilor si calculior renali, pentru tratamentul si preventia litiazei
urinare se utilizeaza mai ales apele mixte calcaroase Ciunget si Bodog. In cazul litiazei
opsalice se utilizeaza apele carbogazoase simple cum ar fi cele de borsec si lipova.

Cur externa cu ape carbogazoase este extrem de utila.

In cura externa se formeaza la suprafata tegumentului o pelicula de CO2 extrem de fina care
va genera o senzatie de intepatura si de caldura, deoarece CO2 se resoarbe la suprafata pielii
si este cel mai fiziologic factor vasodilatator. La imersia in apa calda gazoasa se produce
hiperemia pielii, se vede foarte clar printr-o delimitare extrem de fina a suprafetei aflata in apa
carbogazoasa. Efectele curei externe cu apa carbogazoasa sunt extrem de importante:

- Vasodilatatia si scaderea TA diastolice. Scaderea rezistentei vasculare periferice.

- Creste debitul cardiac in conditiile in care TA si frecventa cardiaca scad. Creste
randamentul functional al cordului. Acest tip de ape reprezinta singura modalitate
terapeutica care are actiune energetica de crutare si se poate apica fara risc la pacientii
cardiaci : Covasna, Tusnad.
- Crste volumul bataie – ritmul cardiac este lent, diastola se prelungeste si umplerea
cardiaca e mai buna.
- Se realizeaza o reglare vegetativa fiind corectate orice dezechilibre neurovegetative
care ar putea interfera functia cardiaca. Creste diureza apoasa, stimuleaza
peristaltismul ureteral.

Curele externe sunt indicate deci nu numai in suferintele aparatului locomotor ci si in

arteriopatii, si chiar in suferinte de tip cardiac, recuperare post IMA sau boala ischemica
cronica, si se realizeaza in statiuni cum ar fi covasna, Tusnad, Vatra Dornei, Lipova.