Istoric

Faima apelor minerale de la Borsec dateaza din secolul XVI. Exista

atestare documentara ca apa minerala de la Borsec a fost transportata
cu carutele in 1594, in butoaie de stejar, la curtea domneasca de la
Alba Iulia unde s-a tratat Sigismund Bathory. Datorita efectelor
curative si experientei empirice, apele minerale de la Borsec, au fost
imbuteliate in ulcioare astupate din lut ars, puse in desagi pe spinarea
cailor de munte si transportate in Transilvania, Moldova, Tara
Romaneasca si Ungaria inca din secolul XVIII. La sfarsitul secolului
XVIII faima tamaduitoare a apelor minerale face ca Borsecul sa aiba
un renume. Se construiesc la inceput niste baraci, apoi cabane si niste
stabilimente balneare primitive, care fac posibil ca numerosi bolnavi
sa-si trateze bolile de care sufera. Exista insemnari din 1767 care
spun ca: ''Borsecul este locul unde se aduna bolnavii disperati din
tara si din strainatate''.
Localitatea i datoreaz renumele resurselor de ape minerale
cu bogate caliti terapeutice, ape care au primit medalia
Trgului Internaional de la Viena (1873) - apa de Borsec fiind
numit "Regina Apelor Minerale ", medalia de argint i
Diploma de Onoare la expoziiile organizate n 1876 la Berlin
i respectiv, Trieste, Diploma de Onoare a Expoziiei de la
Paris (1878).
La mijlocul secolului al XIX-lea se construiesc primele bi i
se pune accent pe infrastructur, realizndu-se legtura cu
Toplia peste masivul Creanga. Prima ntreprindere balnear ia
fiin n 1918, un reviriment masiv avnd loc n perioada
interbelic. Localitatea a primit rang de Ora staiune balneo-
climateric n anul 1953. A fost un timp staiunea cea mai
important din Transilvania.
Mult timp cu rang de staiune de interes naional, aceasta,
ncepnd cu anii '90, a deczut vertiginos, ajungndu-se pn la
excluderea din sistemul turistic i balnear de interes national.
Localizare
Localitatea Borsec se situeaz n depresiunea cu acelai nume,
n N-E judeului Harghita, la interferena munilor Giurgeului,
Bistriei i Climanilor, la o altitudine cuprins ntre 850 930
m, la o distan de 25 km de municipiul Toplia i de staia CFR
Toplia de pe magistrala Braov Deda, precum i la o distan
egal, de 120 km, de municipiul Tg. Mure (cu aeroport),
Miercurea Ciuc i Piatra Neam.
Oraul este tranzitat de DN 15, drum de legtur ntre
Transilvania i Moldova, prin Pasul Tulghe, cu acces ctre
Vatra Dornei -Suceava, Tg. Neam - Iai i Piatra Neam
Bacu.


Cadrul natural