TÂRGU MUREȘ

 AȘEZARE GEOGRAFICĂ
 Târgu Mureș, este municipiul de reședință al județului Mureș, 
Transilvania, România, format din localitățile componente 
Mureșeni, Remetea și Târgu Mureș (reședința). Se află în centrul 
Transilvaniei istorice, pe ambele maluri ale cursului superior al 
râului Mureș. Situat în zona central-nordică a României, orașul are
ca delimitare geografică râul Mureș și dealul Cornești. Târgu
Mureș se învecinează cu comunele Sângeorgiu de Mureș, Cristești
, Livezeni, Sântana de Mureș și Sâncraiu de Mureș. De-a lungul
timpului a fost centrul cultural, industrial, economic și de educație
al Ținutului Secuiesc.[7] Tîrgu Mureș a fost reședința 
Scaunului Mureș, Comitatului Mureș-Turda, apoi a 
Regiunii Mureș, a Regiunii Autonome Maghiare, a 
Regiunii Mureș-Autonome Maghiare iar în prezent este reședința
județului Mureș. Împreună cu autoritățile a douăsprezece comune
și orașe din jur, primăria participă la proiectul 
Zonei Metropolitane Tîrgu Mureș. Ca mărime, orașul este al
șaisprezecelea din România și al șaselea din Transilvania.[8] Aici
trăiește cea mai mare comunitate maghiară urbană din România.[9]
 CARACTERISTICII GEOGRAFICE
 Împărțirea administrativă[modificare | modificare sursă]
 Suprafața totală a orașului este de 66,96 km² și are 203,1 km rețea de
transporturi auto, 175 km străzi, 236 km rețea canalizare publică,
225 km rețea apă potabilă și 197 km rețea de gaze naturale. Fondul
funciar este de 4.930 ha din care 2.690 ha în intravilan, iar 2.240 ha în
extravilandin. Suprafața totală a spațiilor verzi este de 223,4 ha. [123]
 Fondul total de locuințe este 57.070 împărțite în următoarele cartiere: 
Ady Endre, Aleea Carpați, Budai Nagy Antal, Centru, Cornișa, 
Dâmbul PietrosCartierul Gării, Libertății, Livezeni, Mureșeni, 
Substejăriș, Tudor Vladimirescu, Valea Rece și Unirii.[124]
 Zona metropolitană[modificare | modificare sursă]
 Articol principal: Zona metropolitană Târgu Mureș.
 Municipiul este centrul Zonei Metropolitane Târgu Mureș, ce
cuprinde lângă reședința județului Mureș 12 comune învecinate
acestuia, constituită în scopul creării de noi oportunită ți de afaceri, al
construcției și amenajării de locuințe și locuri de recreere, al atragerii
de investiții mai consistente, și al coordonării mai bune a proiectelor
de mediu și infrastructură.[125]
 ISTORIE
 Săpăturile efectuate de arheologul István Kovács au confirmat faptul că
teritoriul de azi al orașului Târgu Mureș a fost locuit încă din preistorie.[54]
 Au fost descoperite o serie de locuințe preistorice, resturi de oase, vase de
lut, obiecte de cremene și de bronz, mici statuete de pământ datate ca fiind
din 2000 î.Hr. Săpăturile arheologice au scos la iveală urme umane din
epoca pietrei lustruite, a celei de bronz și din epoca a fierului; s-au
descoperit și vestigii aparținând culturii Criș, cea mai veche cultură
neolitică din România.[55][56]
 Siturile arheologice din Dâmbul Pietros demonstrează că zona a fost
locuită de către comunități omenești chiar din perioada Hallstatt, adică
cuprinde intervalul de timp dintre secolele al XII-lea și al V-lea î.Hr. Pe
terasa de deasupra drumului ce duce la Budiul Mic au găsit urme din era
Latène și epoca bronzului.[57]
 O așezare geto-dacică din perioada La Tène a fost descoperită în 1952 în
punctul numit Cotitura Dâmbului alături de alte două așezări.[58]
 Descoperirile arheologice de la Cristești, Cetatea de la Morești, Cipău, 
Sântana de Mureș atestă continuitatea populației băștinașe dacice și după 
retragerea Aureliană. Cetatea de la Morești de lângă Târgu Mureș
confirmă existența unor forme de organizare administrativă post-
dacoromană în momentul invaziei triburilor migratoare.[
 Prima mențiune cunoscută a numelui orașului este din 1230,
când iezuitul Szentivány din Nagyszombat menționează că
orașul exista deja, cu numele de Asserculi, consemnând de
asemenea faptul că în acesta existau doi administratori (... in
Asserculis, hoc est")[60][61].
 În 1230, călugări dominicani s-au stabilit la Târgu-Mureș[62][63][64].
 Mănăstirea din Târgu-Mureș, cea mai estică a ordinului, apare
menționată pentru prima dată în 1332. Într-un document din
1400 aflăm că s-au terminat lucrările din absida bisericii
consacrate Sfintei Maria. Din același document reiese faptul că
Scaunul Papal a acordat mănăstirii dreptul de pelerinaj. Clădirea
rămâne cea mai mare clădire franciscană până la ridicarea
ansamblului mănăstiresc din Cluj-Napoca în anul 1490.[65]
 În 1444, cu ajutorul lui [Iancu de Hunedoara]], mănăstirea este
preluată de la conventuali de către ramura observantă a
franciscanilor. Sistemul de încălzire nemaiîntâlnit în Transilvania
deocamdată, a fost probabil introdus în aceeași perio
 În 1482 Matei Corvin declară așezarea oraș regal[66].
 În 1616 Tamás Borsos, judele[68] orașului, primise de la 
Gabriel Bethlen, principele Transilvaniei, rangul de oraș liber
regesc (în maghiară szabad királyi város) și totodată atunci s-a fixat
și numele unguresc de Marosvásárhely.[69]
 În 1709 a izbucnit o epidemie de holeră care a pustiit orașul Târgu
Mureș și împrejurimile din Scaunul Mureș. Potrivit datelor, în
localitate au murit 3.500 de oameni, iar în tot scaun numărul lor a
trecut pragul de 18.000. Între măsurile luate se numără și faptul că
pe termen nelimitat toți elevii din Colegiul Reformat au fost trimiși
acasă, iar preoții catolici au făcut spovedania numai prin geam
pentru credincioșii din fața clădirii.[70]
 În anul 1754 sediul Tribunalului Suprem al Transilvaniei a fost
mutat de la Mediaș la Târgu Mureș, unde inițial a funcționat în
clădirea veche a primăriei din Piața Mare, astăzi Piața
Trandafirilor. Instituția, abia în 1826 a fost mutată în Palatul
Kendeffy din strada Bolyai, în actualul sediu a 
Curții de Apel Târgu Mureș .[70]
 În 1848 orașul a susținut revoluționarii maghiariiar în noiembrie
trupele habsburgice au ocupat Târgu Mureșul de la ostașii secui.
 Economia Orasului:
 Orașul a fost de-a lungul timpului un important centru
comercial și industrial al Transilvaniei, mai ales al 
Ținutului Secuiesc. Situat într-una din cele mai bogate regiuni
forestiere, având în apropiere pășuni și terenuri agricole
întinse, beneficiind de resurse energetice importante, în
special gaz metan,[173] de forță de muncă și tradiții
meșteșugărești apreciabile, Târgu Mureșul a cunoscut o
dezvoltare economică treptată, fapt care a stimulat și
dezvoltarea demografică, culturală a orașului. Nu în ultimul
rând poziția geografică, în centrul arcului Carpatic și pe malul
râului Mureș, a favorizat încă din cele mai vechi timpuri
apariția bâlciurilor, orașul devenind un important centru de
schimburi economice.[174] Acest aspect este reflectat chiar în
numele orașului, pe care a primit în 1616 prin diploma din lui 
Gábor Bethlen, care a schimbat încadrarea administrativă a
orașului din târg în oraș oraș regesc liber ( maghiară szabad
királyi város).[175]
 Azomureș este cel mai mare producător de îngrășăminte din România cu
3 000 de angajați, care a fost înființat în anul 1990.[179]Platforma chimică cu
sediul central al societății sunt amplasate în extremitatea de vest a zonei
industriale a municipiului, la o distanță de numai 5 km de centrul
orașului. Titlurile companiei se tranzacționează la prima categorie a 
Bursei de Valori București, sub simbolul AZO. Pachetul majoritar al
acțiunilor combinatului chimic Azomureș a fost vândut în 2011 către
concernul elvețian Ameropa Holding. Valoarea tranzacției nu a fost dată
publicității, însă potrivit analiștilor financiari, pachetul de 75,87% dintre
acțiunile ar valora între 100 și 275 de milioane de euro.[180] Totodată,
printre companiile mureșene cele mai importante din România se numără
Richter Gedeon, E.ON Gaz Distribuție, Bioeel, Krönenberger, Geiger,
Petry, Herlitz, Sandoz.
 Proiectul Digital Mureș, prezentat în toamna anului 2010, are două
componente: prima se referă la o infrastructură modernă de servicii
public-private iar a doua la construcția și dezvoltarea unui parc
tehnologic specializat pe informatică medicală. În timp ce infrastructura
de servicii public-private va genera potrivit strategiei economii și va spori
confortul cetățeanului și al mediului privat, „Orașul Științific pentru
Informatica Medicală” va contribui la dezvoltarea industriei, a cercetării
la nivel global și va genera locuri de muncă în Târgu Mureș.[181]
 Municipiul Târgu Mureș are acces direct la magistralele feroviare și rutiere
care îl traversează, lucru care asigură legătura cu principalele orașe ale țări și
centrele regionale, atât pentru călători cât și pentru marfă. Localitatea este un
nod de transporturi regional, datorită poziției sale în centrul Transilvaniei și
factorilor istorice, care au făcut posibil să ocupe cel mai important loc în rândul
orașelor din Ținutul Secuiesc[256].
 Transport aerian[modificare | modificare sursă]
 Târgu Mureșul este deservit de un aeroport internațional, numit 
Aeroportul Internațional "Transilvania", amplasat în imediata vecinătate a
orașului, în Vidrasău. Aeroportul a fost înființat în anul 1936.[262] Primele
zboruri au fost executate spre Budapesta și Cluj cu aeronave de tip Li 2.[262] De-
a lungul existenței sale, aeroportul din Târgu Mureș a suferit o serie de
modificări și modernizări. În timpul celui de al Doilea Război Mondial, 
armata germană și cea maghiară a modernizat și consolidat infrastructura
aeroportului. Odată cu schimbarea locației pe actualul amplasament în anul 
1969 s-a construit un nou sediu cu toată infrastructura de bază. Astăzi
aeroportul găzduiește mai mulți operatori aerieni (Cimber Air, Malév, Tarom, 
Wizz Air) care în fiecare zi au curse spre Barcelona, Budapesta, Billund, 
București, Bologna, Dortmund, Londra, Madrid, Milano, Paris sau Roma. În
anul 2011 traficul de pasageri în Aeroportul Transilvania a fost de 257 303
persoane,[263] în creștere cu 243% față de anul precedent.[264]
 Transport public[modificare | modificare sursă]
 Obiective Turistice:
 Cetatea Medievala si Biserica Reformata


 Grădina Zoologică din Târgu Mureș

 Platoul Corneşti

 Catedrala Buna Vestire


 Muzeul de Etnografie și Artă Populară

Palatul Culturii
