Cluj

Geografia Clujului este una din caracteristicile definitorii ale

orașului, acesta fiind construit de-a lungul văii râului Someșul Mic,
între o aglomerare de dealuri la nord și la sud.
Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei,
având o suprafață de 179,5 km². Situat în zona de legătură dintre
Munții Apuseni, Podișul Someșan și
Câmpia Transilvaniei, orașul este plasat
la intersecția paralelei 46° 46’ N cu
meridianul 23° 36’ E. Se întinde pe văile
râurilor Someșul Mic și Nadăș, și prin
anumite prelungiri pe văile secundare
ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului
și Popii. Spre sud-est ocupă spațiul
terasei superioare de pe versantul
nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat
pe trei părți de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La
sud orașul este străjuit de Dealul Feleac, cu altitidinea maximă de
825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea orașului se
întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile
Clujului, cu piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului
(617 m), Techintău (633 m). Înspre vest se află o suită de dealuri,
cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului (570 m), ș.a.
Odinioară în afara orașului, acum în interior însă, se află dealul
Calvaria și dealul Cetățuia.
Județul Cluj este un județ așezat în partea central-vestică a
României, în centrul provinciei istorice Transilvania. Reședința lui
este municipiul Cluj-Napoca. Se învecinează cu județele Sălaj,
Maramureș, Bistrița-Năsăud, Mureș, Alba și Bihor. A fost înființat în
anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj (din raioanele
Cluj, Huedin, Dej, Gherla și Turda).
Unități de relief
Județul Cluj are o suprafață de 6.674 km², reprezentând 2,8% din
teritoriul României. Județul este unul de podiș și de munte. Circa un
sfert (24%) din suprafața județului este muntoasă, ocupată de Munții
Apuseni, cu înălțimi de până la 1.800 de metri, localizați în partea
sud-vestică a județului. Restul suprafeței este format în proporție de
76% din dealuri și văi ale Podișului Someșan și Câmpiei Transilvaniei.
Terasele și luncile din sectoarele inferioare ale Someșului Mic și
Arieșului suplinesc lipsa câmpiilor.

Climă
Clima Clujului este temperat-continentală, cu ușoare influențe
oceanice, însă fiind un oraș situat pe mai multe trepte de altitudine,
temperaturile și precipitațiile pot fi diferite de la cartier la cartier.
Temperatura medie anuală în Cluj-Napoca este de 8,2 grade Celsius
iar media precipitațiilor este de 557 de milimetri. Iarna la Cluj este în
general răcoroasă, cu temperaturi ce pot coborî sub -20 de grade în
cele mai reci zile. Vara la Cluj este în general moderată termic, fără
excese de temperatură, cum se întâmplă în zonele sudice ale
Transilvaniei (unde maximele termice ajung câteodată și la 40 de
grade Celsius). La acest lucru contribuie atât proximitatea Munților
Apuseni cât și poziționarea orașului mai la nord în regiune.
Hidrografie
Cel mai important râu, cu cel mai mare debit, al cincilea din țară,
care străbate județul în partea centrală și nord-estică, este Someș, ce
se formează la confluența Someșului Mic, ce izvotâște din Munții
Apuseni, partea sud-vestică, și a Someșului Mare, cu obârșia în
Munții Rodnei, partea nord-estică, traversând țara prin nord-vest,
continuându-și cursul prin Ungaria și vărsându-se în Tisa.
Doar o mică parte din cursul inferior al Someșului Mare se află pe
teritoriul județului, pe când Someșul Mic își are întreg cursul pe
teritoriul Clujului, precum și numeroșii săi afluenți, dintre care
amintim, din partea sud-vestică: Someșul Cald, cu obârșia în Lacul
Fântânele, Someșul Rece, ambele formând pe cursul Someșului Mic
Lacul Tarnița din partea central vestică, la vest de Cluj-Napoca, apoi
Căpuș în partea centrală, urmat de Nădaș, iar din Dealurile Clujului și
Dejului curg Borșa și Luna, în partea nord-estică, pe partea stângă a
cursului apei, iar pe partea dreaptă a lui curge afluentul Fizeș din
Câmpia Transilvaniei, marginea vestică. Lacurile amenajate pe
Someșul Mic, râul cu mare potențial hidroenergetic sunt de
acumulare, respectiv Gilău, Tarnița și Fântânele, situate consecutiv
de-a lungul cursului superior al râului, în Munții Apuseni, partea de
vest.Tot lacuri hidroenergetice sunt și cele amenajate pe afluenții
Crișului Repede, cum este Lacul Drăgan, de pe râul Drăgan, extrema
nord-vestică.
Vegetație
Zona din jurul oraşului este în mare
parte acoperită cu păduri şi ierburi. Pot
fi găsite plante rare cum ar fi papucul
doamnei, care apare în pădurile
umbroase de foioase și mixte,
stânjenelul, căpşunica, şerpariţa ş.a. Există două rezervaţii botanice
cunoscute - Fânaţele Clujului şi Rezervaţia Valea Morii.
Faună
În pădurile din jurul orașului trăiește o faună diversificată cu specii
cum ar fi porcul mistreț, bursucul,
vulpea, iepurii, veverițele. În rezervația
Fânațele Clujului trăiesc exemplare de
viperă de fânață, o specie destul de
rară. O floră foarte bogată se găsește și
în interiorul orașului la Grădina
Botanică, loc în care și-au găsit
adăpostul și unele specii de animale.
Soluri
Pe teritoriul judetului Cluj, solurile dominante sunt argilovisolurile,
acestea fiind foarte afectate de procese de degradare. Solurile cu cea
mai mare productivitate sunt molisolurile, desi sunt dispuse pe o
suprafata mai restransa, iar cambisolurile grupeaza solurile specifice
etajului forestier mijlociu si inferior, avand o larga extindere la nivelul
treptei orografice intermediare – dealuri inalte si munti josi. De
asemenea, o larga extindere o au solurile azonale si soluri
intrazonale, cu productivitate redusa.
In corelatie cu relieful s-a format, in decursul timpului , o cuvertura
de sol in care se disting: Solurile montane (Vladeasa, Muntele Mare,
Gilau), pe care se gaseste o vegetatie forestiera (fagaceae si conifere)
si de pajisti subalpine. Fondul pedologic este predominat de
cambisoluri si spodosoluri, avand un potential scazut datorat
chimismului global defavorabil. Solurile din unitatile depresionare
submontane: Dealurile Clujului respectiv Campia Transilvaniei
culoarele de vale sunt dominate de cernoziomuri si luvisoluri,
( fertilitate ridicata), pretabile la o gamă larga de folosinte agricole;
Ambele zone se evidenteaza prin prezenta, pe suprafete mari, a unor
soluri cu caracter intrazonal (hidrisoluri, salsodisoluri, protisoluri –
soluri neevoluate ,histisoluri). Cuvertura de sol s-a deteriorat
datorita: hidromorfismul (exces de umiditate) eroziuni în suprafata si
adancime; poluare cu depuneri (in vecinatatea centrelor urbane).
Resurse naturale
Clujul intră în categoria judeţelor privilegiate din punctul de vedere
al resurselor naturale, atât în ceea ce priveşte diversitatea
zăcămintelor, cât şi numărul acestora, bogăţia subsolului fiind sursă
de locuri de muncă pentru mai bine de o mie de clujeni, angajaţi ai
companiilor exploatatoare din zonă. De la sare la minereuri de fier şi
gaze naturale, până la combustibili minerali, din pământul judeţului
se extrag anual milioane de tone de zăcăminte, o bună parte din
producţie luând calea străinătăţii.
În prezent, la Salina Ocna Dej e activă exploatarea Mina
Transilvania, deschisă din anul 1979, iar sarea extrasă de aici, folosită
nu doar în industria alimentară, ci şi în cea chimică, ajunge pe mesele
şi în fabricile vecinilor noştri – Ungaria, Slovacia sau Serbia – în
proporţie de peste 70%. La Ţaga nu sunt doar lacuri e şi gaz zona,
deşi cunoscută mai ales pentru lacurile de acolo, fiind una dintre
destinaţiile preferate de pescari, „ascunde” o importantă exploataţie
de gaze naturale, care are peste 130 de angajaţi.
Populație
În 2020, Cluj-Napoca a înregistrat 327.272 locuitori. Numărul a
crescut considerabil față de acum 20 de ani când erau 319.333 de
locuitori. În anul 2000, orașul de pe Someș se poziționa pe locul cinci
în clasamentul celor mai puternice orașe din punct de vedere al
numărului locuitorilor. În prezent, acesta ocupă locul trei, avansând
cu două poziții din ultimele două decenii.
 Doua treimi dintre clujeni, 65,9%, locuiesc in mediul urban. In
privinta etniei, 80% dintre clujeni, s-au declarat de etnie romana,
15,7%, de etnie maghiara, si numai 3,5%, de etnie roma.
Economie
Cluj-Napoca are una dintre cele mai dinamice economii din
România. Cluj-Napoca a dat naștere unor companii românești
importante precum Ardaf (asigurări), Brinel (IT), Farmec (cosmetice),
Napolact (lactate) și Ursus (bere) și altele.Totodată, printre
companiile multinaționale străine care și-au deschis reprezentanța în
România la Cluj-Napoca se numără Puma, ECCO, MOL.
Industria județului este concentrată în cea mai mare parte în Cluj-
Napoca fiind extrem de variată. Sunt prezente industrii precum
industria chimică, poducătoare de ciment, construcțiile de mașini,
prelucrarea metalelor, industria alimentară, încălțăminte, sticlă,
porțelan, faianță, prelucrarea lemnului, extracția minereurilor,
produse abrazive, celuloză și hârtie, cosmetice, textile, confecții.
AGRICULTURĂ

Agricultura este practicată în zonele limitrofe, în 8.110 de

gospodării ale populației. În județul Cluj dată fiind existența unei
suprafețe mari de teren arabil, pășuni și fânețe, se practică intens
agricultura și creșterea animalelor. Circa o treime din suprafața
județului Cluj este teren arabil, pe care sunt cultivate cereale,
legume, cartofi, sfecla-de-zahăr ș.a. Există mai mult de 15.000 de ha
de plantații de vie și pomi fructiferi. Creșterea animalelor este
practicată, de asemenea, aceasta și datorită faptului că 50% din
terenul agricol sunt pajiști naturale (procent superior mediei
naționale). Creșterea cailor este o îndeletnicire tradiționala în zonă,
la Jucu fiind de altfel un centru binecunoscut în țară și străinătate
pentru creșterea cailor de rasă.
 Parcuri și rezervații
CHEILE TURZII

Cheile Turzii reprezinta o rezervatie naturala deosebit de valoroasa,

situata in extremitatea estica a Muntilor Apuseni (Muntii Trascau), in
judetul Cluj. Vizitata anual de peste 70,000 de turisti, aceasta are
statut de Rezervatie Naturala si Sit Natura 2000 datorita valorii
peisagistice, zoologice, botanice, geologice, arheologice, speologice
si nu numai.
Cheile Turzii sunt chei sapate in calcare jurasice de apele vaii Hasdate
(afluent al raului Aries), care se remarca printr-un peisaj carstic unic,
cu pereti foarte abrupti (de peste 300m), abrupturi stancoase,
arcade, turnuri de piatra sau pesteri. In Cheile Turzii gasim 12
habitate ocrotite precum pajisti cu tufarisuri, paduri de fag, versanti
stancosi cu vegetatie, pajisti panonice de stancarii, paduri aluviale si
altele. In rezervatia naturala Cheile Turzii s-au identificat peste 1000
de specii de plante si peste 100 de specii de animale, unele dintre
acestea fiind protejate deoarece sunt rare sau endemice.

Liliacul, pisica salbatica, vulpea, nevastuica, acvila de munte, mierla

de piatra, fluturasul de stanca, zvarluga, buhaiul de balta, jderul de
piatra – sunt doar cateva din speciile de animale protejate care se
gasesc in Cheile Turzii. Dintre speciile de plante protejate in Cheile
Turzii enumeram laleaua de stanca, tisa, stanjenelul, scorusul
argintiu, usturoiul de stanca, vita-de-vie salbatica, vulturica, garofita
cu petale albe, ochiul boului de munte si multe, multe altele.
Cheile Turzii reprezinta una din cele mai vizitate atractii turistice din
judetul Cluj datorita valorii exceptionale a ariei protejate si a
accesibilitatii traseelor si locatiei.
Zona Cheile Turzii este deosebit de minunata si ofera un refugiu
pentru cei care iubesc natura si muntele. In Cheile Turzii se gasesc
doua camping-uri amenajate, insa se poate campa gratuit in afara
ariei protejate, respectand natura. De asemenea, la intrarea in Cheile
Turzii dinspre localitatea Cheia se gasesc mai multe terase unde se
poate servi masa. Cheile sunt foarte accesibile din Turda sau Cluj-
Napoca si se afla la distanta mica de alte obiective turistice.

CARIERA CORABIA

Rezervaţia naturală Cariera Corabia se află în satul Someșu Rece,

comuna Gilău din judeţul Cluj. Este o rezervaţie de tip geologic, de
interes naţional, fiind înscrisă în categoria a III-a a Uniunii
Internaţionale pentru Conservarea Naturii. Rezervaţia naturală
Cariera Corabia se întinde pe o suprafaţă de doar două hectare şi
este amplasată pe Muntele Corabia, pe versantul din vest. Numele
muntelui provine de la formă destul de bizară pe care o are. Cariera a
fost declarată şi monument natural, aşa că importanţa sa este una
chiar mare.
Zona a fost declarată rezervaţie naturală datorită rocilor
metamorfice, care au luat naştere în urma unor procese de
transformare din structurile mineralogice ale scoarţei terestre. Rocile
metamorfice predominante aici sunt şisturile cristaline, roci care se
găsesc mai ales în Carpaţii Meridionali, dar care pot fi văzute şi în
celelalte două mari grupe muntoase ale ţării noastre.
La Cariera Corabia sunt accesibile privirii migmatitele (formate prin
pătrunderea unei topituri de magmă în rocile sedimentare) care sunt
printre cele mai vechi de pe teritoriul României și puținele formațiuni
geologice de acest tip care pot fi admirate la suprafața Pământului.
De asemenea mai pot fi admirate observate roci magmatice —
granituri și variate filoane pegmatitice cu cuarți și cu feldspat alb și
roz.

PARCUL NATURAL APUSENI

Parcul Natural Apuseni este o arie protejată de interes național,

situată în România, pe teritoriile administrative ale județelor Alba,
Cluj și Bihor. Parcul natural se află în vestul țării, în partea central-
estică a Munților Apuseni, înconjurat de Masivul Vlădeasa la nord,
Munții Pădurea Craiului la nord-vest, Munții Bihorului la sud, Munții
Gilău la est și Munții Codru-Moma la sud-vest.
Are o suprafață de 75.784 hectare și în 2009 a fost premiat ca
destinație turistică de excelență. Din punct de vedere geologic,
parcul natural este format din șisturi cristaline, conflomerate, masive
calcaroase, gresii și depozite permiene, dar și magmatite laramice.
Parcul Natural Apuseni reprezintă o zonă montană cu forme de relief
diversificate, de la vârfuri, abrupturi stâncoase, chei, văi, doline,
evene, ponoare, peșteri, suprafețe naturale acoperite cu păduri,
pășuni și pajiști. Apele parcului natural vin din bazinele hidrografice
ale mai multor râuri, printre care Arieșul Mare, Someșul Mic sau
Crișul Negru.
Se găsesc aici de la păduri de conifere, păduri de foiase, la arbuști și
specii ierboase precum papucul doamnei sau clopoțelul de munte. În
plus, poți vedea aici animale precum cerb, capra neagră, lup, vulpe,
râs, jder și șoarece de câmp, dar și păsări precum acvila de munte,
pițigoiul moțat ori cocoșul de munte.

Obiective turistice
DEFILEUL SOMEȘULUI RECE

În partea de Sub-Vest a Clujului, un drum îngust din inima munților

ne conduce înspre minunățiile comunei Măguri Răcătău, mai exact
înspre Defileul Someșul Rece. Trecând prin aceste zone peisajul de
munte, natura și întregul drum ajung să te fascineze, indiferent de
anotimp.
Este situat între Gura Negruţei şi locul La Luncuţă. În amonte este
gura Dumitresei, iar la capătul superior al defileului se află barajul
Someșul Rece, de 40 metri înălțime care face parte din amenajarea
hidrografică Someşul Cald – Someşul Rece. Astăzi, defileul este
străbătut de un drum care urcă abrupt pe sub pereții de stâncă, unde
există și câteva trasee scurte de alpinism. Defileul a fost declarat de
către Consiliul Județean Cluj ca zonă protejată, fiind interzise orice
construcții, cariere sau alte elemnte care ar putea modifica peisajul
natural.
Defileul Someșul Rece este una dintre cele mai protejate zone ale
județului Cluj și datorită acestui fapt, animalele sălbatice nu sunt o
raritate prin aceste păduri de brazi și molizi. Și cum detaliile fac
mereu diferența, cu puțină atenție putem observa cum unii copaci au
prins niște forme ciudate, din cauza vântului și a temperaturilor
scăzute din acele zone. Aceștia au învățat să se adapteze în cele mai
vitrege condiții, lupta pentru supraviețuire fiind un mod de viață prin
aceste locuri.
În timpul celui de al Doilea Război Mondial, această zonă era
considerată una de importanță strategică, la fel ca și restul munților
din zona Clujului unde erau pregătite diferite ascunzători dar și locuri
de atac extrem de strategic amplasate. Încă din acele vremuri, a
rămas un drum pietruit cunoscut sub numele de „drumul lui
Antonescu”, care face legătura dintre Măguri Răcătău și Valea Ierii.
În zilele noastre, pe timp de pace, acest drum și-a pierdut
importanța militară, fiind străbătut doar de turiști sau utilizat în
competiții sportive.
CASCADA VĂLUL MIRESEI

Cascada Răchițele numită și Vălul Miresei este situată pe Valea

Stanciului, în arealul localității Răchițele din comuna Mărgău, județul
Cluj. Este una dintre cele mai frumoase cascade din România.
Căderea de apă este de peste 30 de metri. Pe timp de iarnă peretele
stâncos îngheață, fiind un excelent loc de escaladă pe gheață pentru
cei pasionați de acest sport.
O legendă veche amintește că numele cascadei vine de la faptul că
demult o mireasă ar fi căzut de pe stâncile abrupte din zona unde
este cascada, iar voalul ei a rămas
agățat pe stânci. Acolo, nuntașii s-au
oprit și au început să plângă, astfel
formându-se cascada. În realitate,
numele s-ar putea atribui formei
cascadei care seamăna cu un voal.
Cascada Răchiţele este situată în
versantul estic al masivului Vlădeasa, pe Valea Seacă, afluent al
pârâului Răchiţele. Se află la o altitudine de 1000 m şi are o înălţime
de 30 m şi 2 trepte. La baza treptei de sus există o marmită adâncă
cu diametrul de 10 m, care asigură o dispersie a apei, care seamănă
cu un voal.

STUFĂRIȘUL DE LA SIC
Numit și Delta Ardealului, stufărișul
de la Sic este cea mai mare întindere
de stuf din țară, după Delta Dunării.
Localitatea Sic, și implicit stufărișul,
se află la aproximativ 40 km de Cluj-
Napoca, în lunca Văii Fizeșului.
Împreună cu satul omonim, Muzeul Dansului din localitate și Lacul
Știucilor din apropiere este o destinație perfectă pentru o excursie de
o zi. O dată ajuns la intrarea în stufăriș, poți traversa puntea din lemn
care îl străbate. Din loc în loc se află câte un foișor de observație.
Stufărișul este un loc de popas și cuibărit pentru păsările migratoare
și locale (rațe, corcodei, stârci, lișițe, găinușe de baltă, ereți de stuf
etc.). Stuful și papura sunt destul de înalte și nu am putut vedea prea
multe păsări, dar am auzit destule. Locul e cu siguranță plin de viață.

PĂDUREA HOIA BACIU

Lângă Cluj-Napoca se află una dintre cele mai misterioase păduri din
România, Hoia Baciu. Se remarcă prin arborii contorsionați, unii
aplecați la 90 de grade și tulpinile împletite. Cei mai ciudați copacu
au crescut în jurul unei poienițe rotunde. Aceștia se spune că sunt
sufletele celor care și-au pierdut viața în pădure. Legendele și
fenomenele paranormale de aici au atras atenția localnicilor și a
străinilor. Unii aseamănă pădurea cu Triunghiul Bermudelor,
deoarece aici au dispărut fără urmă 200 de oi. A ajuns inclusiv într-un
top al celor mai înfricoșătoare păduri din lume făcut de SUA și Marea
Britanie. Drumul dus-întos de la marginea pădurii până Poiana
Rotundă înseamnă o drumeție de aproximativ o oră și jumătate.
Pădurea Hoia Baciu a devenit faimoasă începând cu anii 60, de când
au început să fie semnalate tot felul de întâmplări: apariția unor așa-
ziși strigoi și alte apariții inexplicabile în fotografii și insesizabile cu
ochiul liber. De asemenea, au fost semnalate senzații auditive
ciudate, ce dădea stări de anxitetea celor care o vizitau și senzația că
ai fi urmărit.
Pădurea se întinde pe o suprafață de aproximativ 3 kilometri pătrați.
Granița sa sudică este culmea orientată în direcția est-vest a dealului
care delimitează valea râului Someșul Mic și nu conține panta sudică
abruptă a dealului. La nord, pădurea se termină pe o pantă mai lină,
care întâlnește râul Nadăș.

Lacuri
LACUL TARNIȚA

Lacul Tarnița este o oază de liniște la doar 30 de kilometri de centrul

orașului. Un lac de acumulare care se regăsește la intersecția
comunelor Râșca, Mărișel și Gilău. Locul nu este lipsit de legende. De
zeci de ani se crede că în apele lacului trăiesc creaturi și lostrițe
ascunse de ochii vizitatorilor. Cu o suprafață de cca. 215 ha și o
lungime de peste 8 km și o adâncime maximă de peste 70 de metri,
lacul Tarnița este una din cele mai apreciate zone turistice din județul
Cluj. Este alimentat de apele Văii Someșul Cald.
Principalele activități desfășurate pe lac sunt navigatul cu iole,
plimbarea cu caiacul, pescuitul, înotul și plimbările cu barca.
 LAGUNA ALBASTRĂ

La 30 km de aglomerația urbană a
Clujului, în apropierea comunei Aghireșu,
se întinde lacul Laguna Albastră, denumit
astfel pentru culoarea sa deosebit de
frumoasă, care parcă dublează
frumusețea cerului. Lacul s-a format pe
locul unei foste mine de caolin (argilă albă), aparținând de
Exploatarea Minei Aghireşu. Această mină a fost inundată de
izvoarele subterane, care au pătruns prin pânza freatică fragilă a
caolinului. De asemenea, în aceste gropi s-au adunat apele
meteorice, iar terenul nisipos din jur a fost sculptat şi el de şiroaiele
de ploaie. Până în anii ’90 în lac existau și pești, dar în urma unor
lucrări din anul 1995, lacul a secat, apoi apa s-a strâns din nou.
Acesta a fost apreciat ca fiind cel mai albastru lac din țară.
Frumusețea locului este sporită de prezența unei păduri de gorun,
situată în apropiere. De asemenea, este un loc minunat pentru
scăldat sau făcut plajă, întrucât vara, apa poate ajunge la o
temperatură de 25°C. Nisipul alb şi fin contribuie la impresia că ești
de fapt la mare. Acesta este motivul pentru care Laguna Albastră de
Aghireș este unul dintre locurile preferate pentru locuitorii Clujului,
atunci când doresc un răgaz de la viața tumultoasă din oraş.
Astăzi, Laguna Albastră îmbină în
peisajul pitoresc culori de-o
intensitate neobișnuită: verdele crud
al pădurilor din jur, albastrul senin al
cerului și al apei, datorat existenţei
reziduurilor de caolin care zac pe
fundul lacului și auriul exotic al
dunelor de nisip ce-l îmbrățisează.
Toate acestea te fac să te simți ca pe malul Mediteranei.
SALINA TURDA

În județul Cluj se află cea mai modernă și frumos amenajată salină

din țară, Salina Turda. Mulți oameni o vizitează nu doar pentru
tratament, deși beneficiile aerului salin sunt bine cunoscute, ci și
pentru agrement. În mină au fost amenajate un lift panoramic, două
piste de bowling, o pistă de minigolf și un teren sportiv. În Mina
Tereza, cea mai veche mină,
vizitatorii se pot plimba cu barca
pe un lac subteran, aflat la 112 m
adâncime. Mina Iosif este
celebră pentru acustica sa,
fiecare sunet putând produce
până la 20 de ecouri.
Acum, în subteran, dar în urmă cu mai multe milioane de ani, sub
apă. Pentru că, în preistorie, cu milioane de ani în urma, Transilvania
era acoperită de o imensă mare. Actualul Bazin al Transilvaniei este
un bazin sedimentar ce s-a format printr-o scufundare lentă și
continuă, luând astfel naștere o mare de tip continental. Milioane de
ani mai târziu, apele s-au evaporat și au lăsat în urmă un strat
impresionant de sare, care se întinde pe întregul subsol al
Transilvaniei, cu o grosime medie de aproximativ 400 m. Așa că,
sarea din Salina Turda datează din preistorie, o comoară lăsată în
urmă de timp.
Experiențele deosebite ale
turiștilor, mediul sănătos și magia
obiectivului fac din Salina Turda
una dintre cele mai mari atracții
turistice din România. Sute de mii
de turiști vin anual să străbată
labirintul subteran în sare, care te poartă în adâncurile magice. Salina
Turda este ca o poveste frumoasă, plină de mister și legendă. O
atracție turistică remarcabilă în lume. Un tărâm al binelui.
 Muzee
Muzeul Etnografi c al Transilvaniei

Fondat în anul 1922 de către profesorul Romulus Vuia, Muzeul

Etnografic al Transilvaniei s-a impus în elita muzeelor românești de
profil, grație calității de excepție a patrimoniului său. Este compus în
prezent din peste 41.000 de obiecte țărănești tradiționale, datând
din secolele XVII-XX, urmate de un fond documentar de peste 80.000
de piese. Muzeul cuprinde două secții: Secția Pavilionară și Parcul
Etnografic „Romulus Vuia” (secția în aer liber).
Muzeul în aer liber se află la periferia orașului, în parcul etnografic
național „Romuluis Vuia” de pe strada Tăietura Turcului. Cadrul
reunește gospodării reprezentative pentru specificul zonal, ateliere
meșteșugărești, elemente arhitecturale populare, biserici din lemn.

MUZEUL BOTANIC

Prin cele aproape 7000 de exponate, muzeul botanic dă posibilitatea

vizitatorilor și studenților să-și completeze cunoștințele despre
bogăția, evoluția și importanța lumii vegetale. Este adăpostit la
parterul Institutului Botanic, fiind organizat ca o expoziție
permanentă. Dispunerea în muzeu a materialului, care este
conservat fie pe cale uscată (prin presare sau sub formă de mulaje),
fie pe cale umedă (în diverse lichide conservante), se face urmărind
criteriile sistematic, ecologic și economic.
Prezentarea lumii plantelor în muzeu este întregită de turnantele şi
tablourile ce reprezintă aspecte fitosociologice şi de ocrotire a
naturii: de zonare şi etajare a vegetaţiei României, principalele
rezervaţii botanice din ţară şi plantele pe care acestea le adăpostesc,
plante endemice şi ocrotite din România. Sunt expuse şi tablouri
reprezentând aspecte
fitogeografice, cu formaţiuni
vegetale de pe Glob, cum ar fi
tufărişurile xerofile mediteraneene
(scrub, tomillares, frigana, garriga,
machia), tablouri cu conifere
europene, asiatice sau americane.
Colecția de produse aromatice și condimentare. Materiile prime
pentru încălzit şi iluminat. Colecția de plante medicinale . Colecția de
plante textile permite vizitatorului să descopere plante folosite
pentru obținerea fibrei textile, plante utilizate în activitățile casnice,
precum și creșteri anormale determinate de atacul unor virusuri,
ciuperci, insecte. În următoarea secțiune a Muzeului, în cea
sistematică, speciile sunt prezentate în ordine filogenetică, a
evoluţiei regnului vegetal, începând cu bacteriile, alge, ciuperci,
licheni, muşchi, ferigi, gimnosperme şi angiosperme. Colecția de
semințe de palmieri constă în circa 180 specii.
 PALATE
PALATUL BANFFY

Palatul Bánffy din Cluj – clădirea Muzeului de Artă Cluj-Napoca – este

cel mai important edificiu baroc din Cluj-Napoca şi unul de referinţă
pentru arhitectura de secol XVIII din România, decoraţia
arhitecturală în piatră fiind completată cu o serie de sculpturi cu
valoare artistică deosebită realizate de Anton Schuchbauer. Clădirea
este înscrisă la prima categorie (A)
în lista clădirilor de patrimoniu
arhitectural şi artistic naţional al
României.
Palatul Bánffy este compus din
patru aripi dispuse în jurul unei
curţi interioare rectangulare.
Dinspre stradă, accesul pe latura principală (dinspre Piaţa Unirii) se
face pe o galerie triplă, monumentală, cu deschidere spre încăperile
principale ale palatului, aflate în aripa vestică. Aceasta scară cu trei
rampe, fiecare dintre acestea având lăţimea de 2 m, este cea mai
mare de acest fel din Transilvania.
În curtea palatului a fost amenajat primul cinematograf din Cluj.

PALATUL ELIAN

Palatul Elian este unul dintre cei „patru

giganți” care formează complexul de pe
malul Someșului. Palatul Elian alături de
palatele Babos, Berde și Széki, domină
colțurile podului de peste râul Someș și
veghează asupra locuitorilor.
Această clădire a fost construită în anul
1891 în stil Secession, la comanda lui
Viktor Elian, un negustor clujean de vinuri. Palatul Elian este o
bijuterie arhitecturală, având un aer parizian discret cu elemente din
inspirația stilului baroc și renascentist. La fel ca celelalte palate care
se păzesc podul de peste Someș, edificiul este construit pe trei
nivele. Palatul are trei fațade reunite prin turla octogonală care sunt
prevăzute cu ferestre și acoperită cu țiglă de culoare verde și maro
închis. Fațadele orientate spre râul Someș și pod sunt reunite de
două balcoane, unul afându-se la primul etaj cu coloană de susținere
pentru cel de al doilea, iar cel de la nivelul al treilea fiind neacoperit.

Cetați
CETATEA BOLOGA

Cetatea Bologa păstrează ȋnca din măreţia unei cetăţi strategice

construită ȋn urma cu peste de 700 de ani, care avea rolul să
supravegheze drumul care duce la Oradea de-a lungul Văii Crişului
Repede. Ea a fost construită, cel mai probabil, la sfârşitul secolului al
XIII-lea, peste râu de vechile ruine ale unui castru roman.
Cu o înălţime de peste 13 metri, turnul era amenajat pe patru
niveluri, despărţite între ele de planşee din bârne groase de lemn.
Accesul în turn se făcea pe o scară mobilă din exterior. Al doilea turn,
amplasat în partea opusă donjonului circular, are bază patrulateră şi
pare să fi fost destinat unei porţi. În secolele XVI-XVII au apărut alte
două turnuri semicirculare, folosite pentru armele de foc de toate
calibrele.
Cetatea Bologa, situata pe un deal in satul cu acelasi nume,
cunoscuta in trecut si ca Cetatea Sebesului sau Cetatea Hunyad,
dateaza de la sfarsitul sec. al XIII-lea, avand in trecut o importanta
strategica deosebita, cu rol de paza si control asupra vaii Crisului
Repede si a drumului ce o strabatea.
In anul 1399 regele Ungariei Sigismund de Luxembourg doneaza
cetatea lui Mircea cel Batran, urmand ca acesta s-o foloseasca cel
mai probabil in caz de refugiu. Dupa moartea domnitorului in anul
1418, cetatea a intrat in posesia familiei Banffy, ramanad in posesia
acesteia pana la parasirea ei definitiva in secolul al XVIII-lea.

CETATEA LITENI
Cetatea Liteni, denumită și Cetatea Lita sau Cetatea lui Gelu, a fost
construită pe o stâncă deasupra văii Iara, fiind înscrisă pe lista
monumentelor istorice din județul Cluj. Cetatea medievală a fost
atestată documentar pentru prima dată în anul 1324, sub numele de
„Castrum Leta”. În anul 1562, cetatea a fost grav avariată ca urmare
a exploziei magaziilor de pulbere aflate în subteranele acesteia.
Cetatea Liteni, situata in localitatea Liteni, construita la inceputul
secolului al XIV-lea si avand rol de control asupra acestei vai si de
colectare a aurului din aceasta zona.
 Stațiuni
STAȚIUNEA BĂILE BĂIȚA

Statiunea balneoclimaterica Baile Baita se afla in judetul Cluj, fiind

situata la 1 km de municipiul Gherla si la 43 km de Cluj-Napoca, la o
altitudine de 257 m.
Apele sarate si sulfuroase din zona au fost folosite inca din perioada
ocupatiei romane, izvoarele fiind indicate in special pentru tratarea
bolilor de piele si a celor reumatice.
Baile Baita sunt cunoscute pentru apele minerale bicarbonatate, slab
sulfuroase, hipotone care sunt utilizate in tratarea afectiunilor
reumatismale si a celor neurologice periferice. De asemenea, aceste
ape se mai utilizeaza si in tratarea unor afectiuni ginecologice.

STAȚIUNEA BĂILE COJOCNA

Băile Cojocna reprezintă o stațiune balneo-climaterică situată la doar

25 km distanță de Cluj-Napoca, în comuna Cojocna. Aflată lângă
Pârâul Valea Sărată, stațiunea Băile
Cojocna se află la o altitudine de 340 m
și ocupă un spațiu care, încă din
perioada ocupației romane, era
destinat exploatărilor de sare. Pe locul
acestora, s-au amenajat ulterior mai
multe băi calde. Ocnele părăsite ale
minelor de sare au fost atestate
documentar încă din secolul al XII-lea, fiind folosite din perioada
romanilor până în Evul Mediu. Deasupra acestor ocne părăsite, s-au
format lacuri saline ale căror ape au dobândit proprietăți
terapeutice.
În perioada contemporană, două dintre aceste lacuri, Lacul Toroc și
Lacul Mare, au fost transformate în băi. Pe lângă rolul de agrement,
Băile Cojocna sunt recomandate pentru tratarea afecțiunilor
reumatismale, endocrine și ginecologice. În urma investițiilor din
fonduri europene, stațiunea a fost recent modernizată.

Festivaluri
FESTIVALUL UNTOLD

Untold Festival este cel mai mare festival de muzică din România.
Acesta se desfășoară în fiecare an pe stadionul Cluj Arena din Cluj
Napoca.
Prima ediție a festivalului a avut loc între 30 iulie și 2 august 2015, an
în care Cluj-Napoca a fost desemnat Capitala Europeană a
Tineretului. De-a lungul celor 4 zile de festival, au participat în medie
peste 60.000 de oameni pe zi.

FESTIVALUL INTERNAȚIONAL DE FILM TRANSILVANIA

Festivalul internațional de film Transilvania (TIFF) este primul festival

internațional de film de lungmetraj din România, care se desfășoară
anual la Cluj-Napoca. Fondat în 2002 de către Asociația pentru
Promovarea Filmului Românesc, TIFF a crescut de la an la an
devenind cel mai important eveniment cinematografic din România.
În februarie 2011, TIFF a fost acreditat de Federația Internațională a
Asociațiilor Producătorilor de Film (FIAPF). În acest fel, TIFF a ajuns
într-o companie selectă, alcătuită din 50 de alte festivaluri
competitive din toată lume.
Ediția din 2004 a realizat o premieră prin introducerea proiecțiilor în
aer liber, în curtea Universității Babeș-Bolyai. Altă premieră a avut
loc în 2007, când festivalul s-a desfășurat în două orașe: Cluj-Napoca
și Sibiu, pentru a onora anul în care Sibiul a fost Capitală Europeană a
Culturii. TIFF se bazează pe lungmetraje sau scurtmetraje
necomerciale produse în special în țările europene.