Obiective turistice naturale

1. Cascada Niagara – New York, SUA

Cascada Niagara este denumit ansamblul de trei cascade situate între provincia
Ontario și orașul New York. Căderile de apă cad de la o înălțime ce variază de la
20 de metri până la aproximativ 53 de metri.

Cascada Niagara este un ansamblu format din trei căderi de apă: Cascada
americană (American Falls), cascada Vălul Miresii (Bridal Veil Falls) pe teritoriul
Statelor Unite și cascada Potcoavă (Horseshoe Falls) pe teritoriul Canadei.

Cascada are o lățime de 363 de metri pe partea de nord americană și apele cascadei
cad de la 21 metri înălțime. Pe partea canadiană, lățimea cascadei este de 792 de
metri (în formă de potcoavă), iar înălțimea căderii apei este de 51 de metri.

Din anul 1800 este această regiune deschisă turismului. In 1885 declară statul nord
american New York, Cascada Niagara ca parc național, peste un an această pildă o
urmează Canada. Această cascadă este una dintre cele mai importante atracții
turistice din America de Nord.
Inainte cu 6 000 de ani la sfârșitul ultimei perioade de glaciațiune, s-au topit ultimii
ghețari din regiune determinând apele lacului Erie să curgă peste maluri formându-se
râul Niagara care se varsă în lacul Ontario, trecând pe parcursul lui peste prăpastia
(groapa) dintre cele două lacuri formează căderea de apă Niagara. Această cataractă
sau groapă are o serie de caracteristici geologice. Sub stratul dur de roci dolomite se
găsesc straturi mai moi de șisturi. Masa de apă de la baza cascadei prin procesul de
eroziune rupe cu timpul fragmente din peretele cascadei, acest fenomen determinând
scurtarea râului Niagara cu 1,8 m pe an, ceea ce arată că de la formarea sa, cascada s-
a apropiat de lacul Erie cu peste 11 km. Prin canalizarea unei părți a apei fluviului la
o hidrocentrală, (vezi Nikola Tesla) s-a redus debitul fluviului ce traversează cascada,
ceea ce a redus din frumusețea ei, în schimb a încetinit procesul de eroziune. In
ianuarie 1936 prin temperaturi extrem de scăzute a înghețat complet cascada,
formând o perdea de gheață de câteva sute de metri.

Uriaşul debit al Cascadei Niagara, de circa 5,5 milioane de litri pe secundă, plus
panta sa abruptă îi conferă râului un mare potenţial turistic, adunând milioane de
vizitatori în fiecare an. Din cauza căderii puternice de apă se formează o ceaţă care,
împreună cu lumina soarelui, dau naştere unui mare număr de curcubee.
Turiştii care o vizitează beneficiază de parcuri şi platforme de vizionare. Unul dintre
ele, rezervaţia Niagara State Park, a fost înfiinţat în 1885 şi este cel mai vechi parc
din zonă.
2. Marea Barieră de Corali - Australia
Marea Barieră de Corali este cel mai mare sistem de recif de
corali din lume cuprinzând aproximativ 3000 de recifuri și 300 de
insule ce se întind de-a lungul a 2600 kilometri și acoperă o
suprafață de 344.400 km². Reciful este situat în Marea Coralilor în
apropiere de coasta Queensland-ului din nord-estul Australiei.

Marea Barieră de Corali este cea mai mare structură din lume
construită doar de organisme vii şi poate fi văzută, în toată
splendoarea ei din spaţiu. Milioane de organisme mici au compus
această minune a naturii ce face parte din Patrimoniul Mondial
UNESCO încă din 1981.

Acum 10 milioane de ani nivelul apelor mării au scăzut

semnificativ şi acest fapt a produs sedimentarea şi a creat un mediu
propice pentru dezvoltarea microorganismelor. Aceste organisme
maritime s-au înmulţit şi de-a lungul timpului au format aceste
recife de corali. Ele pot creşte în diametru de la 1 până la 3
centimetri şi se pot afla la o adâncime de maxim 150 de metri din
cauza nevoii permanente de lumină.
 Există numeroşi factori care pot afecta drastic evoluţia şi dezvoltarea recifelor
de corali. Schimbările climaterice, poluarea, pescuitul excesiv sunt evenimente
care pot distruge Marea Barieră de Corali. Aceasta mai poate fi ameninţată de
accidentele maritime, devărsările de petrol, dar şi de fenomene meteorologice
puternice. Un studiu realizat în 2012 de către Academia Naţională de Ştiinţă a
arătat că din anul 1985 Marea Barieră de Corali a pierdut mai mult de jumătate
din unicele formaţiuni.

Datorită biodiversităţii sale, apelor călduţe şi accesibilitatea ambarcaţiunilor

turistice, Marea Barieră de Corali este o destinaţie de vacanţă foarte populară.
Turişti din toată lumea ajung în acest loc unic de pe Pămân pentru a admira o
operă 100% naturală care nu a cunoscut intervenţia omului.

Turismul la Marea Barieră de Corali aduce venituri consistente, cifrele arată că

economia anuală a regiunii creşte cu 4 miliarde de dolari. O parte din această
sumă colosală este distribuită în protejarea ecosistemului. Oficialii doresc ca
turismul la Marea Barieră de Corali să fie unul durabil, dar mai ales mediul
natural nu trebuie să aibă de suferit de pe urma acestei acţiuni.
Aşadar, Marea Barieră de Corali este este un fenomen unic în lume, de o
asemenea amploare, care atrage an de an milioane de turişti dornici să vadă o
capodoperă naturală.
 3. IZVOARELE TERMALE PAMUKKALE - TURCIA

Pamukkale este cu siguranță unul dintre locurile cele mai frumoase din
lume, deși foarte puțini știu despre ce este vorba. Situat în Turcia, în
regiunea Denizli, Pamukkale este locul de pot fi admirate mai multe bazine
naturale de apă termală. Dar lucrurile nu sunt atât de simple. Ceea ce avem
de fapt este o uriașă stâncă de calcar în care apele termale au format
bazine, cascade și chiar stalactite.

Toate sunt atât de albe încât pare să fie gheață.

Totul este, de fapt, un fenomen natural. Apa termală de la Pamukkale este

foarte bogată în carbonat de calciu. Odată ce apa termală iese la suprafață,
carbonatul de calciu devine tot mai solid și formează astfel celebrele terase
albe. Apa își face croiește drumul prin calcar și se desparte în mai multe
brațe. În cele din urmă se formează câteva bazine principale. Odată ce
aceste bazine sunt pline, apa începe să se reverse în afara lor, formând alte
bazine adiacente mai mici.
Atunci când izvorăște apa este extrem de fierbinte. Atât de fierbinte încât nu poate fi
atinsă. Pe măsură ce apele termale își croiesc drum către bazinele inferioare,
temperatura lor scade până la temperatura de 33 grade Celsius. Din acest motiv,
turiștii se pot bălăcii în aceste bazine naturale aproximativ 6 luni pe an, indiferent de
temperatura de afară.

Dar frumusețea deosebită a izvoarelor termale Pamukkale constă trei elemente

indispensabile: apa, calcarul și lumina soarelui. Cum calcarul este alb, apa și calcarul
iau preiau mereu culoarea luminii, ceea ce înseamnă că acest loc este cel mai frumos
la răsărit și la asfințit, atunci când lumina soarelui se joacă cu mai multe nuanțe de
culori.

Datorită rolului special pe care îl au, din punct de vedere turistic, medical și istoric,
izvoarele termale de la Pamukkale au fost incluse în patrimoniul UNESCO, din anul
1988

Tot complexul seamănă cu un castel alb ce se întinde pe mai multe coline. Nămolul alb
de pe fundul bazinelor este bogat în minerale, putând fi folosit în tratarea anumitor
afecțiuni. În consecință, izvoarele termale de la Pamukkale reprezintă un loc ce merită
văzut, datorită efectelor terapeutice, dar și rolului istoric pe care l-a avut încă din
perioada antică. Se spune că însăși Împăratul Nero ar fi trecut pela aceste izvoare,
cunoscută fiind atracția romanilor pentru băile balneare.
 4. Golful Ha Long - Vietnam

Golful Hạ Long este un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO și o destinație

populară de călătorie.

Golful prezintă mii de carsturi și insule de calcar de diferite forme și

dimensiuni.

Golful Hạ Long are o suprafață de aproximativ 1.553 km 2, inclusiv 1.960–

2.000 de insulițe, dintre care majoritatea sunt calcaroase. Miezul golfului are
o suprafață de 334 km 2 cu o densitate mare de 775 insulițe.Calcarul din acest
golf a trecut prin 500 de milioane de ani de formare în diferite condiții și
medii. Evoluția carstului din acest golf a durat 20 de milioane de ani sub
impactul climei tropicale umede. Geodiversitatea mediului din zonă a creat
biodiversitate , inclusiv un biosistem tropical veșnic verde , un biosistem
oceanic și de pe malul mării. Golful Hạ Long găzduiește 14 specii florale
endemice și 60 de specii faunistice endemice.

Studiile de cercetare istorică au arătat prezența ființelor umane preistorice în

această zonă în urmă cu zeci de mii de ani.
Golful constă dintr-un grup dens de aproximativ 1.600 insule
monolitice de calcar , fiecare acoperită cu vegetație densă de
junglă, care se ridică spectaculos din ocean. Câteva dintre insule
sunt goale, cu peșteri enorme. Hang Dau Go (peștera Wood
Stakes) este cea mai mare grotă din zona Ha Long.
Cele trei camere mari ale sale conțin numeroase stalactite și
stalagmite.
Clima golfului este tropicala, umeda, insulelor maritime, cu doua
anotimpuri: vara calda si umeda, iarna uscata si rece. Temperatura
medie este de 15–25 °C, iar precipitațiile anuale sunt între 2 și 2,2
mm. Golful Ha Long are sistemul tipic de maree diurnă.
O comunitate de aproximativ 1.600 de oameni locuiește
în golful Hạ Long în patru sate de pescari. Ei trăiesc pe
case plutitoare și sunt susținuți prin pescuit și acvacultură
marină (cultivarea biotei marine), navigând în apele puțin
adânci pentru 200 de specii de pești și 450 de tipuri
diferite de moluște . Multe dintre insule și-au căpătat
numele ca urmare a interpretării formelor lor neobișnuite.
Astfel de nume includ Insula Voi (elefant), Insula Ga
Choi ( cocoș de luptă ), Insulița Khi ( maimuță ) și Insula
Mai Nha (acoperiș). 989 dintre insule au primit nume.
Păsări și animale, inclusiv bantami , antilope , maimuțe și
șopârlelocuiesc și pe unele insule.
 5. Parcul Natural Lacurile Pltivice – Croația

Parcul Național Lacurile Plitvice este cel mai vechi parc

național din Europa de Sud-Est și cel mai mare parc național
din Croația. Parcul național a fost înființat în 1949 și este situat
în zona muntoasă carstică din Croația centrală, aproape de
granița cu Bosnia și Herțegovina. Importanta legătură rutieră
nord-sud care trece prin zona parcului leagă Croația
continentală de regiunea de pe coasta Adriaticii.

În 1979, Parcul Național Lacurile Plitvice a fost adăugat în lista

patrimoniului mondial UNESCO, printre primele situri naturale
din această listă.

Relieful a rezultat concomitent cu formarea Alpilor Dinarici, dar a fost și modelat permanent de apa
care erodează mecanic și chimic, pătrunzând în roci, formând grote, lacuri și căderi de apă. Apa,
combinată cu dioxid de carbon din sol, formează acid carbonic care dizolvă dolomitul și calcarul
rocilor carstice. Apa se evaporă în lacurile expuse exteriorului sau pierd dioxidul de carbon în zonele
turbulente, cauzând precipitații și apoi depuneri de calcar. Dacă aceasta se întâmplă pe un substrat
impermeabil, cum este cazul în zona lacurilor superioare ale parcului, duce la formarea unor bariere de
travertin care separă lacurile între ele capturând de asemenea și mușchi și alte plante.
Acest fenomen geologic, a cărui vechime nu depășește patru milenii, continuă astăzi
și modifică permanent aspectul. El este cauza frumuseții și atracției parcului, la fel ca
în parcul național Krka, notabil pentru aceleași tipuri de peisaj. Chimia nu este,
probabil, unicul actor al formării travertinului, unele microorganisme fiind
considerate un posibil actor în crearea acestei roci sedimentare încă din anii 1920, de
către omul de știință Ivo Pevalek, care a fost primul care a încercat să protejeze parcul
de activitățile umane.

Parcul reprezinta un sistem carstic format din 16 lacuri, care au drept numitor comun
raul Plitvice. Acestea se impart in doua parti, in functie de pozitia lor geografica.
Astfel, au devenit cunoscute sub numele de Lacurile de sus si Lacurile de jos. Dintre
acestea, se distinge lacul Kozjak, care este cel mai intins, fiind in acelasi timp si
navigabil. Aici traiesc fericiti si linistiti mai multe specii de pesti, in special pastravi

Zona este “condimentata” cu zeci de cascade spectaculoase, unele de formatie

recenta. Accesul catre ele este facilitat de mici podete din lemn, a caror arhitectura
simpla se integreaza peisajului aparent salbatic. Raul Plitvice are o lungime de 4
kilometri si este parte integrata a rezervatiei, apele sale dand nastere celei mai mari
cascade din zona, care are o inaltime de 76 metri.

Lacurile Plitvice sunt astazi unul dintre cele mai mari atractii turistice din Croatia.
In anul 2000, parcul national a fost extins cu inca 102 km patrati.
 Obiective turistice antropice
1. Zidul Plângerii - Ierusalim

Zidul Plângerii este considerat a fi principalul loc sacru al iudaismului, fiind

de fapt un vestigiu care înconjura curtea Templului iudeu din Ierusalim. Încă
din cele mai vechi timpuri, Zidul Plângerii a fost loc de rugăciune și
principalul loc de pelerinaj pentru evrei, atașamentul evreilor față de zid
datează cel puțin din secolul al IV-lea. Zidul Plângerii este o porțiune din
piatră lungă de 57 de metri, un edificiu antic cu importante conotații
religioase și spirituale.

Zidul Plângerii este astăzi locul unde milioane de oameni se roagă an de an și alte câteva zeci de milioane și-ar dori să
ajungă numaidecât. Indiferent de înclinațiile religioase, o vizită la Zidul Plângerii este o experiență inedită, pe care nu o
vei uita niciodată. Practica de a lăsa mesaje scrise în crăpăturile zidului a devenit deja o tradiție. Se pare că, această
formă de manifestare a credincioșilor datează demult, anul 1743 este momentul în care se menționează oficial că
dorințele se împlinesc mai repede dacă sunt scrise de mână pe bucățele de hârtie. De obicei, vizitatorii străini lasă
asemenea mesaje scrise, statisticile arată că mai mult de un milion de mesaje sunt puse în crăpăturile zidului anual.
Înălțimea totală a zidului este de 32 de metri, dar numai 19 metri din
construcția sfântă sunt vizibili. Restul se află în subteran, fapt care a asigurat
rezistența construcției în timp. Materialul din care a fost construit este un fel de
piatră calcaroasă, foarte grea, fapt care a conferit construcței și mai multă
rezistență. Zidul Plângerii este cu siguranță unul dintre cele mai vechi edificii
din întreaga lume, care încă mai există, primele șapte straturi vizibile datează
chiar din perioada lui Irod.

La locul de rugaciune al Zidului Plangerii iarba creste din fisurile superioare.

Fisurile mai mici ale blocurilor albicioase au fost umplute cu resturi de hartie
care contin rugaciuni scrise. Unii evrei viziteaza zidul in fiecare zi pentru a
recita Cartea Psalmilor.

Așadar, Zidul Plângerii este un adevărat monument religios, locul unde

adepții tuturor religiilor vin pentru a fi mai aproape de Dumnezeu. Se spune
că dorințele crendincioșilor se împlinesc mai repede la Zidul Plângerii, iar
acest fapt este subliniat de vizitele a milioane de turiști, an de an.
 2. Acvariul din Barcelona

Aquarium din Barcelona este al doilea obiectiv turistic ca

numar annual de vizitatori. Se afla in zona moll d'Espanya del
Port Vell, pe malul Marii Mediterane. La Aquarium sunt 35 de
bazine care adapostesc peste 11.000 de animale marine si 450
de specii diferite reprezentative pentru Mediterana.

Este considerat unul dintre cele mai importante expozitii de

animale marine din Europa din cauza colectiei impresionante.
Intr-o ora sau doua vizitatorii sunt invitati sa admire animale
maritime din emisfera sudica, din Marea Mediterana sau din
coloniile de atoli de la Tropice.

Vizitatorii se pot aventura prin tunelul cu rechini, inconjurati fiind de apa si animale
acvatice letale. Varietatea de animale marine este foarte mare si de accea Aquarium din
Barcelona este un obiectiv turistic perfect pentru a fi vizitat cu familia si copiii. Toate
bazinele sunt amenajate astfel incat sa reproduca cat mai bine conditiile naturale in care
traiesc animalele expuse. Exista la Aquarium pesti pirania din Amazon, caimani si peste
douazeci de specii de pinguini.
Fiecare acvariu are atasata o placuta care te informeaza cu cine ai ‘onoarea’ de a sta fata in fata, unde isi are originea si
ce preferinte si obiceiuri are. Totul detaliat si foarte explicit, dandu-ti posibilitatea de a asimila cu usurinta aceste
informatii. Privelistea aceasta este atat de captivanta, pestii sunt atat de diversi atat ca forma cat si culoare, spectacolul
oferit de acesti ‘actori ‘este atat de interesant si spectaculos iar atmosfera atat de relaxanta, incat ai putea petrece ore in
sir, poate si o zi intreaga privind si cercetand comportamentul acestor vietati pe care poate pentru prima oara le vezi
atat de aproape de tine si nu in emisiunile de specialitate de la televizor. Vei vedea in acesta sala in care trebuie sa
astepti cate un pic sa-ti vina randul prin fata acvariilor, admiratia si curiozitatea intiparita pe fata tuturor, indiferent de
varsta, captivati de lumea marina ce se desfasoara in in toata splendoarea sa in fata lor!

Tunelul este destul de lat pentru a trece unul pe langa

celalalt si a te opri oriunde vei dori avand in vedere
lungimea sa de 80 metri. Nu veti incheia vizita la
Aquarium pana nu veti vizita si sectiunea dedicata
pinguinilor. Sunt peste 20 de specii care va asteapta sa
ii vedeti cum se joaca in voie de parca chiar ar fi in
mediul lor natural.
 3. Piramidele Egiptene - Egipt

Piramidele egiptene sunt construcții vechi de piatră în formă

piramidală situate în Egipt.

Cele mai cunoscute piramide sunt situate la Giza, la periferia

orașului Cairo, trei dintre ele fiind încă unele dintre cele mai
mari construcții create vreodată de om[6]. Piramida lui Keops
este cea mai mare piramidă din Egipt și este una dintre Cele
Șapte Minuni ale lumii antice. Alături de faraoni și hieroglife,
piramidele constituie un adevărat simbol al Egiptului antic.

Egiptenii antici au fost niște arhitecți deosebiți, având în vedere că în Egipt se află,
astăzi, cel mai mare monument de piatră de pe Terra, și singura minune a lumii
antice păstrate până azi, Piramida lui Keops. Studiile au relevat modul de construire:
pe măsură ce piramida se înălța, în jurul ei, muncitorii făceau o rampă, pe care
ridicau blocurile de piatră pe niște sănii de lemn. În felul acesta, ei puneau bloc după
bloc, până ce piramida era terminată, apoi rampa era înlăturată, lăsând piramida
singură, în toată splendoarea ei.Vârful piramidei era acoperit cu aur. Azi, în Egipt,
doar câteva piramide mai sunt întregi, din păcate.
Egiptenii aveau puternice cunoștințe astronomice. S-a descoperit că toate
piramidele de pe platoul Gizeh sunt aranjate exact ca o oglindă pe Pământ a
constelației Orion. Egiptenii credeau că acolo este casa lui Osiris, zeul
morților și al lumii de dincolo.
Egiptenii au creat standardele unei piramide clasice: un monument masiv cu
o bază pătrată și patru laturi care se unesc într-un punct.

Motivele pentru care egiptenii au ales sa isi construiasca piramide cu vârful

ascuțit sunt de natură religioasa. Zeul egiptean al soarelui, Ra, era
considerat tatăl tuturor faraonilor. Despre acesta se spune ca s-a autocreat
dintr-o movilă de pământ care avea forma unei piramide, dupa care i-a
creat și pe ceilalți zei.

Scopul acestor piramide era de a îngropa faraonii, pentru a-i ajuta să treacă în lumea de
dincolo. Aceste piramide erau aranjate intr-un anumit mod astfel încât să se reflecte Luna în
acestea. Dar înainte de a fi ingropați în aceste morminte, faraonii erau împodobiți cu bunuri de
preț, pentru că ei credeau că vor învia în lumea de dincolo și trebuiau să aibă tot ce le trebuie.
Egiptenii munceau din greu pentru a putea construi aceste piramide.
 4. Tower Bridge - Londra

Tower Bridge este un pod peste Tamisa situat în Londra. Podul a fost
construit între anii 1888 - 1894 și leagă partea de sud cu nordul orașului.
Lungimea totală a podului este de 244 m, înălțimea pilierilor atinge 65
m. Tower Bridge a fost proiectat în stilul neogotic de Horace Jones. Pe
malul de nord al Tamisei se află Turnul Londrei (Tower of London) și
Saint Katharine Docks. Pe malul de sud se găsește City Hall.

Tower Bridge este în același timp un pod mobil și un pod suspendat. Podul are două
turnuri care sunt legate între ele la nivelul superior prin pasarele, care au rolul de a
se opune forțelor orizontale exercitate de secțiunile suspendate ale podului de pe
părțile dinspre uscat ale turnurilor. Componentele verticale ale forțelor din secțiunile
suspendate și reacțiile verticale ale celor două pasarele sunt suportate de cele două
turnuri robuste. Pivoții pentru basculare și mașinile necesare deschiderii podului sunt
adăpostite la baza fiecărui turn. Culoarea actuală a podului datează din 1977 când a
fost vopsit în roșu, alb și albastru în onoarea Reginei Elisabeta a II-a, cu prilejul
celei de-a 25-a aniversări a urcării pe tron. Culoarea originală a fost maro ciocolatiu.
Tower Bridge este încă o trecere importantă și aglomerată peste Tamisa: în fiecare
zi trec peste pod peste 40.000 de oameni (în mașini, cu motociclete sau pe jos).
[15] Podul face parte din inelul rutier al City of London și este limita estică a
zonei în care se plătește pentru accesul cu autovehicule (nu se plătește însă o taxă
pentru trecerea pe pod cu mașina).

În 2014, instalarea unei podele din sticlă - Podeaua din sticlă a podului Tower -
în fiecare dintre pasarelele podului permite vizitatorilor să aibă o vedere
neobișnuită din pod și observați traficul rutier și fluvial sub picioarele lor.

Priveliștea pe care o oferă este uimitoare, podul fiind locul unde turiștii adoră să
se fotografieze. Între anii 2008-1012 Tower Bridge a trecut printr-un proces amplu
de modernizare, construcția fiind astăzi mai înfloritoare ca niciodată. Costul
lucrărilor s-a ridicat la 4 milioane de lire sterline, dar tot efortul a fost răsplătit de
uimirea locuitorilor și turiștilor deopotrivă.
Așadar, Tower Bridge este o construcție magnifică, edificiul fără de care Londra
nu ar mai fi la fel.
 5. Catedrala Sfântul Vasile - Moscova
Catedrala Sfântul Vasile Blajinul este situată în Piața Roșie din Moscova (Rusia) și a
fost construită în 1554. Catedrala reprezintă un lăcaș de cult ortodox, iar monumentul
este un simbol al orașului și al arhitecturii ruse tradiționale. Biserica adăpostește
mormântul Fericitului Vasile (sec. al XV-lea), care este patronul catedralei. Catedrala
este cunoscută pentru cupolele sale caracteristice sub forma bulbilor de ceapă.

Arhitectura cladirii si multitudinea de culori ce o imbraca fac din aceasta un

monument de valoare mondiala, unic si inegalabil. Catedrala uimeste prin culorile vii
ce stralucesc cu atata putere, in pofida vremurilor aprige din Rusia.

Cu toate ca turnurile si domurile par asezate la intamplare, haotic, acestea au totusi

multa logica, simbolismul si simetria intalnindu-se la fiecare pas. Catedrala este
acoperita de opt domuri ce incununeaza cele opt capele de sub ele. Aceste opt
domuri simbolizeaza cele opt atacuri ale tarului asupta Kazanului. Patru dintre ele
sunt octogonale si largi, celelalte patru fiind mai mici si patrate. In centrul acestora
se inalta o spira acoperita cu un mic dom auriu.
Altă legendă spune că ţarul l-a orbit pe Postnik Yakovlev, considerat arhitectul
catedralei, pentru a nu mai construi nimic care să o întreacă în frumuseţe.
Potrivit altei versiuni, catedrala ar fi fost opera unui maestru european, un
italian, ceea ce ar explica stilul ei.

Complexul catedralei, cu o înălţime de 103 metri şi o capacitate de 10.000 de

persoane. include o sală a Sinoadelor Bisericii, o Sală Sinodală, saloane de
recepţie decorate după modelul celor din Palatul Kremlin, un apartament
patriarhal, precum şi birouri ale Administraţiei Patriarhale. Zidurile groase de
3,2 metri sunt din beton îmbrăcat în cărămidă şi placat la exterior cu marmură.
La interior, lăcaşul a fost împodobit cu 22.000 metri de frescă, dintre care mai
bine de 9.000 sunt auriţi.

În 1990 Catedrala a fost declarată Patrimoniu Mondial, în cadrul sitului

Kremlin şi Piaţa Roşie din Moscova, potrivit UNESCO şi continuă să
uimească şi astăzi prin culorile vii ce strălucesc, în pofida vremurilor aprige
din Rusia.