LACURILE

Pe globul pamantesc lacurile asigura de 4 ori mai multa apa proaspata decat raurile, insa viata lor este mult mai scurta. Daca nu sunt suplimentate cu apa, acestea pot seca prin procesul de evaporare sau prin acumulare de mal. Geografii clasifica lacurile in moduri diferite: in functie de modul prin care au luat nastere, de prospetimea sau salinitatea apelor acestora si in functie de vietatile care pot supravietui in ele. Doar in cele mai sarate nu traieste nici o vietate. Unele lacuri s-au format prin miscari ale placilor tectonice sau prin intermediul vulcanilor. Altele prin topirea ghetarilor, sau prin inchiderea unui brat al marii. O mare parte a lacurilor au fost create de oameni. Acestea poarta numele de lacuri de acumulare, deoarece acumuleaza o rezerva de apa, fie pentru folosul oamenilor, fie pentru asigurarea energiei hidro-electrice. Lacuri tectonice Miscarile scoartei Pamantului au dus la formarea celui mai mare lac din lume, Marea Caspica, si a celui mai adanc, lacul Baikal din Siberia. Marea Caspica se afla intr-o depresiune situata intre Muntii Caucaz la vest si inalta coasta a Asiei Centrale la est. Suprafata sa continua sa varieze dupa cateva milioane de ani. Inainte de inaltarea lantului Caucaz, Marea Caspica era legata de Marea Neagra. Lacul Baikal a luat nastere in urma prabusirii unui bloc de pamant, ducand la formarea unei depresiuni care s-a umplut ulterior cu apa. Marea Vale Despicata a Africii este de asemenea un lac tectonic. Aceasta a inglobat o serie de lacuri, inclusiv lacurile Albert, Edward, Tanganyika si Nyasa (Malawi) si se intinde pana in sud-vestul Asiei, unde cuprinde lacul situat la cea mai joasa altitudine, Marea Moarta, la 399 m sub nivelul marii. Lacuri vulcanice Cea mai obisnuita forma de lac vulcanic este cea creata de apa care umple craterul unui vulcan stins. Unul dintre cele mai mari lacuri de acest gen este lacul Crater, din craterul Muntelui Mazama, in Oregon,

SUA. A luat nastere cu 6600 de ani in urma, are un diametru de 10 km si o adancime de 589 m. Unele lacuri vulcanice se formeaza in momentul in care lava se prelinge peste vai si se solidifica datorita apei reci. In acest mod s-a format Lacul Kivu, din Marea Vale Despicata a Africii, pe coastele Zairului si Ruandei. Cu ani in urma, valea Kivu avea curs nordic, spre Nil, insa de cand a fost blocata de eruptia unui vulcan din zona, apele sale curg prin raul Ruzizi, indreptandu-se spre lacul Tanganyika. Lacurile care provin in urma topirii ghetarilor sunt foarte des intalnite in emisfera nordica, fiind rezultatul glaciatiunii cuaternare. Majoritatea lacurilor din Marea Britanic au luat nastere in acest mod, precum si cele aproximativ 60.000 de lacuri din Finlanda si cele din Alpii Italieni. Ghetarii au sapat bazine adanci in stancile pe care le adaposteau, bazine care s-au umplut cu apa in urma topirii ghetii. Molozul depozitat de catre ghetari a provocat stavilirea unor vai si in final formarea de lacuri. O mare parte din lacurile din nordul Angliei au luat nastere prin acest proces. In regiunile calcaroase lacurile pot lua nastere sub scoarta terestra. Apa dizolva calcarul, creand pesteri uriase care adapostesc rauri si lacuri. Similar iau nastere lacurile din regiunile cu depozite subterane de sare. Lacuri sarate Cea mai mare parte a lacurilor contin apa proaspata si sunt mereu aprovizionate cu apa din exterior. Daca suplimentarea cu apa proaspata este limitata, mineralele de pe fundul lacului se depoziteaza cu timpul, apa proaspata se evapora, lasand in urma o apa sarata, bogata in minerale. Marele Lac Sarat din Utah, in SUA, constituie un exemplu tipic de lac sarat. Marea Caspica si Marea Aral din Federatia Rusa, sunt de asemenea lacuri sarate. Marea Aral a fost candva al patrulea lac din lume ca marime, insa acest lucru s-a schimbat in ultimii ani, datorita faptului ca raurilor care il alimentau cu apa li s-au schimbat cursurile. Suprafata sa a scazut de la 77.451 km patrati la 40.000 km patrati, situandu-l astfel doar pe locul 6. Lacul cel mai sarat este Marea Moarta aflata in Valea Iordanului, intre Israel si Iordan. Salinitatea acesteia este de 9 ori mai ridicata in comparatie cu cea a oceanelor. Datorita cantitatii mari de sare, corpul uman poate pluti la suprafata fara sa fie nevoit sa inoate. numar de lacuri artificiale care servesc drept rezerve de apa, sau reprezinta surse de alimentare cu apa pentru scopuri industriale si domestice. Exemple de lacuri artificial Lacul de acumulare Izvorul Muntelui(Lacul Bicaz) : (este cel mai mare lac de acumulare antropic

de pe raurile interioare,s-a format in anul 1960 prin colectarea apelor Bistritei si a paraielor

afluente,in Carpatii Orientali,la poalele muntilor Ceahlau si Stanisoara in scop hidroenergetic si turistic;el alimenteaza printr-un tunel de 5 km,pe sub muntele Botosanu,hidrocentrala Stejaru. Pe partea dreapata:Bistricioara,Schitu,Rapciunita,Vale Mare,Izvorul Alb si Secu formeaza la varsare mici golfuri.Pe partea stanga se varsa in lac paraiele Largu,Hangu,Buholnita si Potoci,formand adevarate ,,estuare. Barajul de la Izvorul Muntelui-Bicaz,inalt de 127 m si lung de 450 m,ascunde in spatele lui un lac cu suprafata de 3000 ha,avand o latime ce variaza intre 2000 si 2100 m si o adancime maxima de 90 m.Fauna lacului este alcatuita din mreana,clean,lostrita,scobar,moioaga,babusca,pastrav indigen,pastrav de lac si pastrav curcubeu,oblea,percusor,platica;de altfel aici exista amenajata si o crescatorie de pastrav(Potoci). Din portul amenajat in vecinatatea barajului se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot inchiria barci,hidro-biciclete,de asemenea exista posibilitatea cazarii fie la motel,fie la casute.)

Lacul Vidraru(Lacul Argeses):( (este un lac de acumulare antropic,a luat fiinta in luna martie 1966

pe raul Arges intre Cumpana si Oiesti,fiind asesta intre flancurile muntilor Fruntii si Ghitu,la o altitudine de 850 m in muntii Fagaras,la 61 km de Pitesti. Dupa Bicaz si Lotru este considerat al 3-lea lac de baraj ca marime din regiunea montana din tara.Are o lungime de 14 km si o suprafata de 8 700 000 m2,un volum de 564 mil m3 si o adancime de 155 m la baraj. In acest lac se regasesc apele raurilor Capra,Buda si a caterva afluente directi cu un debit total de cca. 5.5 mc/s,Raul Doamnei,Cernatul si Valsamul,Topologul,Valea lui Stan si Limpedea. Lacul poate fi folosit pentru sporturi nautice si pentru plimbari de agrement cu imbarcatiuni usoare,iar ca si unitati de cazare sunt cabanele Cumpana si Valea cu Pesti,situate pe malurile sale.)

Lacul Vidra(Lac de acumulare antropic format in anul 1972 in muntii Parang,inconjurat de paduri de molid.Are suprafata de 9 400 000 m2, o lungime de 9 km si un volum de 340 mil m3.) LACUL PORTILE DE FIER I Lacul Balta Alba(este situat in municipiul Bucuresti, in cartierul Titan, in mijlocul parcului Balta Alba de 26 ha. Lacul are ca scop principal agrementul fiind dotat in acest sens cu debarcader, barci si chiar vaporas.)

Lacul Portile de fier 1: S-a format intre anii 1964 - 1972 in muntii Banatului din Carpatii

Occidentali in spatele unui baraj de beton de 60 m inaltime, constituind cel mai mare lac de acumulare din tara. Cuprinde o mare parte a zonei Defileului Dunarii ( intre Bazias si Orsova ), formand impreuna cu hidrocentrala una dintre cele mai cunoscute si cautate destinatii turistice ale tarii Lac de acumulare cu un volum de peste 2200 milioane m3 se intinde de la baraj pana la confluenta cu raul Tisa. Are o lungime de 150 km, latimea maxima de 5 km si o suprafata de circa 700 km2, coada lacului intinzandu-se pana la 140 km ajungand in apropierea orasului Belgrad , unde Dunarea recapata forma sa initiala Barajul de 430 m lungime si 60 m latime a dus la ridicarea nivelului Dunarii cu 30 m. Acest lucru, impreuna cu cele doua ecluze ce asigura traversarea navelor si noaptea, au contribuit la imbunatatirea navigatiei Sistemul Portile de Fier I este una dintre cele mai mari constructii hidrotehnice din Europa si cea mai mare de pe Dunare, deasupra barajului construindu-se drumul ce leaga Romania de Serbia Constructia barajului a avut de asemenea un impact major asupra mediului, spre exemplu traseele de nmultire a mai multor specii de sturioni au fost ntrerupte permanent. n afara de asta, flora si fauna, precum si comorile geomorfologice, arheologice si culturale au fost protejate de ambele tari de la constructia barajului. n Serbia prin Parcul National erdap (ncepnd cu 1974, 636,08 km) iar n Romnia prin Parcul National Portile de Fier (din 2001, 1 156,55 km). Din categoria lacurilor construite de om,traditionale sunt iazurile(Lacul Herastrau din nordul Bucurestiului),mai numeroase in Campia Moldovei(mai mare este iazul Dracsani din judetul Botosani)si in Campia Transilvaniei(Lacul Geaca).S-au construit numeroase lacuri de acumulare de interes energetic,dar si pentru alimentari cu apa,regularizarea debitelor.