Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Realizator:Fortu Stefan
Ecosistemele acvatice se clasifică în ecosisteme de ape curgătoare
(pârâuri, râuri, fluvii) şi ecosisteme de ape stătătoare (lacuri, bălţi, mări
etc).
Ţara noastră are o bogată reţea de ape curgătoare, printre care şi un
important fluviu Dunărea.
Curentul şi viteza unei ape curgătoare sunt elementele principale care
determină fizionomia acestui ecosistem şi componenţa biocenozei.
Ecosistemul unui râu
După poziţia lor geografică, râurile sunt: de munte, colinare şi de şes.
Cele mai multe râuri sunt însoţite de brâuri de pădure, cu specii
caracteristice zonei prin care curg.
Din amonte spre câmpie se întâlnesc conifere, fag, stejar în amestec cu
ulmi şi mesteceni, sălcii şi arini, care se ancorează bine în solurile umede şi
moi.
Din acest punct de vedere ecologic, cursul unui râu se împarte în zone
longitudinale, fiecare având specie caracteristică de peşte.
Apele curgătoare din ţara noastră aparţin uneia dintre cele două zone:
• zona superioară sau zona păstrăvului (zona de munte şi colinară)
• zona inferioară sau zona crapului (zona de şes)
Zona superioară
Caracteristici ale biotopului
– Substrat din bolovani şi pietriş (la râurile colinare apare şi nisip)
– Viteză mare de curgere a apei (5-6 m/s la râurile de munte şi mai
redusă la cele colinare)
– Apă limpede, bogată în oxygen, cu temperatură relative scăzută
– Frecvente cascade
– Nu se depune materie organică din cauza curentului puternic al apei.
Componente ale biocenozei
– Plante: alge verzi şi muşchi de apă bine fixaţi pe pietre
– Animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee
bine fixate de substrat
– Animale vertebrate: peşti (zglăvocul la malul apei, grindelul pe sub
pietre, păstrăvul, lostriţa, boişteanul în masa apei); pe unii peşti stau
prinşi cu ajutorul unor ventuze chişcarii- vertebrate inferioare; dintre
amfibieni frecvent apar broasca verde, tritonul, iar dintre păsări se
pot întâlni mierla şi codobatura. În râurile colinare, peştii caracteristici
sunt: mreana, molanul, bibanul.
Zona inferioară
Caracteristici ale biotopului:
– Substrat format din nisip şi mâl
– Albie largă
– Viteza apei mică, iar debitul mare
– Apă tulbure
– Cantitate redusă de oxigen în apă
– Temperatura apei ridicată vara şi
scăzută iarna (până la îngheţarea
apei)
– Depozite de material organic pe
fundul apei
Componente ale biocenozei:
–Plante: în masa apei, algele verzi microscopice formează
fitoplanctonul. Plantele superioare sunt lintiţa, iarba-broaştei etc.
–Animele nevertebrate: animalele microscopice din masa apei
formează zooplanctonul (protozoare, viermi, crustacee); în mâl sunt
viermi, scoici, melci, larve de insecte.
–Animale vertebrate: peşti (caracteristici sunt crapul, ştiuca, cleanul),
broaşte, şerpi, precum şi numeroase păsări (care de obicei cuibăressc
în luncile râurilor).
Ecosistemul fluviului Dunărea
• Caracteristici ale biotopului:
– Albia propriu-zisă bine consolidată
– Adâncimea medie de 10 m
– Apă foarte tulbure
– Pe fundul apei este mult nisip şi mai ales, mâl
– Oscilaţii ale nivelului apei în funcţie de cantitatea de precipitaţii
• Componente ale biocenozei:
– Plante: fitoplancton bogat
– Animale nevertebrate: zooplankton dezvoltat, melci, scoici,
raci
– Animale vertebrate: peşti (crap, lin, plătică, roşioară, biban,
somn, ştiucă, scrumbie de Dunăre, cegă), şerpi de apă,
păsări (şoimul dunărean). Din Marea Neagră pătrund pentru
reproducere: morunul, păstruga, nisetrul.
Ecosistemul unei ape stătătoare