Padurea Mociar,

cea mai batrana padure din tara

Padurea Mociar este o arie protejata de interes national, rezervație naturala de
tip forestier, situata în Transilvania, pe teritoriul judetului Mures.

Padurea a fost declarata rezervatie naturala forestiera in anul 1932, pentru

protejarea stejarilor seculari.
Se intinde pe o suprafata de 48 ha, la altitudinea de 400 m si cuprinde stejari
(Quercus robur) seculari, 129 de arbori mari (diametre de peste 1,5 m).
Exista palcuri de stejari, cu varste de peste 500 de ani, cu diametre de 3-4 m,
cu inaltime de 20-23 m. Padurea este situata intr-o zona mlastinoasa, cu multe
balti.
Alti copaci intalniti sunt: jugastru (Acer campestre), paltin (Acer platanoides),
carpen (Carpinus betulus), fag (Fagus sylvatica), frasin comun (Fraxinus
excelsior), cires (Prunus avium), scorus de munte (Sorbus aucuparia).

Jugastru Paltin Carpen

Fag Frasin comun Cires

Stratul arbustiv ocupa aproximativ 35 % din suprafata si gazduieste: sangerul
(Cornus sanguinea), alunul (Corylus avellana), paducelul (Crataegus
monogyna), salba moale (Euonymus europaea), lemnul cainesc (Ligustrum
vulgare), porumbarul (Prunus spinosa), arbusti dezvoltati pe soluri cu
umiditate moderata spre abundenta.

Sangerul Alunul Paducelul

Salba moale Lemn cainesc Porumbarul

Din cauza umiditatii ridicate, intalnim specii ierboase higrofile (care cauta
umiditatea) cum ar fi floarea cucului (Cardamine pratensis), iarba de padure
(Deschampsia caespitosa), laleaua pestrita (Fritillaria meleagris), suvara
(Molinia caerulea), raculetul (Polygonum bistorta).

Floarea cucului Iarba de padure

Suvara Raculetul Laleaua pestrita

Aria adaposteste 118 specii de plante printre care narcisa (Narcissus poeticus
subspecia radiiflorus), laleaua pestrita (Fritillaria meleagris), mlastinita
(Epipactis helleborine), stupinita (Platanthera bifolia), etc.

Narcisa Mlastinita Stupinita

Biotopul zonei Padurea Mociar este dat de totalitatea factorilor abiotici.

Factorii abiotici geologici:

- substratul - roci vulcanice si roci sedimentare;
- apa statatoare – sol mlastinos;
Factorii abiotici geografici:
- pozitia geografica – continentala;
- altitudinea medie este de 400 m;
- latitudinea este 460 45’ 13“;
Factorii abiotici mecanici:
- vant predominant din V si NV;
- vanturile de E si NE, coboara dinspre munti si pot aduce vara o schimbare
brusca a temperaturii;
- vanturile din V si SV, aduc ploi;
Factorii abiotici fizici:
- temperatura medie anuala 7-9 0C;
- precipitatiile medii anuale 642,01 mm;
- umiditatea solului si aerului este mare, considerand solul mlastinos;
- lumina patrunde greu printre copaci.
Biocenoza specifica Padurii Mociar, caracteristica biotopului zonei, este
reprezentata de comunitatea de plante/animale/microorganisme din zona,
aflate in relatii interspecifice.
Entomocenoza (comunitatea de insecte) specifica padurilor batrine de stejar
(Padurea Mociar) este alcatuita din urmatoarele insecte: radasca (Lucanus
cervus), gandacul sihastru (Osmoderma eremita), gandacul croitor al
stejarului (Morimus funereus), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo),
Gnorimus octopunctatus.
Pe pajistile si poienile mezofile (conditii moderate de temperatura si umiditate)
traieste Isophya stysi.

Radasca Gnorimus octopunctatus

Gandacul croitor al Croitorul mare al

stejarului stejarului Osmoderma eremita Isophya stysi
 Ecosistem Biotop
Padurea de stejari - roci vulcanice si sedimentare
seculari Mociar - apa statatoare – sol
mlastinos
- pozitia geografica este
continentala
- altitudinea medie este de 400
mm
- latitudinea este 460 45’ 13“
- vant predominant din V si
NV;
- vanturile de E si NE, coboara
dinspre munti si pot aduce
vara o schimbare brusca a
temperaturii;
- vanturile din V si SV, aduc
ploi;
- temperatura medie anuala 7-
9 0C;
- precipitatiile medii anuale
642,01 mm;
- umiditatea solului si aerului
este mare, considerand solul
mlastinos;
- lumina patrunde greu printre
copaci.
Biocenoza
- copaci cum ar fi: stejarul, jugastru,
paltin, carpen, fag, frasin comun,
cires, scorus de munte
- strat arbustiv: sangerul, alunul,
paducelul, salba moale, lemnul
cainesc, porumbarul
- specii ierboase higrofile: floarea
cucului, iarba de padure, laleaua
pestrita, suvara, raculetul
- alte 118 specii de plante cum ar fi:
narcisa, mlastinita, stupinita, etc.
- nevertebrate: radasca, gandacul
sihastru, gandacul croitor al
stejarului, croitorul mare al
stejarului, gnorimus octopunctatus,
isophya stysi.
- vertebrate: mistreţii, căprioarele,
vulpile, bursucii, iepurii, diverse
rozătoare, precum şi numeroase
specii de păsări.