Scopul proiectului

Restaurarea ecosistemelor și controlul factorilor ce determină degradarea habitatelor de pe Valea

Jijioarei, în vederea îmbunătăţirii și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a habitatelor și a
populațiilor de specii din situl Natura 2000 Eleșteele Jijiei și Miletinului.

Obiectivele specifice

1. Evaluare stării actuale a ecosistemelor;

2. Reabilitarea amenajărilor și construcțiilor hidrotehnice asigurând, în același timp, condiții
ecologice pentru avifaună și asigurarea calității apei in acumulările de apă utilizate pentru
piscicultură;
3. Stabilizarea versanţilor şi a malurilor acumulărilor acvatice;
4. Controlul speciei invazive - Phragmites australis (stuf);
5. Restaurarea habitatelor de mlaștină;
6. Refacerea păşunilor degradate;
7. Crearea unor zone-tampon între terenurile agricole, gospodării, drumuri și acumulările de apă;
8. Restaurarea populaţiilor piscicole;
9. Ecologizare;

Obiective operaționale

1.1.Documentarea științifică și în teritoriu prin observații și discuții cu comunitatea locală;

2.1. Executarea lucrărilor de consolidare a malurilor;

2.2. Menţinerea nivelului optim şi circulaţia apei;

3.1. Stabilirea şi menţinerea relaţiilor cu specialişti (pedologi, chimişti, ecologi, botanişti);

3.2. Întocmirea unei liste cu speciile de plante care vor fi utilizate pentru stabilizarea
versanţilor;

3.3. Stabilizarea propriu-zisă a terenurilor degradate şi a malurilor surpate;

3.4. Monitorizare şi completare prin plantări repetate acolo unde este nevoie;

4.1. Stabilirea suprafeței de stufăriș ce va fi combătută în colaborare cu un ornitolog;

4.2. Combaterea stufului prin metodă mecanică și biologică;

5.1.Dragarea și utilizarea levigatului;

1
 5.2. Decolmatarea și întrebuințarea materialului rezultat;

6.1. Efectuarea unei arături superficiale;

6.2. Însămânţarea cu seminţe de la fânul cosit din pajişti cu o compoziţie floristică bogată;

6.3. Monitorizarea evoluţiei pajiştei restaurate;

6.4. Recoltare de seminţe şi însămânţare în parcelele unde evoluţia a fost necorespunzătoare;

7.1. Crearea unor zone tampon între terenurile agricole, gospodării, drumuri şi acumulările de
apă;

7.2. Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole;

7.3. Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor;

8.1. Introducerea de specii native de peşte;

8.2. Asigurarea habitatelor pentru puet;

8.3. Asigurarea diversităţii speciilor de peşte;

9.1. Informarea populației despre avantajele sortării deșeurilor;

9.2. Acțiuni de igienizare a zonelor;

2
 Introducere

Zonele umede reprezintă un complex de ecosisteme acvatice, terestre și de tranziție între

mediul acvatic și cel terestru extrem de dinamic, cu intense procese de eroziune și sedimentare.
Ecosistemele acvatice şi palustre prezintă o valoare biologică şi ecologică deosebită, prin
biodiversitatea pe care o adăpostesc, prin rolul bio-geochimic și hidrologic major în „economia
naturii. Aceste ecosisteme sunt deosebit de vulnerabile în faţa unor factori naturali și a intervenţiilor
umane de o intensitate foarte mică.
Reconstrucția ecologică este ansamblul de măsuri de modelare internațională, prin care se
asigură restabilirea structurii funcțiilor naturale hidrologice, biogeochimice și ecologice, diversității și
dinamicii naturale în vederea refacerii unui ecosistem degradat în urma intervenției umane. Prin
reconstrucția ecologică se urmărește reluarea funcțiilor naturale ale unui ecosistem și repunerea
acestuia în condiții de evoluție naturală, astfel încât să se regenereze habitatele și ansamblul
biodiversității inițiale ale ecosistemului respectiv.
Regenerarea resurselor naturale permite și exploatarea durabilă a acestora de către comunitatea
locală, astfel încât, programele de reconstrucție ecologică pot contribui, în egală măsură, atât la
îmbunătățirea calității mediului, cât și la creșterea calității vieții populației umane.
Localizare-Poziția geografică și caracterizarea zonei

Figura. 1. Poziția geografică- Valea Jijioarei (https://pe-harta.ro/judete/Iasi.jpg)

3
 Până în 1977, bazinul inferior al Jijiei reprezenta o zonă mlăştinoasă cu o suprafaţă mare la
confluenţa cu râul Jijia, acoperind circa 2,5 ha, dar acum aceasta s-a transformat în suprafaţă de iarbă
şi stuf. O evoluţie similară a fost observată în partea Sud a rezervorului Bulbucani, în timp ce alte zone
ale acestuia ( Focuri, Coarnele Caprei), fiind acum transformate în păşuni şi zone cu stuf. Din acel an,
s-a lucrat pentru amenajarea în zonă a lacurilor unei ferme piscicole.

În prezent, la doar câțiva kilometri de Iași, se găsește o rezervație naturală unică în România. În
arealul sitului aflat în bazinul inferior al Jijiei și afluenții Miletin și Jijioara este semnalată prezența
mai multor păsări enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 2009/147/CE din 30
noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice) 2 sau aflate pe lista roșie a IUCN. Datorită
diversității biologice mari (cca 200 se specii de păsări exotice ce poposesc, aici, anual în drumul spre
țările calde), Larga Jijia a fost denumită Delta Moldovei.

Valea Jijioarei aparține sit-ului Natura 2000-Eleșteele Jijiei și Miletinului este situată pe
teritoriul administrativ al comunelor Movileni cu satele ( Movileni, Potângeni, Larga-Jijia, Iepureni),
Gropnița ( Bulbucani, Forăști, Mălăești, Săveni, Sângeni), Focuri și Coarnele Caprei ( Arama și
Petroșica) ce se află în partea nord-estică a Județul Iași.

Aria naturală întinsă pe o suprafață de 18.990 hectare, a fost declarată arie de protecție special
avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 parte integrantă a rețelei
ecologice europene Natura 2000 în România.

Descrierea zonei

Valea Jijioarei este situată pe teritoriul administrativ al comunelor Movileni, Gropniţa

Bulbucani, Forăşti, Gropniţa, Focuri și Coarnele Caprei din județul Iași. Aria protejată încadrată în
bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei (subunitate geomorfologică a Câmpiei
Moldoveice aparține Podișului Moldovenesc), reprezintă o zonă umedă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării,
terenuri arabile cultivate și pășuni) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe
specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare.

Afluent al Jijiei (cunoscut ca cel mai important râu din bazinul hidrografic Prut), Jijioara (Gârla
Morii) este un curs de apă cu o lungime de aproximativ 34 de km. Râul izvorăşte din Dealul Petroşica
(cu altitudinea de 140 m) şi se varsă în Jijia, având un bazin de alimentare de 237 km2. Printre
afluenții Jijioarei se numără Borosoaia, Catargiu, Păiș, Lacul Negru și Sbanț. De la formare şi până la
vărsarea în colectorul Jijia, râul Jijioara este orientat de la vest către est (Coarnele Caprei - Larga Jijia)

4
 Climatul. Este temperat continental, iar din cauza schimbărilor climatice, verile au devenit
foarte călduroase şi uscate. Temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de 12 – 13 0C, iar
precipitațiile medii anuale sunt cuprinse între 400 și 600 mm/an.

Rețeaua hidrografică. Teritoriul județului Iași este străbătut de cursuri importante de apă. Unul
dintre aceste cursuri de apă, râul Jijia cu afluenții săi, face parte din bazinul hidrografic al Prutului.
Acesta din urmă, reprezintă granița naturală cu Republica Moldova pe o distanță de cca. 562,3 km.

Pe cursul râului Jijioara (afluentul Jijiei), au fost făcute ample lucrări de amenajare și
regularizare în urma cărora au apărut lacurile artificiale, ca urmare a construirii barajelor (o
caracteristică a teritoriului câmpiei colinare a Jijiei). În regiune sunt prezente 5 cursuri de ape
subterane ce fac parte din bazinul hidrografic al Prutului. Apa provenită din subteran este folosită la
alimentarea cu apă a populației, pentru industrie sau zootehnie. Principalii poluatori ai acestora fiind ce
industriali și agricoli.

Relief. Jijia se încadrează în forma majoră de relief Podişul Moldovei și anume în partea de est
unde se remarcă altitudini medii de 100-150 m. În această zonă relieful este neuniform, fiind
caracterizat de prezența dealurilor scunde și a depresiunilor. Versanții sunt puternic afectați de
eroziune, astfel generându-se văi orientate nord sud. Solurile sunt reprezentate de categoria marne-
argiloase.

Vegetația

Zona este reprezentată de un mozaic de habitate caracteristice pentru zonele umede: ecosisteme
acvatice reprezentate în principal de Phragmites australis ( la capătul lacului Bulbucani şi iazul
Focuri) oferind condiții propice cuibăritului pentru păsările acvatice și paseriformele de stufăriș, iar ca
pășuni uscate întâlnim Salicornia, plantă de sărătură, arbuști (Elaeagnus angustifolia – denumită
popular salcie mirositoare) şi ( Rosa canina - măceș).

5
 Phragmites australis-stuf ( foto original) Salicornia europaea-iarbă sărată (foto original)

Elaeagnus angustifolia-salcie mirositoare Rosa canina – măceș

https://7coline.wordpress.com/2012/05/17/elaeagnu http://attivarte.blogspot.com/2013/12/marmellat
s-angustifolia-salcioara-salcia-mirositoare/ a-di-rosa-canina.html

Fauna

Biodiversitatea faunistică este cel mai bine reprezentată de păsări, Valea Jijioarei fiind
considerată o zonă importantă de hrănire și de popas în timpul migrațiilor.

6
 Aici au fost identificate 128 specii de păsări conform cercetărilor efectuate de Carmen Gache în
Bird Fauna Diversity and Habitat Evolution in Jijioara River Valley(Romania),2016. Ne vom
concentra atenția pe 32 de speci semi-acvatice, aparținând famiilor Ardeidae, Threskiornithidae,
Ciconiidae, Scolopacidae, Charadriiformes, Charadriidae, Recurvirostridae.

Următoarele specii clocitoare au statut rar și foarte rar în România: lopătarul (Platalea
leucorodia) – Figura 1, ciocîntors (Recurvirostra avosetta) – Figura 2, picioroangul (Himantopus
himantopus) – Figura 3. Populațiile cuibăritoare au dimensiuni mici (până la cateva perechi pentru
această zonă), iar în timpul pasajului pot fi observate până la câteva sute de păsări.

Dintre speciile de interes comunitar din zonă, se pot enumera următoarele: stârc galben
(Ardeola ralloides) – Figura 4, stârc de noapte (Nycticorax nycticorax) – Figura 5, stârc roşu (Ardea
purpurea) – Figura 6, egretă mică (Egretta garzetta) – Figura 7, barză albă (Ciconia ciconia) – Figura
8, bătăuş (Philomachus pugnax) – Figura 9, fluierar de mlaştină (Tringa glareola) – Figura 10.

Figura 1. lopătarul (Platalea leucorodia Figura 2. Ciocîntors (Recurvirostra avosetta)

) Foto: Florin Chirila Foto: Florin Chirila

7
 Figura 3 Picioroangul (Himantopus Figura 4 Stârc galben (Ardeola ralloides) Foto:
Emil Todorov
himantopus) Foto: Emil Todorov

Figura 6 Stârc roşu (Ardea purpurea) Foto:

Figura 5 Stârc de noapte (Nycticorax
http://pasaridinromania.sor.ro/Starc-rosu
nycticorax) Foto: Daniel Petrescu

Figura 7 Egretă mică (Egretta garzetta) Foto: Figură 8 Barză albă (Ciconia ciconia) Foto:
Cristi Domsa
Emil Todorov

8
 Figura 9 Bătăuș – femelă (Philomachus Figura 10 Fluierar de mlaştină (Tringa
glareola) Foto: Cristian Mihai
pugnax) Foto: Dick Daniels

Caracterizarea comunelor

Comuna Movileni (zona Larga Jijia). În zona Larga Jijiei există acumulări de apă piscicolă
deținute de S.C. Pescaris și iazuri deținute de Consiliul local - Jijioara, Budăi, Izvoare 1 - 4, Movileni,
Ferarie, fiind utilizată pentru pescuit recreativ şi supusă unor lucrări de amenajare piscicolă, dar și
lucrări de igenizare și reîmprospătarea apei din bazine prin golirea completă toamna şi reintroducerea
apei în primăvară. Pe malul acumulării, este amplasată o stână de oi , ce determină atât degradarea
malurilor şi a pășunilor, prin suprapăşunat, dar şi prin tasarea solului de către animale, cât şi poluarea
apei.

9
 Figura 11. Stâna de oi așezată pe malul acumulării de apă (Foto original)

Terenurile de pe malul stâng al acumulării Movileni sunt utilizate de către localnici în scopuri
agricole. Arătura este dreaptă, nu pe curbă de nivel, cum ar fi indicată datorită reliefului deluros, ceea
ce înlesneşte spălarea solului şi a îngrăşămintelor agricole, acestea ajungând într-un final în
acumularea de apă, producând eutrofizarea. De-a lungul malului este prezent un cordon de stufăriş, în
coada acumulării şi pe întregul canal de comunicare existând deja o extindere masivă a stufărişului. Se
poate observa fenomenul de colmatare atât a acumulării cât şi a canalelor de comunicare. Canalul de
irigaţii paralel cu acumularea de apă este colmatat în totalitate şi invadat de stufăriş.

Figura 12. Extinderea invazivă a stufărișului (Foto original)

10
 În această zonă se practică pășunatul în exces, în principal cu ovine, valoarea furajeră a pășunii
fiind slabă. Versantul de pe malulul drept al acumulării este supus unui proces puternic de eroziune a
solului.

De asemenea au fost observate deşeuri răspândite atât pe malul apei cât și pe păşune. Canalul
de comunicare cu acumularea.

Figura 13. Eroziune solului (foto original)

Comuna Gropniţa (zona Mălăești, Forăști și Bulbucani). Malurile acumulării Mălăeşti sunt
surpate puternic. Zona destinată păşunatului este distrusă prin suprapăşunare şi tasarea solului cauzată
de numărul mare de animale. Există şi zone acoperite cu pâlcuri de arbuşti si tufişuri, dar solul este
erodat puternic din cauza factorilor naturali și antropici. Agricultura este practicată în mod
nesustenabil, arătura nu respectă conformaţia deluroasă a reliefului. Sunt prezente deşeurile în special
deșeuri din construcții și din materiale plastice, în special pe malul apelor și aceasta este o altă
problemă.

11
 Figura 14. Surparea malului, deșeuri depuse pentru a consolida malul. (foto original)

În zona Forăşti, iazul de iernare piscicol este plin şi pregătit de iernat, iar canalul ce înconjură
iazul de iernare este colmatat. Pe iaz au fost observate păsări domestice (în primăvară pe iazul de iernat
golit au fost numărați câțiva zeci de indivizi de păsări limicole). O bucată din coasta versantului este
acoperită de pâlcuri de salcie mirositoare (Elaeagnus angustifolia), iar restul versantului este supus
eroziunii solului. Animalele domestice sunt libere. Conviețuirea păsărilor domestice cu cele sălbatice
pot determina probleme grave precum transmiterea de boli, dar şi prin alungarea unor specii de păsări
sălbatice (gâştele sălbatice, care au culoar de migraţie în această zonă, nu stau pe un luciu de apă unde
sunt prezente şi gâştele domestice).

12
Figura 15. Iazul piscicol de iernare, canalul de comunicare colmatat și prezența gâştelor domestice pe
lac (foto original)

Zona lacurilor Bulbucani şi Bulbucani 1 prezintă aceleaşi probleme constatate şi la celelalte

zone: extinderea gospodăriilor până la luciul de apă, fără a păstra o zonă-tampon de protecţie contra
poluării, maluri nestabilizate supuse surpării, zonele de păşune sunt distruse prin suprapăşunat,
dealurile înconjurătoare sunt erodate, iar agricultura practicată nu este sustenabilă. Și în această zonă
au fost observate, pe lac, păsări domestice.

Nivelul apei în acumularea Bulbucani este foarte scăzut, iar potrivit datelor Agenţiei de Mediu
apele sunt de calitatea a IV-a. Sunt prezente zone cu vegetaţie carbonizată - o încercare eşuată de a
controla invazia stufărişului prin arderi. Pe canalul de comunicare cu acumularea Păiș se pot observa
efectele colmatării.

13
 Figura 16. Arderi necontrolate a stufului, plus deșeuri din gospodării (original)

Comunele Focuri și Coarnele Caprei (zona Păiș)

În zona acumulării Păiș au fost semnalate probleme legate de versanţii erodaţi, păşuni distruse
și aplicarea tehnicilor agricole necorespunzătoare. Pe suprafaţa acumulării este o extindere masivă a
stufărișului.

Figura 17. Invazia de stufăriș (foto original)

14
 În urma investigațiilor în teren, pe 20.10.2018, s-au constatat următoarele probleme:

 Reducerea calității și cantității apei de pe cursul râului Jijioara

 Reducerea suprafeței umede
 Soluri degradate (eroziune, alunecări de teren, surparea malurilor)
 Extindere invazivă a stufărișului
 Absența vegetației palustre
 Absența vegetației arbustive
 Pășuni degradate și suprapășunat
 Lipsa zonelor tampon
 Piscicultură nereglementară
 Agricultura și practicile agricole
 Depozitae necorespunzătoare a deșeurilor

Dacă aceste probleme nu vor fi rezolvate, în viitor se va ajunge la o reducere semnificativă a

suprafețelor de apă sau chiar la dispariția completă a acestora, la dispariţia completă a zonei
mlăştinoase şi a organismelor dependete de aceste ecosisteme. Toate aceste elemente împreună
califică această zonă drept propice pentru implementarea a unui proiect de reconstrucție ecologică.

2. Reabilitarea amenajărilor și construcțiilor hidrotehnice asigurând, în același timp,

condiții ecologice pentru avifaună și asigurarea calității apei în acumulările de apă utilizate
pentru piscultură.

Dupa finalizarea construcțiilor hidrotehnice acumularea Bulbucani va avea suficientă apă

provenita din râurile afluente, menținându-se constantă. Celelalte acumulari vor fi alimentate treptat cu
apă din lacul Bulbucani.
În urma lucrarilor de excavare, dragare și decolmatare efectuate pe aceste acumulări, fermele
piscicole din Focuri, Forasti, Potangeni-Movileni nu au fost afectate

Mentinerea nivelului optim si circulatia apei

În primul an al implementării proiectului, activităţile care se vor desfăşura pe sectorul acvatic

în vederea asigurării unui nivel optim de apă pe toată Valea Jijioarei, vor începe în luna august 2018 şi
vor dura până în ianuarie 2019 pentru iazurile Coarnele Caprei, Focuri şi Movileni.
Pentru a menţine suprafeţele de apă la un nivel optim trebuie efectuate câteva operaţiuni:

15
 1. În primul rând, o primă etapă este reprezentată de curăţarea stăvilarelor hidrotehnice pentru a
asigura o bună comunicare între toate suprafeţele de apă. Acest proces se desfasura pe parcursul
primaverii.
2. O altă acţiune care se impune în vederea menţinerii circulaţiei optime a apei este îndepărtarea
stufului din masei apei. Se va desfasura pe parcursul toamnei.
3. Consolidarea digurilor şi a malurilor are ca scop împiedicarea scurgerilor nedorite de apă.
Pentru consolidarea malurile se vor face plantaţii cu specii de Salix, care pe lângă faptul că vor
menţine malurile vor contribui şi la împiedicarea evaporării apei. Procesul se va desfasura pe parcursul
primaverii.

După această etapă se va ridica stăvilarul care opreşte apa din iazul Movileni pentru a favoriza
scurgerea acesteia în râul Jijia.
În amonte, în zona Coarnele Caprei – Focuri având în vedere că nu există stăvilare, se vor
efectua întâi lucrări de drenarea apei care mai există, către lacul Bulbucani, după care vor începe
lucrările de instalare a stăvilarelor şi de consolidări ale digurilor. Lucrarile de amenajare se vor realiza
de catre societatea S.C. Florix Company Construct S.R.L.Operatiunile sunt estimate sa dureze pana la
sfarsitul lunii septembrie 2019.
În perioada lunii august când păsările se pregătesc şi încep migraţia vor avea suficentă hrană
pentru refacerea stocului de energie deoarece cuveta lacustră rămâne fără apă, iar în mâl se găsesc o
multitudine de larve acvatice ale insectelor.
Ecologizarea iazurilor
După această etapă, se va face arderea controlată a stufului de catre un personal capabil pentru
o astfel de operatiune deoarece prin ardere se distrug toate bacteriile care ar putea cauza boli faunei
acvatice, astfel încât se va realiza implicit şi o igienizare a apei.
Urmează îndepărtarea sedimentelor aluvionare depuse în coada lacului, folosind excavatorul, totodată
malurile vor fi consolidate folosind pământ tasat şi plantând specii de Salix tocmai pentru a împiedica
evaporarea apei,lucrarile vor fi realizate de catre societatea S.C. Florix Company Construct S.R.L si al
unui personal angajat de firma piscicola pentru operatiuni de decopertare a stufului.Perioada
operatiunilor va fi estimata de la finalizarea lucrarilor de amenajare din zona Coarnele Caprei – Focuri
pana la sfarsitul primarii lui 2020.
La finalul lunii martie după finalizarea tuturor activităţi lor specificate anterior, se va umple
cuveta lacustră a acestui iaz cu apa din iazurile Potângeni şi Mălăeşti care, la rândul lor vor fi supuse
aceloraşi tehnici în vederea păstrării apei.

16
 În al treilea an al proiectului, pentru iazurile Potângeni şi Mălăeşti lucrările se vor desfăşura în
perioada martie - august 2020, iar pentru iazurile Forăşti şi Gropniţa lucrările se vor executa în
perioada august 2020 – ianuarie 2021. În ultimul an, lacul Bulbucani va fi supus aceloraşi activităţi de
ameliorare, cuprinse în perioada ianuarie 2021 – aprilie 2022.
Pentru procesele de asigurarea calitatii apei si conditiei ecologice a avifaunei din complexul
iazurilor din zona Jijioarei se va organiza o dezbatere prin care firma piscicola va constientiza
impactul starii iazurilor asupra dezvoltarii ca firma piscicula cu scopul incredintarii sa-si asume
costurile lucrarilor de amenajare care vor fi realizate de catre societatea S.C. Florix Company
Construct S.R.L.
Resurse umane: Proprietarii pisciculturii
Perioada de desfășurare:August 2018–Aprilie 2022
Buget:va fi acoperit de catre firma piscicola.
3. Stabilizarea versanţilor şi a malurilor acumulărilor acvatice

Problema versanților supuși eroziunii a fost observată de-a lungul acumulărilor: Larga Jijia,
Mălăești, Forăști, Bulbucani, Focuri și Păiș.

De evaluarea stării actuale a terenurilor degradate prin eroziune, alunecări și antrenarea solului
cu apa de viitură se va ocupa o echipă de specialiști cum este cea a OSPA-IAȘI (un organ tehnic de
specialitate al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în teritoriu și funcționează ca instituție de
stat, de interes public cu personalitate juridică în subordinea Direcției pentru Agricultură, în
conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 477/1990 privind îmbunătățirea activității
direcțiilor generale pentru agricultura județului). OSPA-IAȘI este o unitate ce funcționează din 1970,
cu sediul în municipiul Iași și deține o bogată bancă de date cu privire la calitatea solurilor din zona
Moldovei, dar în special din județul Iași. Având în vedere că OSPA-IAȘI dispune de specialiști în
domeniul pedologiei și chimiei, ei se vor ocupa de stabilirea tipului de sol și analiza acestuia (pH,
umiditate, concentrația reziduului calcinat, concentrația enzimatică, prezența elementelor precum
sodiu, potasiu, azotați, fosfați, nitrați, carbonați etc.). În acelși timp este foarte important să se facă
studii privind existența micelilor și/sau a sporilor ciupercilor micorizante în sol cu care unele dintre
speciile de plante, ce vor fi plantate ulterior, ar forma simbioze. Rezultatele oferite de către OSPA-
IAȘI vor fi utilizate apoi de botaniști pentru a stabili unde anume, speciile propuse, vor fi amplasate,
corespunzător cu specificul ecologic al acestora. Speciile prevăzute pentru stabilizarea terenurilor
degradate au fost alese avându-se în vedere realizarea concordanţei între exigenţele staţionale ale
acestora şi condiţiile de teren.

Pentru o stabilizare bună a terenurilor degradate se propune ca soluție:

17
 1. Metodă ce se bazează pe un amestec de semințe de plante cu o rădăcină ce pătrunde adânc în
sol și care pot fi însămânţate pe pante cu o înclinare de până la 70-75°. Amestecul de plante
include specii ce au următoarele caracteristici:

botanice și agrochimice:

 plante perene;

 naturale (nemodificate genetic);

 multe dintre plante sunt autohtone;

 plante furajere de cea mai bună calitate;  morfologice și fiziologice:

 sistemul radicular are viteză mare de creştere și, deci, fixează solul până în profunzime (atinge 2,5-5
m în funcţie de gradul de compactare a terenului;

 adaptabilitate la orice tip de teren (pământuri fine, mâloase, argiloase până la pietriş și nisipuri;
aceste plante cresc şi pe rocile cu coeziune scăzută şi alterată);

 adaptabilitate la condiţii pedo-climatice extreme (pH: 4-11; temperatura: -450C ... + 600C);

 rezistenţă foarte mare la secetă, la mediu salin, la inundare şi la incendiu, (cu o mare capacitate de
regenerare după incendiu);

 plante pionier, capabile să se dezvolte chiar şi în soluri sărace în substanţe organice şi nutritive sau în
soluri poluate, favorizând acoperirea terenului cu vegetație;

 eficacitate fotosintetică ridicată (plantele C4) ce contribuie la o absorbţie considerabilă de CO2

Se realizează o însămânţare ―tehnică în care se utilizează seminţe speciale care produc plante
ierbacee cu caracteristici deosebite. Tehnologia de implantare constă în stropirea suprafeţei expusă la
alunecare cu un amestec format din apă, mixtură de agenţi naturali, pământ şi un amestec de seminţe
PRATI ARMATI® . Se obţine într-un scurt timp o suprafată înverzită a cărei plante au rădăcini cu
totul deosebite. Implantarea se poate face folosind un vagon cisternă cu presiune sau un elicopter în
zonele greu accesibile. Acestă acţiune se va realiza primăvara în lunile martie-aprilie.

2. Plantarea speciilor de arbori și arbuști sub formă de fâșii, pâlcuri. În general, pe terenuri cu
fenomene de deplasare, cu deosebire pe cele alunecătoare, se dă prioritate speciilor rezistente la
deranjări în zona rădăcinilor, cum sunt Alnus glutinosa (anini), Hippophae rhamnoides (cătina) albă,
Elaeagnus angustifolia (sălcioara), Fraxinus ornus (mojdreanul), Crataegus monogyna (păducel).

18
 Având în vedere că primele trei specii enunţate mai sus sunt specii comune la noi și luând în
considerare cele două aspecte discutate mai sus, se propune, pentru stabilizarea versanților, plantarea
unor fâșii, pâlcuri mozaicale dintre Fraxinus ornus (mojdreanul), Crataegus monogyna (păducel) și
Tilia cordata (tei pucios).

Elaeagnus angustifolia (sălcioara) este o specie care îşi poate satisface cerinţele de azot prin
simbioza cu microorganisme asimilatoare, poate fi plantată în cele mai dificile condiţii de vegetaţie, în
staţiunile cu erodisoluri sau rocă la suprafaţă şi/sau afectate de salinizare, exceptând suprafeţele cu
deficit mare de umiditate.

Hippophae rhamnoides (cătină alba) se utilizează de regulă, în silvostepă numai în treimea

inferioară a versanţilor, pe substrate marno-argiloase, în condiţiile în care regimul de umiditate a
solului răspunde exigenţelor speciei. În cazul nostru, cătina albă se va utiliza în condiţii asemănătoare
cu sălcioara, fiind rezistentă faţă de conţinutul ridicat de carbonaţi de calciu şi săruri solubile,
procurându-şi azotul necesar nutriţiei prin simbioza cu microorganisme asimilatoare, dar numai pe
porţiunile de teren unde există o aprovizionare bună cu apă (îndeosebi pe poţiunile de teren
alunecătoare în substrate marno-argiloase). Ținând cont de cele spuse mai sus, terenul pe care vor fi
plantate cătina albă și sălcioara va fi stabilit în urma realizării studiilor pedologice și chimice ale
solurilor, în vederea alegerii terenului care va oferi speciilor cele mai optime condiții de creștere și
dezvoltare. Cătina albă va fi plantată asemeni unei livezi, iar sălcioara va fi plantat la marginea culturii
de cătină, având rolul de zonă tampon. Cătină are valoare alimentară (Al), medicinală (Md) și
ornamentală (Or). Plantația de cătină va fi de folos nu doar pentru stabilizarea versanților, dar și pentru
comunitățile locale.

Juglans regia (nuc) este o specie care, datorită sistemului radicular foarte puternit și a
rezistenței coroanei arborelui la vânturi, poate fi folosită pentru stabilizarea versanților, dar din cauza
fenomenului de alelopatie (influența inhibitoare a unor produși metabolici asupra plantelor din
vecinătate), nucul nu poate fi plantat printre speciile enumerate mai sus. Astfel, puieții de nuc vor fi
plantați în fâșii separate ce vor avea două întrebuințări: de stabilizare și crearea zonelor tampon.

În cazul versanților abrupți, stabilizarea lor se va face în trepte cu ajutorul unor druci din lemm,
ulterior pe aceste trepte vor fi plantați arbori sau arbuști, în funcție de gradul de înclinare a terenului.
Astfel, sistemul radicular al plantelor va pătrunde în profunzimea solului și îl va fixa bine, iar drucii
din lemn, se vor degrada natural, neafectând prea mult pH-ul, cantitatea de substanță organică și
anorganică și chimismul solului. În cazul lutăriilor active din coada lacului Bulbucani1, care arată ca
un versant abrupt din cauza extracției lutului de către localnicii din apropiere, acestea vor fi stabilizate

19
cu o plasă metalică cu ochiuri mari, astfel se va reduce impactul antropic, iar prigoriile vor putea sa-și
facă cuibul fără a fi speriate de oameni. Fâșiile de arbori și arbuști, obligatoriu, trebuie amplasate pe
direcția inversă a celui mai evident gradient ecologic, cu scopul ca acestea să oprească mai mult sau
mai puțin apa de viitură ce spală versantul intensificând procesul de eroziune și ca urmare ducând la
colmatarea albiei râului și a acumulărilor de apă.

O altă problemă majoră, observată la fața locului, este surparea malurilor. Pentru a stabiliza
malurile se vor planta două specii de arbori Alnus glutinosa și Salix sp. Metoda cu drucii de lemn poate
fi utilizată și în cazul malurilor foarte degradate.

Ca rezultat, versanții vor fi stabilizați, adica va fi rezolvată broblema principală, iar în plus vor
fi ameliorate parțial alte aspecte ale mediului: formarea de microecosisteme, sursă de hrană pentru
organismele animale (fructele de Crataegus monogyna, Juglans regia, Elaeagnus angustifolia ), crearea
unui dizain peisagistic mai plăcut și absorbția CO2 în cantități mari, reducerea cantității de aluviune ce
sunt duse cu apa de viitură în albia râului și acumulările de apă din apropiere. Roadele plantațiilor de
Hippophae rhamnoides și Juglans regia vor putea fi folosite de localnicii din zonă (consum propriu,
vânzare), astfel, pe viitor se va putea observa o creștere lentă a economiei localităților alăturate, deci, și
o creștere a nivelului de trai a oamenilor.

Au fost propuse două metode de stabilizare a terenurilor degradate, și anume plantarea unor
pâlcuri, fâșii de specii arboricole în combinație cu terenuri libere și stabilizate cu specii ierboase. Este
foarte important să se lase spațiile acelea goale, pentru ca speciile de păsări răpitoare să aibă
posibilitatea să observe prada și să vâneze.

În tabelul de mai jos este prezentat specia care va fi plantată, metoda şi perioada de plantaţie.

Activitatea Metoda Perioada

Plantarea speciei de Puieții de nuc vor fi protejați de curenții de aer și expunere la soare Octombrie-
în momentul transportării de deoarece nucul are rădăcinele foarte
Juglans regia noiembrie
sensibile la temperaturile scăzute, lipsa de apă, expunerea la
curenţii de aer etc. Rădăcinele odată afectate au capacitatea scăzută
de a se reface în timp scurt. Organul important al nucului este
rădăcina. Se întroduc în şanţuri de 50 – 60 cm adîncime cu tot
sistemul radicular. Se acoperă rădăcinele cu pământ umed. Pentru
plantare se vor cumpără plante altoite de 1-2 ani.

Plantarea speciei de Teii se plantează toamna sau primăvara. Distanța dintre indivizi Noiembrie
trebuie să fie de aproximativ 3 m. Dimensiunile gropii în care va fi
Tilia cordata
plantat puietul variază între 70 – 100 cm, în funcție de mărimea

20
 puietului și a rădăcinii acestuia.

Plantarea speciei de Plantarea se face în perioada de repaus vegetativ, toamna sau Octombrie-
primăvara, dacă solul nu este înghețat și temperatura aerului nu
Fraxinus ornus Noiembrie
scade mai jos de 50C.

Plantarea speciei de Păducelul se plantează la vârsta de cca doi ani, toamna sau Aprilie
primăvara. Schema plantării păducelului este următoarea – 2×2
Crataegus monogyna
metri între gropile de plantare, care trebuie să aibă o adâncime de
60-70 de centimetri. La plantare trebuie să fim atenți ca sistemul
radicular al plantei să rămână la nivelul solului. După plantare este
obligatoriu să udăm planta și să acoperim solul cu turbă, întrun strat
de cca 4-5 centimetri.

Plantarea speciei de Cătina se plantează pe sexe, la 4 – 7 plante feminine se plantează o Octombrie-

plantă masculină. Perioada de plantare este toamna sau primavara
Hippophae Noiembrie
devreme. Înainte de a fi plantate, plantele de cătină trebuie să treacă
rhamnoides
prin procesul de mocirlire. Acesta constă în înmuierea rădăcinii
plantei în următoarea compoziție: se amestecă balega de vaca,
argilă, apă si pământ rezultând o compoziție omogenă. Gropile au o
adâncime de 60 cm și o lățime tot de 60 cm, pentru a se putea
dezvolta bine, pe fundul gropii se pune bălegar putred și pământ
fertil până ajungem la 15 cm de suprafață. Pământul din groapă
trebuie calcat cu piciorul. După plantarea puieților se adaugă apă,
iar pe parcursul a 2-3 ani, este important ca în jurul plantei să nu
crească buruiene și planta să nu fie atacată de rozătoare (toamna
fiecare individ al speciei trebuie legat cu folie de nailon, iar
primăvara dezlegat

Plantarea speciei de Această specie este înrudită cu cătina și având în vedere că aceste Octombrie-
două specii vor fi plantate în apropiere una față de alta, sădirea
Elaeagnus Noiembrie
sălcioarei va fi asemănătoare cu cea a cătinei.
angustifolia

Plantarea speciei de Puieţii se obţin prin tăierea nuielor de salcie în perioada ianuarie - Februarie-
februarie la o lungime de minim 170 mm. Grosimea acestora
Salix sp. Martie
trebuie să fie de minim 9 mm. Puietul de salcie se plantează în
gropi cu adâncimea de minim 25 mm. După primul an, din aceşti
puieţi se vor dezvolta 2-3 nuiele cu înălţimea maximă de 2 m.
Pentru a determina o creştere a densităţii, nuielele de salcie se taie
după primul an de dezvoltare cât mai aproape de nivelul solului.
Puieții vor fi plantați la o distanță unul de altul de cca 1 m.

21
Plantarea speciei de Se vor planta puieți cu rădăcină nudă, cu dimensiuni între 30-100 Aprilie-Mai
cm. Schema de plantare – un puiet la 2,5 m x 3,0 m. Pentru Aprilie-
Alnus glutinosa
mai 51 fiecare puiet se asigură o cantitate de 7 l compost.

Tabel nr.1. Plantarea speciilor.

Plantarea arborilor și arbuștilor, se va realiza de către voluntari în cadrul unor activități bine
organizate de către cadrele didactice universitare și ligile studențești din Iași: LSGG, TERIS,
LSUSAMV, facultățile de biologie, geografie și geologie, ecologie.

4. Controlul speciei invazive - Phragmites australis (stuf)

Teritoriul României ridică probleme multiple şi complexe datorită condiţiilor variate de relief,
climă, sol, hidrografie, hidrologie şi de infrastructură rurală pe care le are. Studiile întreprinse au scos
în evidenţă că sunt zone întinse cu soluri care suferă permanent de secetă, de eroziune, de inundaţii şi
exces de umiditate, adeseori pe aceleaşi terenuri suprapunându-se acţiunea negativă a doi sau mai
mulţi factori.

Actualmente, în urma ieșirei pe teren, s-a constatat că acumulările de apă de pe cursul Jijioarei
sunt afectate de mai mulți factori naturali (instabilitatea solului ce conduce la surparea malurilor și
depunerea de aluviuni pe fundul acumulărilor; seceta ce are ca efect micșorarea sau chiar dispariția
ochiurilor de apă; iazurile sunt, aproape în întregine, invadate de stufărișuri, reducerea suprafeței
umede) și antropici (poluarea prin depozitarea deșeurilor la marginea apelor).

Având în vedere că fiecare problemă de mediu este unică, ea necesită o abordare, o soluționare
specifică și individuală și tot odată cunoscând faptul că valea Jijioarei se găsește pe lista zonelor
umede, iar acestea fiind deosebit de vulnerabile din punct de vedere chimic, fizic și biologic în fața
unor intervenții umane, de amenajările și construcțiile hidrotehnice de pe cursul râului Jijioara se va
ocupa o echipă de specialiști în domeniu ce sunt dotați cu aparate și utileje corespunzătoare.

În absenţa apei, suprafețele cu stuf s-au extins dar calitatea este foarte proastă, nefiind potrivită
pentru cuibăritul păsărilor. Lipsa apei afectează ciclul de dezvoltare a unor insecte și a peștilor care
servesc drept hrană pentru unele păsări.

Phragmites australis (stuful) este o plantă cosmopolită, erbacee, perenă, din familia
gramineelor (Poaceae), ce vegetează pe terenuri inundabile, dar şi pe soluri neinundabile unde nivelul
apei freatice este ridicat sau oscilant. Tulpina subterană este reprezentată de un rizom (poate ajunge
până la 1,5 m adâncime ), tulpina erectă rigidă de 1 până la 4 m, frunze lanceolate verzi-albăstrui și
flori dispuse în panicule terminale, produce până la 2000 semințe cu viabilitate scăzută.

22
 În perioada decembrie – martie, plantă este în repaus vegetativ, semințele germinează în
perioada martie – mai, în perioada mai – iulie planta se dezvoltă, iar în august – octombrie formează
flori și semințe, semințele și rizomii acumulează substanțe nutritive în perioada octombrie - decembrie.

Deoarece dezvoltarea acestuia nu a fost controlată, unele suprafețe acvatice de pe Valea

Jijioarei, se confruntă acum cu invazia aceste specii. Pentru a elimina această problemă, se urmărește
epuizarea rezervelor nutritive din rizomii stufului , prin combinarea a doua metode, mecanică și
biologică. În vederea acestor lucrări se va colabora în permanență cu un ornitolog, entomolog, inginer
horticultor și biolog.

Combaterea ulterioară a stufului va fi asigurată de metode controlate și dirijate de către

specialiști biologi. Această metodă ar putea fi aplicată pentru acumularea de la Larga Jijia, coada
lacului Bulbucani, Mălăești, Păiș- Focuri și Coarnele Caprei, însă în unele zone stuful lipsește, zona
Forăști.

Suprafețe întinse de pe Valea Jijioarei (coada lacului Bulbucani și acumularea Paiș – Focuri și
Coarnele Caprei, canalele de comunicare de lângă acumularea Movileni) se confruntă cu o extindere
invazivă a stufărișului, din această cauză a dus la dispariția habitatelor caracteristice zonelor umede
(habitate acvatice, pășuni inundabile), favorizând evaporarea apei, dar și afectarea avifaunei (proasta
calitate a stufului împiedică cuibărirea și extinderea lui a înlocuit teritoriile de hrănire), acesta având
un rol important.

Controlul dezvoltării plantei se poate face prin distrugerea părților aeriene înainte ca ele să
înceapă acumularea de noi rezerve în rădăcini sau rizomi. Un factor important este că distrugerea
incompletă cauzează apariția a 2-3 muguri pentru fiecare lăstar afectat, care au capacitatea de a forma
flori și semințe.

Înainte de începerea procesului de înlăturarea controlată a stufului, se va consulta un ornitolog

pentru a stabili suprafața de stuf înlăturată, fără a periclita avifauna din zonă, în special zona de
cuibărit a unor specii acvatice.

Puține metode de înlăturare controlată a stufului sunt cu adevărat eficiente când sunt utilizate
individual, iar extinderea lui poate reîncepe daca nu este aplicată o strategie sustenabilă de
management a înlăturării controlate.

Ca o primă etapă a înlăturării stufului este tratarea cu erbicide, însă are un impact negativ
asupra mediului (erbicidele pot afecta peștii și macronevertebratele), de aceea utilizarea lor nu este
indicată.

23
 Metodele mecanice folosite pentru înlăturarea controlate a stufului sunt tăierea și arderea
controlată.

Această metodă va fi aplicată în zona acumulărilor de la Larga Jijia, Bulbucani și zona

Coarnele Caprei deoarece în aceste zone stuful este întins pe suprafețe dense și este de o calitate
proastă, tăierea va fi realizată prin cosiri manuale cu ajutorul secerelor speciale sau cu ajutorul
mașinilor speciale destinate în acest scop (motocoase de umăr).

Perioada în care se va desfășura va fi din septembrie până la primul îngheț (în această perioadă
se obțin cele mai bune rezultate în ceea ce privește eliminarea biomasei și se evită sezonul de cuibărit
și deranjarea păsărilor. Dacă se folosesc motocoase de umăr, se taie la o distanță de 8-10 cm pentru a
evita animalele de mici dimensiuni și vegetația nativă. După ce stuful este tăiat, el trebuie înlăturat
imediat și distrus (prin ardere) pentru a împiedica răspândirea semințelor și pentru a permite vegetației
native să se dezvolte.

Această metodă trebuie utilizată cu atenție pentru a evita stimularea creșterii stufului prin tăieri
prea dese sau într-o perioadă nepotrivită.

Prin aceasta serie de cosiri repetate se urmarește scăderea viabilității noilor lăstari și scăderea
biomasei subterane.

A doua metodă mecanică aplicată (pentru înlăturarea controlată a stufului) este arderea
controlată pe porţiuni mici strategice, realizată după părăsirea zonei de către avifaună. Se produce
astfel și o igienizare a apei cu efecte benefice şi asupra sănătăţii organismelor acvatice împiedicându-
se dezvoltarea unor bacterii care pot provoca diferite boli. Această metodă se va aplica pentru
acumularea de la Larga Jijia, coada lacului Bulbucani, Mălăești și Coarnele Caprei.

Se folosește după cosire și se planifică atent pentru a preveni incendiile și pentru a minimaliza
impactul asupra habitatelor înconjurătoare. Perioadele optime sunt la sfârșitul lunii august sau iarna, în
luna ianuarie.

Inundațiile controlate sunt o a treia metodă de înlăturare controlată a stufului, se vor face la
sfârșitul lunii august (după ce avifauna părăsește zona) cu scopul evitării dezvoltării stufului și pentru a
permite regenerarea vegetației native. Nivel optim al apei este de aproximativ 16 cm. Metoda se va
aplica pentru toate acumulările.

Înlăturarea controlată a stufului prin metodă biologică se realizează cu Ctenopharingodon

idella (cosaș).

24
 Această metodă va fi aplicată pentru toate zonele Larga Jijia, coada lacului Bulbucani, Mălăești
și Coarnele Caprei.

Combaterea biologică se realizează cu Ctenopharingodon idella (cosaş) este o specie

consumatoare de macrofite acvatice şi terestre. Face parte din familia Cyprinidae, singura specie din
genul Ctenopharingodon și este vegetație acvatică din abundență.

Corpul este alungit, rotunjit, lipsit de carenă, spatele de culoare închisă verde- gălbui, cu
abdomenul gălbui, solzi sunt mari și plați. Lungimea medie este de 30 -100 cm și cu o greutatea medie
de 3-12 kg. Atinge maturitatea sexuală când ajung la lungimea de 58 – 80 cm. Se utilizează cu mare
eficiență pentru combaterea vegetației palustre și submerse. Interesul extinderii şi creşterii acestui
peşte este justificat prin următoarele: consumă şi valorifică biomasă vegetală macrofită, nevalorificată
de alţi peşti; combate vegetaţia acvatică, fără utilaje şi combustibil; contribuie la îmbunătăţirea
condiţiilor de viaţă pentru celelalte specii de peşti cu care este crescut în policultură, în principal prin
îmbunătăţirea regimului oxigenului şi sporirea substanţelor biogene, biomasei planctonice şi bentonice.

Pe lângă controlul vegetaţiei acvatice cosaşul realizează şi defrişarea ecosistemului invadat sau
colmatat biologic. Utilizarea acestei specii macrofitofagă este o metodă biologică de control a
dezvoltării vegetaţiei în eleştee, mai puţin costisitoare decât defrişarea pe cale mecanică. Această
specie are valoare economică mare, având un ritm accentuat de creștere, transformându-l într-o
producţie utilă (carne de peşte) de bună calitate şi ridicând astfel producţia piscicolă la hectar.

Această metodă este recomandată de specialiștii în piscicultură pentru combaterea vegetației

palustre și submerse (a fost folosită cu mult succes în fermele piscicole, inclusiv cea de la Movileni)
datorită numeroaselor avantaje (costuri scăzute, eficiență maximă-consumă biomasa vegetală
nevalorificată de alte specii, contribuind și la îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru celelalte specii
prin îmbunătăţirea regimului oxigenului şi sporirea substanţelor biogene, biomasei planctonice şi
bentonice, dar și beneficiile pentru comunitate, fiind o specie de interes economic cu o creștere rapidă
a indivizilor.

În coada lacului Bulbucani, acumularea Paiș – Focuri , Coarnele Caprei și canalele de

comunicare de lângă acumularea Movileni, se vor păstra benzi de stuf de 2-3 m și zone compacte de
stuf , necesitatea lor este dată de nevoile ecologice ale avifaunei- benzile de stuf asigură locuri de
refugiu pentru speciile sperioase care se simt în siguranță în timpul hrănirii și odihnei. De asemenea
stuful are un rol de refugiu și de zonă de cuibărire pentru unele păsări.

25
 Pentru o suprafața de un hectar, vor fi introduși în bazinul acvatic 23 indivizi de cosași.
Rezultatele introducerii cosașilor în bazinele acvatice pentru controlul extinderii stufului sunt vizibile
dupa o perioada de 18-24 de luni și poate fi utilizata cu succes pe termen lung.

Calendarul activităților este următorul:

An I - în lunile Septembrie – Decembrie – se vor efectua cosiri mecanice și manuale, urmate de

curățarea locului.

An II - în lunile Ianuarie- Martie – se va efectua a doua tranșă de cosiri mecanice Și manuale,

urmate de arderi controlate. În luna mai, se va face o inundare controlată a zonei, iar în cele 3
acumulări (Movileni, Bulbucani 1și Paiș) se va introduce puiet de cosaș. În septembrie ( după ce plecă
păsărilor cuibăritoare)- se va efectua o a treia tranșă de cosiri mecanice și manuale.

An III - Septembrie – se va efectua o ultimă cosire mecanică și manuală, urmată de o inundare

controlată și o completare cu puiet de cosaș în cele 3 acumulări.

5. Restaurarea habitatelor de mlaștină

În ceea ce priveşte restaurarea zonelor umede şi folosirea lor durabilă, o cerinţă cheie este
asigurarea unui volum de apă adecvat la timpul potrivit.
Fie că sunt naturale sau artificiale, fără management proactiv, habitatele zonelor umede se pot
modifica constant. De exemplu, colmatarea unei zone umede determină reducerea adâncimii apei;
acest fapt permite stabilirea plantelor terestre. Gestionarea habitatelor specifice zonelor umede implică
controlul nivelului apei, managementul vegetaţiei, monitorizarea schimbărilor etc. Restaurarea
zonelor umede este importantă pentru asigurarea unui cadru de viață speciilor dependente de apă. Fără
zonele de reproducere, migraţie, iernare, populaţiile păsărilor de baltă ar fi în declin oricât de multe
restricţii ar exista.
Asigurând diversitatea habitatelor necesare pentru păsările acvatice, se vor dezvolta şi alte
specii. Menținerea unor suprafețe acvatice și a ochiurilor de apă în zonele de stuf, pentru a asigura
hrana mai multor specii în diferite perioade ale anului, este o sarcină costisitoare. În funcție de tipul
zonei umede, aceasta se poate realiza fie manual, fie mecanizat. În anumite condiţii, plantele acvatice
native pot deveni o problemă. Aceste probleme necesită un management intensiv care constă în
reducerea dezvoltării speciilor de plante şi nu eliminarea lor din sistem.
Este important ca gestionarea de situri Natura 2000 ce au zone umede în componenţă să ia în
considerare întregul bazin hidrografic, apa subterană sau apele costiere şi să se implice în procesul de
planificare şi gestionarea acestora cu scopul principal de a asigura apă pentru zona umedă.

26
 Restaurarea habitatelor cuprinde o mare varietate de metode cu scopul principal de a restaura
funcţiile naturale ale zonelor care au fost degradate prin intervenţia umană. Restaurarea ecologică este
o acţiune de maximă complexitate şi dificultate ştiinţifică şi tehnică şi care implică o mare
responsabilitate. Ea trebuie sa fie o activitate bine fundamentată şi coordonată. Restaurarea ecologică
experimentată în ultimii ani a cunoscut o dezvoltare viguroasă pe plan internaţional. Temele studiate
formează o ierarhie, de la populaţii la peisaje, iar sfera modalităţilor de abordare este foarte largă.
Schemele de restaurare ecologică includ comunităţile faunistice cu un rol deosebit în evoluţia şi
stabilitatea ecosistemelor.
Pentru a reface zonele mlăștinoase vom folosi două metode:
 metode folosite în acumulări pline care se pot realiza prin dragaj
Dragajul reprezentând activitatea de extragere a materialului solid de pe fundul apei, va fi
aplicat în cazul acumulărilor lipsite de stufărișuri și/sau la care golirea este aproape imposibilă sau
foarte costisitoarea (acumularea Bulbucani și Forăști). Sub aspecte legislative, atât dragarea cât şi
depozitarea materialului dragat sunt reglementate.
Legislaţia privind dragajul în apele interioare se bazează pe reglementări naţionale şi/sau
europene (Convenţia de la Oslo, Convenţia de la Paris, Convenţia de la Helsinki şi Convenţia de la
Barcelona) ce implică o mare varietate de legi aplicabile pentru diferite zone. Indiferent de natura
proiectului de dragaj, vor fi efectuate în prealabil investigaţii precum anchetele tehnice de dragare,
opţiunile de eliminare a materialului dragat, studii de proces fizic şi de mediu, studii de impact.
Aceste studii sunt necesare și pentru selecția tipului de dragă, a echipamentului de dragare și
modul de manevră-transport a materialului rezultat, astfel încât activitatea să fie cât mai eficientă
economic şi tehnic, este determinată de cerințele locale ale zonei, tipului de sol, scopul dragajului,
condițiile de mediu etc.
Ignorarea chiar şi a unor aspecte minore, poate conduce la eşecul operaţiunii de dragaj sau la
întârzieri şi pierderi economice.
Dragările vor fi realizate în zonele foarte colmatate (la confluiența râurilor Jijioara și Păiș) și în
zonele unde va fi necesară adâncirea și lărgirea albiei râului (Fig. 9), în vederea creșterii volumului de
apă în zonele unde seceta acționează cel mai evident (dispariția zonei mlăștinoase de lângă Lacul
Bulbucani), conform calculelor inginerești ce vizează debitul de apă, viteza de curgere, gradul de
înclinare a terenului, tipul de sol/rocă etc.
Adâncimea la care se vor efectua lucrările de dragare trebuie, de asemenea, să fie discutate și
precizate obligatoriu cu un ornitolog și un biolog.

27
 Figura 18. Colmatare (foto original)

 decolmatarea și întrebuințarea materialului rezultat

Toate lacurile de acumulare ce se găsesc dea lungul cursurilor de apă, și aici le includem pe cele
din valea Jijioarei, sunt supuse, inevitabil, efectului colmatării. Colmatarea acestor acumulări este
rezultatul construcției barajelor din cauza cărora crește nivelul de apă și se modifică regimul de
curgere. Substanțele în suspensie se depun începând de la coada lacului către baraj, în consecință se
pot forma zonele deltaice (înmlăştiniri).

Decolmatarea acumulărilor de apă este foarte costisitoare, dar lipsa unor măsuri în vederea
măririi duratei lor de funcţionare va conduce, într-un final, la scoaterea acestora din folosință. În ceea
ce privește decolmatarea, trebuie să se ia măsuri:

a) preventive (care să înlăture cauzele) - asupra locului de provenienţă, având ca scop

prevenirea şi/sau reducerea procesului de eroziune a solului de pe întregul bazin de recepţie atât ca
eroziune de suprafaţă, cât şi ca eroziune de adâncime (stabilizarea versanților);

- asupra zonei de transport, prin lucrări de protejare a albiilor, în special a malurilor;

- asupra locului de depunere, prin asigurarea unui volum suficient pentru sedimentare (dacă este
posibil reţinerea aluviunilor să aibă loc în alte bazine decât în acumulările utile).

b) curative (care să elimine efectele colmatării).

- măsurile curative vor fi aplicate doar în acumulările în care vor fi realizate, anticipat, lucrări de
dragaj.

28
 Decolmatarea este, în general, dificil de aplicat şi uneori poate fi foarte costisitoare, de aceea,
metoda de decolmatare va fi precizată în urma realizării unor analize complexe de către specialiști.

Dispariția suprafețelor mlăștinoase și a pășunilor inundabile din coada lacului Bulbucani 1 este
cauzată de nivelul scăzut de apă, factorul principal ce a determinat acest fenomen este extinderea
invazivă a stufului, care favorizează evaporarea apei. Lucrările pentru menținerea suprafețelor
mlăștinoase (Bulbcani) vor fi efectuate în tandem cu cele pentru refacerea și menținerea suprafetelor
de apă. Se vor executa lucrări de decolmatare a canalelor, de refacere a stăvilarelor şi de reparare a
digurilor pentru a îmbunătăți comunicarea între suprafețele de apă și pentru a se asigura menținerea
unei adâncimi optime a apei pe suprafața mlăștinoasă, și astfel, asigurându-se condiții ecologice
favorabile pentru avifaună.

Lucrările hidrotehnice vor fi efectuate după ce se va consulta în prealabil un ornitolog pentru a

stabili condițiile prielnice ecologice pentru speciile din zona mlăștinoasă, și vor fi efectuate de o firma
specializată pe acest segment, monitorizându-se în permanență lucrările hidrotehnice.

Etapele pentru refacerea habitatelor și care vor asigura condițiile ecologice optime pentru
diversitatea biolgică sunt:

Zona va fi igieniza prin colectarea deșeurilor din această zonă.

a. Stuful va fi îndepărtat prin tăieri manuale, cu ajutorul secerei, și cosire mecanică, cu ajutorul
motocoasei de umăr. Se vor păstra benzi de stuf de 2-3 m și zone compacte de stuf (necesitatea
lor este dată de nevoile ecologice ale avifaunei- benzile de stuf asigură locuri de refugiu pentru
speciile sperioase, care simt în siguranță în timpul hrănirii și odihnei, iar zonele compacte de
stuf unde accesul păsărilor de pradă este mai greoi asigură condiții de siguranță cât să își
construiască cuiburi și crește puii, cu rol de refugiu și de zonă de cuibărire).
b. Cosirile se vor face după calendarul prezentat anterior.
c. Se va menține un nivel de apă constant de minim 15-20 cm în această zonă, apa fiind furnizată
de lacul Bulbucani.

Adâncimea la care se vor efectua lucrările decolmatare trebuie, de asemenea, să fie discutate și
precizate obligatoriu cu un ornitolog și un biolog. Luând în considerare indicațiile specialiștilor din
diferite domenii, în final, vor fi rezolvate problemele legate de parametrii fizici și chimici ai apei,
vor fi create porțiuni cu adâncimi variate pentru preferințele grupurilor de specii diferite.

În conformitate cu codurile deșeurilor care sunt prevăzute la capitolul 17 din anexă la Decizia
Comisiei 2014/955/UE, materialul rezultat în urma dragării face parte din deșeurile nepericuloase
,,17 05 06 nămoluri de la dragare. Levigatul rezultat va fi folosit, apoi, în construcția digurilor
29
 și/sau amenajarea unor maluri, în cazul în care gospodarii nu vor ceda teren pentru crearea zonelor-
tampon între gospodării și iazuri.

Figura 19. Zonă mlăștinoasă (foto original)

Materiale necesare: excavator, cosaș, cheltuieli pentru transport, salarii, consumabile,

motocoase de umăr, secere, combustil pentru motocoase.

6. Refacerea păşunilor degradate

Efectuarea unei arături superficiale şi însământarea păşunilor

Pregătirea patului germinativ (pentru semănatul de primăvară, toamna se vor executa lucrări de
arat la adâncimea de 25 – 30 cm; în cazul în care arătura va fi bolovănoasă, se vor efectua lucrări de
grăpare cu grapa cu discuri în agregat cu grapa cu colţi reglabili; primăvara, pregatirea patului
germinativ se va realiza printr-o mobilizare superficială a solului cu combinatorul sau cu grapa cu
colţi; se va folosi tavălugul înainte şi după semănat, deoarece patul germinativ trebuie să fie uniform şi
umed pentru a asigura o germinare uniformă şi rapidă; pentru semănatul la începutul toamnei,
pregatirea terenului se va efectua numai prin lucrări de discuire (4-5), executate perpendicular, ultima
lucrare fiind tavălugitul terenului.

Perioada efectuării semănatului (în condiţiile din ţara noastră, semănatul se va face primăvara
devreme (când temperatura din sol este de 3-6 grade Celsius), de îndata ce terenul permite executarea
lucrarilor de pregatire a patului germinativ; există amestecurile furajere care se pot semăna şi în
perioada de la sfarşitul verii - inceputul toamnei (lunile august - septembrie), dar numai în cazul în care

30
se asigură necesarul optim de temperatura şi de umiditate, din precipitatii; întarzierea semanatului
poate constitui una din cauzele importante ale rezultatelor slabe ce se obţin la înfiinţarea păşunilor
semanate, ducând până la compromiterea acestora.

În tehnologia înființării păşunilor semănate se va recurge la cultivarea în amestec (culturi

asociate) a unor specii de poacee și fabacee furajere perene, datorită avantajelor pe care le oferă
culturile asociate față de cultura pură a unei poacee sau fabacee. Dintre aceste avantaje menționăm în
continuare câteva:

• stabilitatea recoltei, asigurată de cerințele diferite față de factorii de vegetație ale speciilor
componente ale amestecului;

• palatabilitate și consumabilitate sporită a furajului datorită însușirilor morfologice ale

speciilor alese;

• compoziția chimică a furajului mai apropiată de cerințele organismului animal;

• posibilitatea includerii în asolamentele de câmp și valorificarea în acest fel a însușirilor

ameliorative ale solului ale poaceelor și fabaceelor perene;

• flexibilitate în privința modului de folosire și de valorificare al inputurilor tehnologice;

• eficiență economică și riscuri ecologice minime datorită utilizării unor doze moderate de
fertilizanți;

• potențialul cantitativ și calitativ al producției culturilor asociate;

• direcția de evoluție a compoziției floristice.

Pentru însămânţare se vor putea folosi următoarele seminţe de la speciile:

 Dactylis glomerata (golomăţ)- între 4 şi 12 kg/ha;

 Festuca pratensis (păiuş de livadă)- 8-15 kg/ha;
 Phleum pratensis (timoftică)- 5-10 kg/ha;
 Poa pratensis (floarea fânului)- 2-3 kg/ha;
 Bromus inermis (obsigă nearistată)- 10kg/ha;
 Trifolium pratense (trifoi roşu)- 3-12 kg/ha;
 Lotus corniculatus (ghizdei)- 2-5 kg/ha;
 Medicago sativa (lucernă)- 5-15 kg/ha;
 Onobrychis viciifolia (sparcetă)- 30 kg/ha;

31
 Înainte şi după semănat se va tăvălugi terenul, adâncimea de semănat va fi de 1-2 cm, distanţa
între rânduri de 12-15 cm, se va folosi 30-35 kg/ha de seminţe de speciile enumerate mai sus în
amestec, cumpărate de la companiile SemPlus şi Everde. Se va semăna primăvara când în sol este o
temperature de peste 3 grade C, iar toamna în perioada 15 august-15 septembrie.

Pentru fertilizarea solului se va folosi gunoiul de grajd deoarece acesta este un îngrăşământ
organic complet, care îmbogăţeşte solul în elemente nutritive, microelemente, microorganisme, etc.
Acesta se va aplica pe sol în timpul pregătirii terenului, apoi în primul an se va aplica după coasa de
cosire a buruienilor.

Pentru întreţinerea pajiştilor în primul an se vor combate buruienile, se va elibera terenul de

masa verde cosită şi se vor completa golurile din cultură, iar în următorii doi ani se va asigura graparea
pajiştei, imprăştierea muşuroaielor, combaterea buruienilor şi se va evita băltirea pajiştei.

7. Crearea unor zone-tampon între terenurile agricole, gospodării, drumuri și

acumulările de apă.
Pentru inceput vom colabora cu conducerea pentru a face cunoscute o serie de conditii pe care
localnicii trebuie sa le indeplineasca pentru aria protejata si impactul pe care il aduc zonei.

Prin intermediul conducerii vom lua legatura cu fiecare proprietar care detine teren in
apropierea zonei si impreuna cu specialisti de mediu ii vom informa in privinta riscurilor si legilor in
vigoare.Deasemenea li se vor explica beneficiile pe care le au pe urma zonei si potentialul ei.

Astfel vor fi informati cu privire la urmatoarele aspecte:

1. Se menţin fâşiile de protecţie existente pe terenurile agricole situate în vecinătatea zonelor de

protecţie a apelor de suprafaţă stabilite în conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniu. Lăţimea
minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de 3 m pe terenurile
cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent cursului de apă.

2. În cazul în care pe terenul agricol situat în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de

suprafaţă nu există fâşii de protecţie, fermierul are obligaţia înfiinţării şi menţinerii acestor fâşii, în
conformitate cu prevederile Codului de bune practici agricole.

Resurse umane: proprietarii gospodăriilor, specialiști de mediu

Perioada de desfășurare: 20 Iunie – 20 Iulie 2019

Protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi proveniţi din surse agricole

32
 - să nu aplice îngrăşăminte organice sau minerale pe fâşiile de protecţie existente pe terenurile
agricole situate în vecinătatea zonelor de protecţie a apelor de suprafaţă sau pe terenurile agricole
situate în zonele de protecţie a apelor de suprafaţă ori în zonele de protecţie sanitară şi hidrogeologică
a surselor de captare a apei potabile/minerale şi a lacurilor terapeutice, stabilite în conformitate cu
legislaţia în domeniu. Lăţimea minimă a fâşiilor de protecţie este de 1 m pe terenurile cu panta de până
la 12% şi de 3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%.

Resurse umane: proprietarii gospodăriilor, specialiști de mediu

Perioada de desfășurare: 1 Iulie – 25 Iulie 2019

Introducerea pe piaţă a produselor de protecţie a plantelor

Să nu aplice tratamente cu produse de protecţie a plantelor în zonele de protecţie a resurselor de

apă, în zonele de protecţie sanitară şi ecologică, precum şi în alte zone protejate stabilite în condiţiile
legii.

Fâşiile de protecţie se înfiinţează de-a lungul cursurilor de apă şi trebuie să fie permanent
acoperite cu vegetaţie spontană sau plante cultivate, având rolul de benzi tampon împotriva poluării
apelor cu pesticide sau îngrăşăminte provenite din activităţile agricole şi de reducere a transportului şi
a depunerii de aluviuni în apele de suprafaţă.

În ceea ce priveşte prevenirea poluării apelor cu pesticide, este interzisă aplicarea tratamentelor
pe fâşiile de protecţie, precum şi aruncarea deşeurilor şi a resturilor de pesticide în şanturi, canale, ape
de suprafaţă sau pe terenurile agricole.

Stâniile amplasate in apropierea malurilor vor fi mutate si restrictionat infiintarea lor.

Zonele tampon vor fi delimitate pe imaginile ortofoto cu o linie folosind instrumentul linie din
aplicaţie iar acestea trebuie să aibă o lăţime minimă de 1 m pe terenurile cu panta de până la 12% şi de
3 m pe terenurile cu panta mai mare de 12%, panta terenului fiind panta medie a blocului fizic adiacent
cursului de apa.

În urma acestora vor fi intensificate acțiunile de control si monitorizare a eleșteielor.

Resurse umane: proprietarii gospodăriilor, botaniști

Perioada de desfășurare: 20 August – 10 Septembrie 2019

Buget:Salarii Specialisti de mediu, Salarii botanisti,transport teren.

8. Restaurarea populaţiilor piscicole

33
 Pescuitul este activitatea de a prinde cu ajutorul unor instrumente special diverse varietăţi de peşte
sau alte varietăţi acvatice.

Pescuitul poate coexista în armonie cu speciile de păsări acvatice, problemele apar însă atunci când
pescarii pătrund cu bărcile în teritoriile împerechere şi de cuibărit ale păsărilor, acest fapt având ca şi
consecinţă abandonarea pontei. Acumulările Jijioarei au o fauna diversă şi atrag păsările avatice prin
hrana abundentă. Se va interzice pescuitul pe durata de cuibărire a păsărilor ( perioada exactă) în
funcţie de recomandările ornitologului după observaţiile din teren.

Zona de studiu a suferit modificări bruşte prin realizarea unor lucrări de îndiguire, desecare, prin
crearea lacurilor de acumulare, dar şi modificări ale habitatelor ca urmare a păşunatului excesiv sau a
pescuitului. O problemă majoră o constituie aruncarea gunoaielor în apele acumulărilor, ceea ce duce
la prejudicierea calităţii mediului din acestă zonă. Acest fenomen este întâlnit mai ales în apropierea
acumulării Forăşti.

Repopularea cu puiet de peşte se va realiza în acumularea Bulbucani, având în vedere că în

perioada amenajărilor și construcțiilor hidrotehnice din acest bazin nu se va scoate apa. Această
acumulare fiind sursa de apă pentru celelalte (Forăști, Mălăești și Larga Jijia), puietul va ajunge în
toate acumulările. Pentru repopulare se vor efectua cercetări ihtiologice amănunţite, de acestea
ocupându-se specialişti din cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Acvacultură şi Ecologie
Acvatică Iaşi în colaborare cu firma Piscicola Iaşi, comuna Movileni, Larga Jijia.

Se va folosi puiet de Cyprinus caprio (crap românesc), Crap de Movileni, Silurus glanis (somn),
Esox Lucius (ştiucă), Tinca tinca (linul), Am ales aceste specii de peşte deoarece sunt specii native,
nepretenţioase care preferă ape curgătoare dar şi stătătoare, curate care au pe fund nisip sau mâl pentru
procurarea hranei şi pentru hibernare. Materialul pentru populare va fi procurat o parte din cadrul
CCDP Nucet şi o parte din cadrul Staţiunii de Cercetare Dezvoltare pentru Acvacultură şi Ecologie
Acvatică Iaşi, obţinut din reproducerea artificială a speciilor. Înainte de a fi introdus în bazine puietul
va fi analizat din punct de vedere al stării generale al sanătăţii şi a prezenţei paraziţilor. Se vor folosi:

 Crap românesc – 50 grame - 1.000ex/ha;

 Crap de Movileni– 50 grame - 500ex/ha;
 Lin– 50 grame -300ex/ha;
 Ştiucă- 250grame- 200ex/ha;
 Somn-500 grame- 200ex/ha.

Ca hrană pentru răpitori (ştiucă şi somn) se va folosi peşti de talie mică, broaşte, şi viermi. Prin
introducerea acestor specii de peşte în această zonă se va putea practica pescuitul sportiv.

34
 Cyprinus caprio ( crap românesc) este o specie native, dimensiunile corpului ajungând de la 50
cm la 140 cm iar greutatea cuprinsă între 1kg şi 40 kg. Are o durată de viaţă de până la 15 ani. La noi
în ţară trăieşte în toate lacurile şi râurile de deal şi de şes, în Dunare şi Delta Dunării. Apreciază o apă
transparentă, având pe fund nisip sau mâl, bogată în plante acvatice şi obstacole naturale. Înmultirea
crapului are loc la mijlocul primăverii, când apa atinge 8-10 grade Celsius, după ce iese din hibernare.
(aprilie - mai). Femela depune circa 100 000 icre pentru 1 Kg/corp. Alevinii eclozează dupa 3 - 4 zile.
Primele două zile se hrănesc cu sacul vitelin, pentru ca după aceea să treacă la o hrănire activă, în
aceleaşi ape în care s-au născut. La venirea toamnei, puii au deja 100 de grame. Dimensiune minima
legala 35cm.

Figura 20. Crap românesc

Crapul Topless de Movileni este un hibrid bine adaptat la condi’iile climatice din Podi;ul
Central Moldovenesc, un crap precoce, prolific cu un grad de asimilare a furajelor mai mare decât a
parentalelor, cu un cap mic, cu o cantitate mai mică de oase, cu o carne de calitate superioară, cu o
creştere bună şi o rezistenţă sporită la acţiunile factorilor fizico-chimici şi a variaţiilor de oxigen.
Pentru obţinerea acestui crap s-a folosit crapul de cultură Podu Iloaie prin încrucişare cu crap de
cultură Ineu cu foarte puţini solzi, apoi a urmat o a doua încrucişare cu masculi proveniţi din lacul de
acumulare Stânca-Costeşti.

Esox Lucius (ştiuca) în Romania, stiuca trăieşte în toate apele dulci, atât curgătoare, cât şi
stătătoare. În apele lacurilor colinare şi de şes ea poate fi întâlnită pretutindeni în aval de zona mrenei.
Spaţiul de viaţă al ştiucii este constituit de apele dulci lent curgătoare sau stătătoare, ale căror maluri
sunt acoperite de stuf, papura etc. De regulă, preferă apa curată şi evită porţiunile mlăştinoase. Nu stă
în adâncul apelor, putând fi întâlnită întotdeauna „între ape”, în locurile unde mişună peştii de talie
mică, care îi asigură hrana de bază. Printre sau lângă firele de iarbă sau de stuf din lac sau printre
tulpinile de papură, graţie coloritului său specific, se contopeşte cu mediul respectiv, unde stă la pândă,
aproape nevăzută. Fiind o răpitoare feroce, foarte lacomă, ştiuca este un peşte care se dezvoltă foarte
rapid. De regulă, la vârsta de un an atinge deja 25-30 cm şi greutatea de 250 g. Lungimea sa medie (în
apele dulci din ţara noastră) este de 40-50 cm, iar greutatea medie variază între 1 si 1,8 kg.

35
 Figura 21 . Stiucă

Tinca tinca (linul) este foarte răspândit în apele de şes, în multe ape stătătoare dulci, lacuri,
braţe moarte, inclusiv iazurile de crap. Spaţiul vital al linului îl constituie apele stătătoare mlăştinoase,
în care el se găseşte întotdeauna în apropierea fundului, îi plac cel mai mult acele ape stătătoare a căror
albie este acoperită de mâl şi care sunt bogate în vegetaţie acvatică submerse. „Meniul” linului se
aseamănă cu cel al crapului. Linul atinge maturitatea sexuală în cel de-al treilea sau al patrulea an de
viaţă. Reproducerea începe de obicei la mijlocul lunii mai, cînd temperatura apei se ridică până la 22-
24°C, şi durează până spre sfarşitul lunii august. Femelele depun icrele în 3-4 porţii într-o vară, cu o
pauza de două săptămâni între ele. Pentru iarnă îşi sapă un „culcus”, intrând în întregime în mâl, unde
hiberneaza pe toata durata iernii.

Figura 22. Lin

Silurus glanis (somnul) este o specie de peşte răpitor de talie mare din familia Siluridae,
traieşte frecvent în bălţi, lacuri, pe cursul inferior al fluviilor mai mari, preferând locurile adânci cu
mâl și ape tulburi. Perioada depunerii icrelor la somn este în regiunile temperate între lunile mai și
iunie, când apa are o temperatură între 17 - 18 °C. Icrele sunt depuse în locuri bogate cu plante
acvatice. Cantitatea de icre depuse depinde de posibilitățile de hrănire și de mărimea femelei. La 2 - 3
zile apare puietul care are o mărime de 4 – 5 mm. În primele 10 zile ei sunt sensibili la lumină. După
această perioadă încep să se deplaseze activ consumând plancton, crustacee mici. În caz că nu este
suficientă hrană apare canibalismul. La vârsta de 4 - 5 ani somnul este apt pentru reprodus. Se hrănește
cu larve de insecte, râme, viermi, broscuțe, peștișori și cu animale moarte, pe care le găsește cu
ajutorul mirosului, fiind un sanitar al apelor. Iarna intră la iernat, în gropi adânci.

36
 Figura 23. Somn

Pentru a se putea introduce şi supravieţui aceste specii de peşte se vor respecta cerinţele lor
referitor la habitat, la perioada de reproducere prin menţinerea acumulărilor cu apă curată în acelaşi
timp cu mâl sau nisip pe fundul acumulărilor, prin asigurarea de vegetaţie de stuf şi papură.

9. Ecologizare
Scopul ecologizării - Dezvoltarea urbanistică și industrială a localităților, precum și creșterea
generală a nivelului de trai al populației antrenează producerea unei cantități din ce în ce mai mari de
deșeuri. Pe lângă numeroși factori naturali identificați în urma deplasării pe teren, au fost observați și
factori antropici cu influență mare asupra mediului. Unul dintre acestea este reprezentat de deșeuri.
Obiective
a) generale – Avertizarea cetățenilor din mediul rural în legătură cu pericolul poluării mediului
provocate de depozitarea necorespunzătoare a gunoiului.
b) specifice - Gestionarea deșeurilor menajere la sate este un lucru important. De aceea oamenii vor fi
informați și educați cum să colecteze selectiv gunoaiele produse zilnic și să uite de obiceiurile vechi de
a arunca gunoaiele în spatele casei sau pe marginea drumului. Deșeurile menajere conțin cantități
apreciabile de materiale refolosibile ce pot fi colectate și valorificate. Colectarea selectivă a deșeurilor
este un procedeu ce permite reciclarea diferitelor tipuri de materiale de exemplu: hârtie carton, sticlă,
aluminiu, metale neferoase, materiale organice.
Justificare - S-a observat că în toate comunitățile parcurse o problemă principală o reprezintă
depozitarea deșeurilor la marginea drumurilor, pe malurile acumulărilor și de asemenea a râului
Jijioara. Acest fapt se datorează lipsei unei zone tampon între gospodării și ape, ducând în principal la
poluarea apelor și nu în ultimul rând la poluarea vizuală. Principalele forme de impact și risc
determinate de deșeuri sunt notificări de peisaj și disconfort vizual, poluarea aerului cu mirosuri
neplăcute, modificări ale fertilității solurilor și a compoziției biocenozelor pe terenurile învecinate.
Selectarea partenerilor și identificarea surselor de finanțare – proiectul se va desfășura într-un
parteneriat cu autoritățile locale, garda de mediu, firma de salubrizare – SALUBRIS S.A și eventuali
sponsori ai proiectului. Semnarea unor contracte cu sponsorii pentru materiale de birotică și papetărie,

37
( confecționarea afișelor, pancardelor, coșurilor de gunoi, lăzi pentru compost ) căutarea altor surse de
finanțare: primăria, comunitatea locală, firme de pe raza comunelor.
Punerea la punct a detaliilor organizării ecologizării - O formă de mobilizare a populației care ar da
rezultate bune constă în organizarea unor acțiuni speciale în cadrul unor zile record de colectare a
materialelor refolosibile considerate și zile de curațenie.
Pentru a se obține bune rezultate este necesar ca în prealabil pe o durată de mai multe zile să se facă o
mediatizare temeinică prin afișe în școli, asociațiile de locatari prin presa locală, pentru a se cunoaste
ziua acțiunii. Perioada de începere a colectării deșeurilor se va face în luna octombrie începând cu
comuna Movileni, urmând comunele Gropnița, Focuri și Coarnele Caprei. Primăriile trebuie să asigure
autovehhicule de transport pentru materialele strânse.
Începerea și derularea propiu-zisă a proiectului de ecologizare
Pentru colectarea deșeurilor se vor desfășura acțiuni de igienizare a zonelor ce se vor realiza în
cadrul unor activități de voluntariat. În colaborare cu autoritățile locale și garda de mediu se vor
înființa platforme pentru depozitarea dejecțiilor de origine animală la marginea fiecărui sat și se vor
instala tomberoane care vor fi inscripționate astfel: hârtie, sticlă, plastic pentru colectarea selectivă și
valorificarea deșeurilor. Deșeurile degradabile precum: resturi vegetale, gunoi de grajd, vor putea fi
utilizate de către comunitățile locale putând fi valorificate ca îngrășămant pentru terenurile agricole, iar
deșeurile nedegradabile ca: hârtia, sticla, metalul și plasticul vor fi preluate de către firma de
salubrizare și reciclare. Pentru colectarea acestor deșeuri, autoritățile locale vor încheia contracte cu o
firmă de salubrizare, SALUBRIS S.A.

38
 Rezultate
 menținerea unui nivel constant al apei în acumulările acvatice. Stuful este de o calitate bună
fiind favorabil și pentru păsări;
 îmbunătățirea calității apei din acumulările acvatice;
 corelarea nivelului apei cu cerințele piscicole și necesitățile ecologice ale păsărilor în lanțul de
acumulări acvatice - celelalte acumulări (Focuri, Gropnita, Forăști, Mălăești) sunt umplute cu
apă de calitate provenită din acumularea Bulbucani;
 restaurarea habitatelor de mlaștină;
 prin amenajarea spațiilor de colectare selectivă a deșeurilor, acestea nu vor mai fi aruncate pe
terenurile din apropiere și deci nu va exista o poluarea vizuală; prin construirea platformei
destinate deșeurilor biodegradabile, acestea vor fi utilizate ca îngrășeminte, astfel îmbunătățind
calitatea terenurilor agricole și a pășunilor; - curățarea și adâncirea;
 lărgirea albiei râului va duce la creșterea nivelului de apă și îmbunătățirea calității acesteia; se
vor reface zonele mlăștinoase;
 prin construcțiile hidrotehnice se va putea regla cantitatea de apă în diferite zone ale văii;
 crearea zonelor-tampon, în principal cele dintre gospodării și acumulările de apă, va reduce
considerabil efectele factorilor antropici asupra apei; - reducerea suprafețelor ocupate de stuf și
creșterea calității acestuia;
 îmbunătățirea calității pășunilor și practicarea unui pășunat rațional;
 îmbunătățirea practicilor de agricultură;
 stabilizarea versanților, astfel reducând efectele eroziunii și diminuând cantitățile de sol,
spălate de apa de viitură, ce colmatează apele de suprafață;
 pescuitul să se desfășoare conform legilor în vigoare;
 îmbunătățirea diversității biologice;
 conservarea habitatelor și speciilor;

39
 Bugetul proiectului

Categoria de cheltuieli Costuri unitate(lei) Nr. Unitati, cantitatea Partener Total costuri
necesara
euro

Specii de plante si animale (seminte, puieti)

Tilia cordata 14 250 Pepiniera Mizil 760€

Fraxinus ornus 4 250 Pepiniera Mizil 218€

Cartegus monogina 4 230 Pepiniera Mizil 200€

Eleagnus angustifolia 10 110 Pepiniera Mizil 240€

Hippophae rhamnoides 7 300 Pepiniera Mizil 470€

Alnus glutinosa 6 20 Pepiniera Mizil 30€

Salix sp. 7 50 Pepiniera Mizil 80€

Junglas regia 8 15 Pepiniera Mizil 30€

Peste nativ, matur Crap 5 lei 1000 S.C Piscicola S.R.L

Crap de Movileni 6 lei 500

Lin 7 lei 4700€

40
 Știucă 10 lei 300

Somn 11 lei 200

Cosaș 35 lei 200

200

Amestec de Fabaceae si poaceae
seminte pt insamantarea pasunilor
Dactylis glomerata; Festuca 1200 kg amestec SemPlus şi Everde 5500€
pratensis; Phleum pratensis ;Poa
pratensis; Bromus inermis;
Trifolium pratense; Lotus
corniculatus; Medicago sativa;

Onobrychis viciifolia ;

Resurse umane

Voluntari pentru plantarea arbustilor, - - TERIS, LSGG, LSUSAMV,

arborilor, pentru insamntarea Facultatea de Biologie
pasunilor

Ecologi 70€/zi Un specialist/10 zile - 700€

Entomolog 60€/zi Un specialist/1zile - 60€

Biologi 60€/zi Un specialist/10 zile - 600€

Ornitologi 100€/zi Un ornitolog/10 zile - 1000€

Ingineri agronomi 60€/zi 1 inginer/5 zile - 300€

Ingineri chimisti 60€/zi 1 pedolog/2-3 - 120€

41
 zile

Angajati temporari (din sat) 40 lei/zi 25 anagajati/50 zile - 400€

Piscicicultori (specialist) 50€/zi 1 specialist/10 zile - 500€

Personal cu utilaje 60€/zi 4 luni - 7200€

Materiale

Microbuze (transport 2 lei/Km 100km/zile S.C. Florix Company 250€

voluntari) Construct S.R.L.

Combustibil pentru utilaje - Petrom 600€

agricole si autoturisme

Unelte agricole 1300 lei - Dedeman 500€

Binocluri 700 lei buc Emag €

GPS 600 lei buc Emag €

Statie meteo 500 lei buc Emag €

Aparat foto 500 € buc Emag €

Firma amenajari hidrotehnice 40.000€

Alte cheltuieli 2000€ 2000€

Cheltuieli administrative 1000€

Carmen Gache 900€ 36 luni Manager general de proiect 32.400€

42
Curcan Andreea 500€ 36 luni Consultant de mediu 18.000€

Pleșca Costinela 500€ 36 luni Consultant de mediu 18.000€

Pricopi Iulian 500€ 36 luni Consultant de mediu 18.000€

Stan Andrei 500€ 36 luni Consultant de mediu 18.000€

Petrea Alivia 500€ 36 luni Consultant de mediu 18.000€

Total 130000€

43
 Calendarul activităților

Activitate An I An II An III

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Informarea comunității
locale

Desecarea iazurilor
Movileni, Coarnele
Caprei și Focuri

Introducerea cosașului

Arderea controlată a
stufului/tăierea/inundarea

Desecarea iazului
Potângeni și Mălăiești
Desecarea iazului Forăști
și Gropnița

Desecarea Lacului
Bulbucani

Plantare puieți de arbori

și arbuști

Pregătire teren pentru

44
semănat

Semănarea semințelor
pentru pajiști

Repopularea cu pește

45
 Bibliografie

1) Administratia Parcului Natural Balta Mica a Brailei , Aprilie 2012 - Plan de conservare After-LIFE
2) Administraţia Bazinală de Apă Prut – Bârlad – Planul de Management al Riscului la Inundații 3
3) Agenţia pentru Protecţia Mediului Olt – Monitoring Batla Gerai-Lucrări de reconstrucție ecologică
4) Administrația Bazinală de Apă Prut - Bârlad - Planul de Management al Riscului la Inundații
5) Bălan C.G, (2012). Bazinul râului Jijioara – studiu geomorfologic. Editura Universității Alexandru
Ioan Cuza, Iași, Teza de doctorat
6) Gache Carmen , 2018 - Curs Reconstrucție Ecologică
7) Gache Carmen , 2018 - Curs Reabilitarea Habitatelor
8) Gheorghe Huian, 2012, Crapul Topless de Movileni
9) Porter M. (1997). Controlling Aquatic Vegetation with Grass Crap
10) Neagu Gh. I., (1956). Eroziunea solului – prevenirea şi combaterea ei. Editura Agro – silvică de stat,
Bucureşti, 87 pp.
11) Stănescu, V., 1979. Dendrologie. Editura Didactică şi Pedagogică Bucureşti

Webografie

https://biblioteca.regielive.ro/referate/biologie/reabilitarea-ecologica-a-vaii-jijioarei-381059.html

https://www.researchgate.net/publication/301095224_WATER_RELATED_PROTECTED_AREAS_in_JIJI
A_RIVER_BASIN_ARII_PROTEJATE_in_BAZINUL_HIDROGRAFIC_JIJIA_PENTRU_CARE_APA_
ESTE_UN_FACTOR_IMPORTANT

http://www.qreferat.com/referate/alimentatie/REZUMAT-TEZA-DE-DOCTORAT-STIIN546.php

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cosa%C8%99_(pe%C8%99te)

https://www.listafirme.ro/optim-serv-2005-srl-17948382/

https://www.paginiaurii.ro/companii/COM.+MOVILENI,+LARGA+JIJIA/L4363246/PISCICOLA+IA%C5
%9EI/

https://www.usamv.ro/images/Programe_de_studii/Doctorat/Teze_de_doctorat/GBURI_OMAR_Rezumat_
RO.pdf

https://ro.wikipedia.org/wiki/Ele%C8%99teele_Jijiei_%C8%99i_Miletinului

pestii-atestat.weebly.com/somnul.html

http://ghidpescuit.ro/specii-de-pesti/din-ape-de-ses/linul/

46
http://ghidpescuit.ro/specii-de-pesti/din-ape-de-ses/stiuca/

www.pescuitinfo.ro/specie-peste-crap

http://propark.ro/images/uploads/file/hnv/HNV_Manual_Managementul_Pajistilor%20-%2004.pdf

http://www.lifemures.ro/_afm/uploaded/Brosura_jnepeni_ro.pdf

https://despretot.info/plantarea-salciei-cultivarea-salciei/

http://plantatiedecatina.blogspot.ro/

http://www.ingradina.com/?cat=84

http://www.horticultorul.ro/

http://www.gabrielmutu.ro/

http://asociatianuciferilor.com/

http://www.silvic.usv.ro/z_as_clinovschi_etal_2007_2.pdf

http://www.silvic.usv.ro/z_as_clinovschi_etal_2007_2.pdf

http://www.flori-cultura.ro/arbori-ce-reduc-poluarea-iv-%E2%80%93-planteaza-anumiti-arbori-pentru-a-
combate-eficientpoluarea-iv-tilia-cordata-%E2%80%93-teiul-pucios-%E2%80%93-teiul-cu-frunza-mica

www.pratiarmati.it – email: info@pratiarmati.it;

http://www.pratiarmati.it/SCAMBIO-FILE/4_ROM/Sito/Tecnologia_PA_rom.pdf

http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act_text?idt=15657

47