Tiu Stefan

Cl. XI D

Padurile de mangrove
Mangrovele = amestec de plante, in principal arbusti si arbori tropicali
si subtropicali, care se dezvolta in zona de variatie a nivelului marii,
datorata fluxului si refluxului.
Apar in zona de contact dintre uscat si ocean, pe tarmurile cu golfuri, lagune,
estuare, delte fluviale si se dezvolta sub forma hatisurilor dese de arbusti sau
chiar si arbori de 30 m.
Speciile, care se succed n fasii de la ocean spre interior, prezinta numeroase
adaptari, dintre care se remarca cele pentru fixare, pentru aprovizionare cu apa i
pentru reproducere.
Pentru fixare se disting numeroase tipuri de rdcini cu rol de aerare, oxigenare
a parilor acoperite permanent de apa sau mal (radacini aeriene, radacinigenunchi, radacini-catalige, radacini-noduri etc.).
Exista peste 54 de specii de mangrove.
Oxigenul este pompat de la radacinile de deasupra solului la cele care sunt scufundate.
Aerarea ajuta la eliminarea sarii din arbore. Fiecare ramura de radacina are rolul de fabricuta
de desalinizare, eliminand sarea si permitand sa patrunda numai apa dulce in restul arborelui.
Se inmultesc prin seminte. Cand fructul, extrem de copt, explodeaza si ies semintele,
acestea sunt purtate de valuri pana gasesc un loc potrivit in care sa se fixeze. Altele
germineaza pe planta mama (lucru nemaiintalnit la plante) dupa care firicelele se desprind si
plutesc sub acea forma pe apa, pana gasesc un loc in care sa creasca.

Padurile de mangrove
Localizare: zona intertropicala cuprinsa intre Tropicul Racului (in emisfera
nordica) si Tropicul Capricornului (emisfera sudica)
America de Nord si Centrala: de-a lungul coastei sudice a Floridei, inclusiv in Parcul
National Biscaya, coasta vestica a Costei Rica, in Pacific, Nicaragua, toata zona
Caraibelor
America de Sud in zonele litorale ale Campiei Amazonului, Campiei Orinoco,
Campiei Maracaibo, Campiei Magdalenei, Campiei Litorale Atlantice a Mexicului;

Africa - pe litoralul Marii Rosiii si a Oceanului Indian, litoralul Campiei Mozambicului,

Campiei Nigeriei, sudul Senegambiei;
Asia de Sud si Sud-Est in fasia litorala a Campiei Coromandel, in Campia inferioara
a Gangelui, in campiile Kerala, Irrawaddy, Menamului, campiile litorale indoneziene;

nordul Australiei si Oceania: litoralul Campiei Carpentariei si al Campiei Papuasa.

Padurile de mangrove
Suprafata: ocupa cca 75% din spatiul zonelor tropicale si subtropicale, acoperind
o suprafata de cca 172.000 km2, in continua scadere, datorita defrisarilor masive
Solul: Peisajul de mangrove se dezvolt ntr-un mediu cu depozite saline, cu
soluri anaerobe caracteristice. Solul este reprezentat de sedimente terigene
bogate in substante organice, cu un pH cuprins intre 6.6 7.6, cu variatii mici, iar
oxigentul dizolvat 27.0-96.6% din saturatie
Caracteristici climatice:
- temperatura de cel putin 20oC
-precipitatii abundente (peste 2000mm/an). Umiditatea ridicata este favorabila
organismelor marine
- deoarece vantul razbate cu greu prin impletitura deasa a ramurilor, in padurile de
mangrove intotdeauna predomina zapuseala

Padurile de mangrove
Clasificare in functie de locul unde se dezvolta:
mangrove litorale, ce cresc pe
coastele plane, nealimentate cu apa
dinspre uscat;

mangrove deltaice, cu extindere mare in delta fluviilor;

mangrove recifale, care cresc in recifele de corali

iesite din apa.

Padurile de mangrove
Ecosistem: Pdurile de mangrove au creat un habitat pentru foarte multe plante i
animale, toate facand parte din ecosistemul de mangrove terestru si marin.
Unele organisme traiesc petrunchiuri si ramuri mai mici de mangrove. Altele traiesc
pe ramurile din varf, iar altele traiesc in sau deasupra sedimentelor de noroi si apa
dintre copaci.
Putem intalni aici:
plante (mangrove, orhidee, hibiscus, bromelia),
reptile (varani, soparle, serpi),
pesti,crabi, creveti, moluste si broaste,
Insecte (fluturi, albine etc) populatia cea mai numeroasa,
pasari peste 170 specii(flamingo, egrete,jabiru etc), dar si
mamifere, precum bivolul de apa (cea mai mare specie de bivoli 2,5 tone), tigri
bengalezi, cerbul cu pete, maimute etc

Padurile de mangrove
Flora: este deosebit de bogata si luxurianta fiind alcatuita din specii ce s-au
adaptat mediului terestru-marin cu salinitate crescuta si lipsa de oxigen
Tipuri de mangrove:
Rosii (Rhizophora mangle)

Negre (Avicennia germinans)

Albe (laguncularia racemosa)

Padurile de mangrove
Flora:
Orhidee

Hibiscus

Bromelia

Padurile de mangrove
Fauna: se cunosc numeroase specii de pasari si animale:
Haliastur Indus (India)

Nasalis larvatus (maimuta nasoasa)

Crocodilul de estuar

Lilieci macroglossus minimus

Macacul cu coada lunga (Filipine)

Varanus prasinus

Crabi filtratori

Padurile de mangrove
Fauna: alte specii s-au adaptat la viata terestra si acvatica in acelasi timp:
Periophthalmus (Pestele catarator)
Periophthalmus si-a dezvoltat si o capacitate unica in lumea
vietatilor acvatice, aceea de a respira prin piele, asemenea
batracienilor. Acest sistem are insa si un impediment, acela ca
pielea animalului ar trebui sa fie in permanenta umeda,
limitandu-i zona de actiune la regiunile mlastinoase. O alta
forma de adaptare la viata amfibiana o reprezinta conformatia
branhiilor. Aceste actioneaza asemenea unor tuburi de oxigen,
pe care periophthalmus le umple cu apa, fapt ce ii permite sa
respire timp indelungat in afara lacurilor.
Desi nu depaseste 15 centimetri lungime, pestele-catarator
este un carnivor convins, dieta sa fiind constituita din crabi
minuscului, insecte si artropode, pe care le vaneaza, in cea
mai mare parte, atunci cand se afla pe uscat.
Atunci cand se simte amenintat, periophthalmus alearga cu o
viteza incredibila spre locurile care abunda in namol,
scufundandu-se in acesta cu aceeasi rapiditate cu care isi
vaneaza prada. Chiar si acoperiti complet de mal, pestii din
aceasta specie pastreaza o cantitate mica de aer care le
permite sa respire chiar si in conditiile unei cantitati extrem de
reduse de oxigen.

Padurile de mangrove
Au rol ecologic crucial in protejarea Pamantului in fata efectelor
adverse ale schimbarilor climatice.
Mangrovele functioneaza ca un filtru de carbon si absorb peste
patru tone de dioxid de carbon din atmosfera.
Mangrovele sunt ca un rezervor natural pentru stocarea dioxidului
de carbon. Cu cat avem mai multa astfel de biomasa pe Pamant, cu
atat mai mult CO2 va fi extras din atmosfera. Acest lucru va avea
pana la urma ca rezultat controlarea temperaturii in crestere a
atmosferei si a schimbarilor climatice care ii urmeaza
Procesul de absorbtie al carbonului din atmosfera si depozitarea lui intr-un
rezervor poarta denumirea de "sechestrare a carbonului". CO2este un gaz
primar cu efect de sera si este responsabil de incalzirea globala =>duce la
cresterea nivelului oceanelor si a temperaturilor. In cele din urma, afecteaza
agricultura, pescuitul si sanatatea oamenilor.

Padurile de mangrove
Importanta pentru om
Pescuit
Mare varietate de pesti, crabi, creveti si moluste, constituind sursa esentiala de hrana
pentru miile de comunitati umane asezate de-a lungul coastelor Adapostesc de 25 ori
mai mult peste din unele specii de recif decat in zonele unde mangrovele au fost
defrisate.
Acest lucru face ca padurile de mangrove sa fie de o importanta vitala atat pentru
pescuitul comercial cat si pentru prezervarea recifurilor de corali

Lemn si produse vegetale

Lemnul de mangrove este rezistent la insecte si putrezire. Multe asezari umane de pe
coasta se bazeaza pe acest lemn in constructii sau combustibil.
Sunt folosite plantele medicinale din ecosistemul magrovelor dar si frunzele de
mangrove ca hrana pentru animale.
In ultima perioada, padurile de mangrove au fost defrisate masiv pentru a se utiliza
lemnul lor in diverse industrii sau pentru productia de carbune.

Padurile de mangrove
Importanta pentru om
Protectia tarmurilor
Sistemul de radacini dese retine sedimentele si stabilizeaza tarmurile si previne
eroziunea acestora datorata valurilor si furtunilor
In locurile unde mangrovele au fost taiate, tarmurile sunt grav afectate de uraganele si
taifunurile din ce in ce mai severe
Filtrand sedimentele, padurea de mangrove protejeaza recifurile de corali si iarba de
mare, impiedicand sufocarea acestora de catre sedimente.

Turism
Diversitatea formelor de viata din ecosistemul mangrovelor proximitatea fata de alte
atractii turistice (recifuri de corali sau plaje de nisip), unele tari au inceput dezvoltarea
turismului catre zonele padurilor de mangrove.
In unele zone, precum Bonaire se ofera expeditii de snorkelling in si in jurul padurilor
de mangrove, pentru observarea mediului de viata al diferitelor vietati marine, precum
ariciul de mare etc. Exista astfel un potential urias ce ar putea fi exploatat prin actiuni
neintruzive de punere in valoare a frumusetii padurilor de mangrove si obtinerea de
venituri din turism.