Vegetația de pădure

din Republica Moldova

Flora Republicii Moldova formează diverse comunități
(asociații) de plante, numite tipuri de vegetație. Răsîndirea
vegetației depinde, în primul rând, de climă. Ca urmare a
caracterului zonal al climei, se formează tipuri de vegetație
zonală, repezentate în Republica Moldova de vegetația de
pădure și vegetație de stepă.
Poziţia fizico-geografică a Republicii Moldova a determinat variatele
particularităţi ale condiţiilor ei naturale.
Relieful ţării reprezintă o câmpie deluroasă, înclinată de la nord-vest spre
sud-est cu altitudinea medie de circa 147 m deasupra nivelului mării. În
partea centrală a ei se află Codrii, regiunea cea mai ridicată.
 Frecvența speciilor de arbori în păduri

13%

2%
3%
40%
5%

37%

Stejar-pedunculat Salcâm Frasin Carpen Conifere(rășinoase) Altele

 Vegetație de pădure.
Fondul forestier ocupă o suprafață de 393 mii ha 11.6% din teritoriul țării.
În care pădurile dețin respectiv, 393 mii ha sau 10.7%. Pădurile din
Republica Moldova sunt de tipul celor central-europene de foiase,
caracteristice zonei dinamice temperate.
Solurile de pădure, reprezentate prin soluri cenuşii de pădure, se
întâlnesc pe podişuri cu altitudinea de peste 200 m. În Codrii Centrali,
pe culmile cu altitudinea de peste 300 m, acoperite în prezent sau în
trecut cu păduri de fag, carpen şi stejar, apar solurile brune de pădure.
Sol cenușiu
Sol brun
Tipuri de soluri
de pădure
Lumea animală este răspândită în conformitate cu caracterul vegetaţiei care îi
oferă atât hrană cât şi un mediu mai sigur de viaţă. Se disting animale care
trăiesc în păduri: căprioara, mistreţul, vulpea, bursucul, veveriţa, jderul, pisica
sălbatică, multe păsări: gangurul, coţofana, pupăza, privighetoarea, mierla ş.a.
Unele animale rare, pe cale de dispariţie, sunt puse sub ocrotirea legii,
vânarea lor fiind interzisă. În rezervaţiile naturale, care au scopul ocrotirea
vegetaţiei, se protejează şi animalele.
Predomină pădurile de foioase, specifice Europei
Centrale. Cele mai întinse masive forestiere sînt
situate în centrul ţării, fiind reprezentate prin
rezervaţiile “Codrii” şi “Plaiul Fagului”.
Ecosistemele forestiere ale ţării conţin 45 specii
băştinaşe de copaci, 81 specii băştinaşe de arbuşti
şi 3 specii native de liane arboricole.
Codrii

Plaiul Fagului
Printre cele mai răspândite specii native de plante lemnoase care se
întîlnesc în pădurile noastre sînt stejarul comun, gorunul, stejarul
pufos, frasinul European, carpenul european, ulmul comun , arţarul
sicomor, teiul comun, mesteacănul european şi fagul european.
Metode de protecție
Din 1812 pînă în 1914,
suprafaţa pădurilor de pe
teritoriul ţării noastre s-a
redus de aproape 2,5 ori.
Republica Moldova este printre ţările din Europa cu cel
mai mic grad de împădurire

Tăierile nelegitime şi păşunatul neautorizat reprezintăcele

mai mari pericole pentru existenţa resurselor forestiere şi
a diversităţii biologice.
Pentru a ameliora starea pădurilor noastre este necesar de
elaborat o nouă strategie de gestionare a Fondului
Forestier. Această problemă nu este cea inutilă. Ea
priveşte fiecare cetăţean al Moldovei.
Fără păduri nu vom avea nici râuri, nici agricultură. Este
destul de clar că, dacă nu vom stopa acest dezastru în
domeniul forestier, atunci foarte curând vom rămâne
numai cu plantaţii de salcâm şi păduri de carpen, arţar
american şi alte soiuri neproductive.
 Sfârșit

Elaborat de către: Secrieru Daniela