REZERVATIA STIINTIFICA

PADUREA LETEA

Student : Barabul Ancuta –Mihaela

Grupa: 7305 IPMA
Anul universitar: 2018-2019
 CUPRINS
 PREZENTARE
 CLIMA SI RELIEF
 SOLURI
 FAUNA
 FLORA
 SATUL LETEA
 PREZENTARE
Padurea Letea este o arie protejata de interes national si
incepe din nordul satului Letea si se intinde pe suprafata
de 5246,8 ha,din care 2.825 ha intra in categoria zonelor
strict protejate. Este asezata pe grindul cu acelasi nume,
unul dintre cele mai vechi grinduri ale Deltei. A fost in
atentia oamenilor de stiinta inca din anul 1930 cand a
fost pusa sub ocrotire,devenind rezervatie naturala in
anul 1938. Totodata aceasta este si cea mai nordica
padure subtropicala din lume, si singura de acest gen in
Europa,adapostind aproximativ 3.500 specii de plante si
animale.
 CLIMA SI RELIEFUL
 Clima este temperată cu nuanță continentală,
relativ excesivă. Temperatura medie anuală care se
regasește in zona pădurii Letea este de 10-11°C.
Precipitatiile medii anuale sunt de 350-500 mm ,
depăşesc cu mult cantităţile medii, după cum sunt
perioade în care nu plouă timp de 30 zile;
 Viteza vântului-in iarnă și in primăvară predomină
vânturile Nord-Estice și Nordice iar in vară si
toamnă cele de Nord-Est, Nord-Vest si Sud-Estice.
 Unitatea de relief – grind fluvio-maritim situată in
Nord-Est-ul Deltei Dunării, intre brațele Chilia la
Nord si Sulina la Sud;
  Relieful este predominat de dune de nisip ale căror
altitudine variază între 3-10 m. Între aceste dune se
găsesc o serie de depresiuni dezvoltate mai mult pe
lungime, sub formă de benzi, care sunt ocupate de
vegetație arboricolă. Aceste depresiuni poartă
numele de hasmacuri. Într-unul dintre aceste
hasmacuri se găsește și Pădurea Letea (rezervație
forestieră), cunoscută de localnici sub numele de
Pădurea Hasmacu Mare.
DUNELE DE LA PADUREA LETEA
 SOLURILE
In aceasta zona predomină solurile cu fertilitate
redusă, solurile nisipoase, solurile aluviale.Tipurile
de sol identificate:
 Psamosol gleic;

 Salinic;

 Distric

 Aluvisol molic;

 Gleic
Mergand prin padure treci printr-o uluitoare schimbare
de peisaj, de la padure subtropicala la desert in numai
200-300 de metrii. In Padurea Letea se gasec 500 de
specii de plante si peste 3000 de specii de animale,
dintre care mai mult de 2000 sunt insecte.
O caracteristica a peisajului este data de modul straniu
in care s-au dezvoltat arborii din aceasta padure: au
trunchiurile noduroase si contorsionate, aplecate
inspre apa,iar lianele atarna ca in peisajele exotice sau
sunt infasurate pe copaci ca intr-un aranjament floral.
LIANE
 Vegetatia este formata in mare parte din stejari,
stejari de lunca, stejari brumarii, plopi albi si negri,
frasini de lunca, frasini de balta,tei albi, ulmi si mai
rar arini negri.
 Pe langa acestea mai sunt si plantele cataratoare
care au dat faima acestor locuri : Periploca
graeca,Hedera helix,Vitis silvestris, Humulus
lupulus,Clematis vitalba.
 In covorul vegetal se intalnesc si alte specii rare:
volbura de nisip sau brandusa de nisip.
STEJAR DE LUNCA (QUERCUS ROBUS)
Plopul alb (Populus Plopul negru (Populus
alba) nigra)
Ulmul [Ulmus foliacea]
 ARINUL NEGRU
(ALNUS GLUTINOSA)
 PERIPLOCA
 Periploca este o liană  indigenă, cu  tulpini subţiri, lungi
de până la 15 m  şi  scoarţă brun-roşcată, cu verucozităţi
lentiforme.
 Frunze simple, lanceolate, întregi, lungimea intre 4-10
cm, lucioase.  Flori verzi-brune, câte 8-12, apar în
aprilie-mai. 
 Preferă solurile aluvionare, umede sau stâncăriile
calcaroase, adaptată la climate calde.  
 În silvostepa marină din Delta Dunării (Letea)
acompaniază stejarul brumăriu, frasinul pufos de baltă şi
plopul alb.
 PERIPLOCA
(PERIPLOCA GRAECA)
 IEDERA
(HEDERA HELIX)
 Iedera este o specie de
arbust târâtor sau
agățător, cu frunze verzi
strălucitoare și cu flori
mici, galbene-verzui,
adesea cultivat ca plantă
decorativă sau plantă cu
scop terapeutic. Crește în
locuri umbroase și cu
umiditate crescută, prin
păduri, stânci, pe soluri
calcaroase.
 HAMEI
(HUMULUS LUPUS)
CURPEN(CLEMANTIS VITALBA)
  Aicitrăiesc diverse
specii rare și pe cale
de dispariție, inclusiv
specii endemice
(găsite numai aici),
cum ar fi Vinețelele
(Centaurea pontica).
Putem admira stejari
batrani de 400-700
ani, plopi, ulmi, arini
sau tei.
Stejar de 400 ani
 Volbura de nisip este o planta ce nu depaseste 30 – 35 cm.
Creste direct pe nisip. Are o tulpina dreapta, iar frunzele
sunt acoperite cu multi perisori, acestia conferind frunzelor
o culoare verde-gri. Floarea alba a volburei de nisip este
asemanatoare cu cea a rochitei randunicii.
 Volbura de nisip creste doar in zonele litorale, in special pe
dunele de nisip de pe plajele de la Sulina, Sfantul
Gheorghe si Agigea.
VOLBURA DE NISIP
 FAUNA
 Fauna pădurii Letea este bogată, aproximativ 70% din
fauna Deltei Dunării poate fi găsită aici: este zona de
cuibărit a peste 150 de specii de păsări, cum ar fi codalbul
(Haliaeetus albicilla), șerparul (Circaetus gallicus), acvila
de stepă (Aquila rapax), gaia neagră (Milvus migrans),
rarități erpetologice cum ar fi șopârla de nisip (Eremias
arguta), sau vipera de stepă (Vipera renardi).
 Animalele găsite la Letea sunt și ele de poveste. Vulturul
Codalb este cea mai mare pasăre pe care o puteți găsi dacă
sunteți norocoși; codalbul e un uriaș cu o întindere a
aripilor de 2,5 metri. 
 Raritati precum : șerparul (Circaetus gallicus), acvila de
stepă (Aquila rapax), gaia neagră (Milvus migrans).
 VULTURUL CODALB
(HALIAEETUS ALBICILLA)
 Codalbul este o pasăre răpitoare de zi,
protejată. În România este pe cale de
dispariție, fiind răspândită doar în
regiunea Dunării ( Padurea Letea ) și
în Delta Dunării. Este de talie mare (80–
100 cm, de mărimea unui curcan), cu
corpul cafeniu, coada albă, ciocul galben
puternic, lung, drept, încovoiat spre vârf și
picioare galbene, la fel ca și degetele;
unghii negre, mult curbate. Se hrănește cu
pești, broaște, șerpi, rațe, iepuri, popândăi,
hoituri. Cuibărește în arbori din
vecinătatea apelor.
 SERPARUL
(CIRCAETUS GALLICUS)

 Șerparul este o pasăre

răpitoare care vânează în
special șerpi și
alte reptile.
 Picioarele ii sunt
acoperite cu un invelis
cornos gros, fiind
adaptate astfel la atacul
serpilor veninosi.In
timpul rece migreaza in
locurile de iernat
ACVILA DE STEPA ( AQUILA RAPAX)
 GAIA NEAGRA
(MILVUS MIGRANS)
 Gaia neagră sau gaia bruna  este o pasăre răpitoare de zi.
  Este răspândită peste tot, însă este relativ rară, mai puțin în
dealurile subcarpatice; ceva mai frecventă în sud-estul țării,
la Dunăre și în toate vecinătățile pădurii cu ape mari, îndeosebi
în Delta Dunării. În România este un oaspete de vară și în timpul
pasajului, când poate fi văzută în cârduri; iernează în Africa
Centrală.
 Se hrănește cu o largă varietate de animale de pradă, vii sau
moarte și cu resturi de mâncare. Prinde mamifere mici, păsări și
pui de păsări, reptile, amfibii, pești, insecte (lăcuste ș.a.) pe care le
înșfăca de pe pământ, din frunziș sau din apă. Fură hrana și de la
alte răpitoare și păsări de apă. De asemenea se hrănește cu hoituri
de animale mari (cai, vite, porci), gunoi menajer, excremente,
unele materii vegetale: nucile palmierilor de ulei etc.
 Fauna este atat de diversificata incat putem gasi si raritati
erpetologice precum : sopârla de nisip (Eremias arguta), sau
vipera de stepă (Vipera renardi),precum si o varietate de
insecte: cărăbus de pădure, croitorul fagului, tantari,lacuste,
libelule, urechelnite, furnici, muste etc.
 Pasarile sunt reprezentate de soimuletul de seara (Falco
vespertinus), pupaza (Upupa epops), dumbraveanca
(Coracias garrulus), prigoria (Merops apiaster) etc. 
 De asemenea putem intalni serpi ( de apa,serpi de casa dar si
sarpele de alun semnalat in Padurea Letea in zona Grindului
Chituc.
PUPAZA(UPUPA EPOPS)
VIPERA DE STEPA
  Este o vipera mica ce are corpul gros. Culoarea pielii
variaza de la gri cafeniu la galbui. Pe ceafa are 1-2 pete
intunecate in forma de A. Capul este latit, ochii mici,
marginiti de 6-10 solzi. Botul este ascutit si usor ridicat,
iar spatele este cenusiu-deschis, cafeniu-masliniu. Pe
partea dorsala prezinta o dunga in zig-zag, de culoare
inchisa conturata cu negru. In medie, adultii ating o
lungime de 40-50 cm, iar in cazuri exceptionale ajung si
la 60-80 cm.
 In timpul zilei strabate distante mari in cautarea hranei.
Prefera: lacuste, greieri, soparle, broaste sau alte
mamifere mici.
SARPELE DE CASA

SARPELE DE APA
SOPARLA DE NISIP
 Pădurea este cunoscută și după “caii sălbatici”, care sunt
de fapt cai eliberati de către localnici, care au devenit
semi-sălbatici. Aproximativ 2.000 de exemplare se
găsesc în pădure, provocând din păcate deteriorarea
gravă a biosferei din zonă. Captarea și transportul cailor
este o problema nesoluționată. 
 Localnicii spun că mii de cai trăiesc în aceste locuri,
locuri care pentru a fi protejate, sunt pe jumătate
îngrădite. Pare uimitor că atâția cai trăiesc într-un mediu
cu puțină hrană, dar ei se descurcă. În iernile mai lungi,
caii profită de orice au la îndemână. Un trunchi de copac
căzut devine util, coaja îi e roasă de acești cai.
 Coaja roasa de cai
salbatici
Oase de cal
 SATUL LETEA
 Satul Letea, cel mai bine conservat sat din Delta Dunării,
surprinde prin casele tradiţionale din lemn, chirpici şi stuf,
vopsite în culori vesele şi ornamentate cu flori, spice de grâu sau
cai.
 Letea este un sat de pescari înconjurat de mici suprafeţe agricole,
cultivate mai ales cu viţă-de-vie şi porumb.
 Satul Letea este un loc reprezentativ pentru patrimoniul cultural
al Deltei Dunării, un muzeu viu al tradiţiilor. Letea este un spaţiu
cultural deosebit, aflat la confluenţa culturilor locuitorilor ei,
români, ucrainieni şi ruşi lipoveni.
 Ocupația principală a oamenilor din comunitate este pescuitul, ce
le asigură hrana și reprezintă principala sursă de venit. Creșterea
animalelor se face într-un fel aparte în Delta Dunării: animalele
sunt lăsate libere pe grindurile nisipoase unde își caută hrana. 
 BIBLIOGRAFIE
 https://www.info-delta.ro/delta-dunarii-17/padurea-letea--
120.html
 https://www.travelguideromania.com/ro/delta-dunarii-letea
-caraorman
/
 http://drumliber.ro/padurea-letea-o-minunatie-in-delta-dun
arii
/
 https://www.xn--
delt-3sa.ro/ro/locatii/p%C4%83durea-letea
 https://www.xn--delt-3sa.ro/ro/locatii/satul-letea