P. 1
Referat la geografie

Referat la geografie

|Views: 653|Likes:
Published by carameli4ik

More info:

Published by: carameli4ik on Mar 28, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as RTF, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/19/2012

pdf

text

original

Interactiunea “OM”-“PADURE”

“Padurea este aurul verde al tarii noastre”
Omul, ca orice fiinta vie, nu se afla in afara legilor care guverneaza viata pe planeta noastra, ci s-a format si dezvoltat in interactiunea cu mediul natural. Acesta a influentat dintotdeauna dezvoltarea societatii, dar gradul in care a exercitat aceasta influenta a fost diferit de la o epoca la alta. Padurea este o suprafata mare de teren pe care cresc in stare salbatica specii de arbori si arbusti, specii de plante erbacee, muschi, dar si diferite specii de animale. Ea este unul dintre principalele tipuri de invelis vegetal al pamantului, element geobotanic reprezentat de numeroase forme vitale, rolul hotarator revenind arborilor, a caror dezvoltare biologica se afla in relatii de reciprocitate si interactiune cu mediul ambiant. Din cele mai vechi timpuri viata omului a fost legata de lumea plantelor. Vegetatia constituie o componenta de sine statatoare a naturii si se afla intr-o legatura reciproca permanenta cu mediul inconjurator. Ea se formeaza si se modifica atat sub actiunea diversilor factori naturali, cat si a celor antropici. Padurea este o portiune din suprafata terestra care are o infatisare specifica si este formata pe cale naturala. Nota specifica a padurii este data de elementele naturale (clima, relief, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri), care se combina intr-un anumit mod pe teritoriul respectiv. Combinarea diversa a elementelor componente determina o mare varietate de peisaje naturale, care difera intre ele, in grad mai mare sau mai mic. Vegetatia silvica din Romania este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala. Raspindirea lor pe teritoriul tinutului depinde de nivelurile hipsometrice, de expozitia si gradul de inclinare a pantelor, de sol si alte conditii. Padurile de foioase sunt raspandite in zona temperata, in regiunile in care cantitatea anuala de precipitatii depaseste 600 mm. Ele ocupa 767 mln. ha. Componenta lor floristica este destul de diversa si numara peste 100 de specii de arbori si arbusti. Printre cele mai raspandite specii care se intalnesc in padurile noastre sunt: stejarul comun, gorunul, stejarul pufos, fagul, frasinul, teiul, artarul, ulmul, plopul. Dintre speciile de arbusti se intalnesc: socul, cornul, sangerul, lemnul cainesc, precum si liane ca iedera, curpenul. Stejarul este cea mai raspandita specie de arbori din padurile noastre, revenindu-i circa 60% din componenta lor. El este reprezentat prin trei specii: stejarul comun (pedunculat), gorunul si stejarul pufos. Deosebirile morfologice dintre aceste specii sint: Ÿ stejarul comun este un arbore inalt, cu frunze penat-lobate, cu petiolul foarte scurt, auriculate la baza, cu fructe (ghinde) lungi pedunculate;

cu frunze caracteristice. se dezvolta un bogat covor de plante ierboase. inainte de apariţia frunzelor. compuse din 7-13 foliole sesile. Solurile predominante in regiunile padurilor de foioase sunt cele din clasa argiluvisolurilor. aşezate pe un peduncul comun. lup. care apar sub padurile de stejar. capsunita. Florile nu au nici caliciu. nici corolă. unde clima este mai umeda se formeaza soluri de padure. Lumea animal se afla in relatii reciproce cu celelalte component si contribuie la stabilirea echilibrului mediului. Forma coroanei este ovoidă cu ramuri divergente. vulpe. iar primavera. Infloreşte in luna aprilie. Arţarul este un arbore rezistent. macesul. in care intra soluri cenusii. relieful fragmentat. palmate. viorele. lucioase. sangerul. In timpul iernii. prin luminisuri. conditiile climatic. pupaza. paduri de amestec de foioase cu sau fara fag. cu frunze subţiri. Teiul este genul ce cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori. viuarita. despicate in cinci lobi lungi şi ascuţiţi. plăcut mirositoare. uneori şi mai multe. lacramioare.Este un arbore din familia Aceraceae. soluri brune luvice (brune podzolite) si luvisoluri albice (soluri podzolice). ajung de la 20 la 40 m inălţime.Ÿ -gorunul este un arbore viguros. Frasinul atinge inălţimea de 40 metri. inainte de infrunzirea lor. cu lemnul alb şi tare. din grupa argiluvisolurilor. cu perioada scurta de vegetatie(ghiocel. veverita si numeroase pasari. Fagul ocupa formele de relief cu altitudini mai mari si atinge inaltimea de 30-35m. cucul. mierla. ceea ce impiedica patrunderea razelor soarelui. pitigoiul. pe acelaşi individ se găsesc flori mascule. cresc : paducelul. concrescut aproape pe jumătatea lungimii lui. cu lobi nu prea mari si cu partea dorsala acoperita cu perisori desi stelati. cu frunze avand petiolul mai lung decit al stejarului comun. In regiunile cu paduri. ciuful-de-padure.Are frunze imparipenate. bursuc. Dintre animalele insectivore se intalnesc ariciul si cartita. mai evaluate. Fructul este aripat. au frunze străbătute de nervuri şi anvergura de 6-20 cm şi flori cu sămanţă dicotiledonată. cu fructul format din două samare alăturate. elastic şi rezistent. urzica moarta) care profita de lumina ce patrunde nestingherita pana la ele. Tulpina sa prezintă in partea tanără scoarţă de culoare cenuşie-verzuie. pintenul-cocosului. femele şi hermafrodite. salba-moale. invelisul ierbos este reprezentat de specii ca: dumbravita. fructe disamare cu aripi in unghi obtuz şi are lemnul alb. Asupra formarii solurilor influenteaza mult diversitatea rocilor generatoare de soluri. cu un grad de podzolire mai accentuat sub padurile de fag. ciocanitoarea. printer care se numara: graurul. privighetoarea. grangurul. iar androceul este redus la două stamine. Dintre arbusti. sunt alb-gălbui. de culoare verde-galbuie. El dezvolta o coroana deasa. iar in partea bazală de culoare cenuşiu-negricioasă. Florile. arborii din aceste paduri isi pierd frunzele din cauza frigului. Solurile cenusii si cele brune sunt doua tipuri care s-au format la altitudini absolute de . cu o bractee lungă in formă de limbă. iar dintre rapitoare.uliul. De aceea subarboretul si invelisul ierbos din padurile de fag este slab dezvoltat. Fauna padurilor de foioase este alcatuita din: mistret. Ÿ stejarul pufos este un arbore cu frunze scurt petiolate. in număr de 2–10 pe ram. cu ghinde sesile. vegetatia variata si specifica.

Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile. dar sărace in humus propriu-zis şi substanţe nutritive. confectionarea obiectelor de uz casnic. ci si prin ciclul vital (ex: plantele anuale isi desfasoara intreg ciclul vital doar in timpul sezonului cald). carbonatii apar. Grosimea solului variaza de la 40 pina la 90 cm. dar reactioneaza pozitiv la introducerea ingrasamintelor naturale si la cele chimice de azot. ea elimina o mare cantitate de oxigen care contribuie la mentinerea vietii pe pamant. dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane. il are omul. bazinelor artificial acvatice. fara indoiala. compozitia mecanica usoara. Privita istoric. infrumuseteaza mediul si il face mai bogat. cu very calde si secetoase si cu ierni geroase si uscate. clima.200-429m. celulozei. lemn pentru foc s. In urma activitatii multiseculare a omului vegetatia naturala s-a modificat esential. dealurilor. a instrumentelor muzicale. uneori roscata. sau amestec de tei si frasin. structura – glomerulara. Solurile brune s-au format sub padurile de stejar si fag. adica activitati legate de satisfacerea unor necesitati vitale. hartiei. colinelor apara solul de eroziune si retin formarea alunecarilor de teren. o compozitie mecanica lutoasa. Aceste soluri au de obicei o textură grosieră pană la mijlocie. dar si variate fructe si ciuperci. Conditiile climatice sunt determinante pentru formarea peisajului padurilor de foioase. precum si a vibratiilor aerului. au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian. nu numai prin particularitatile anatomofiziologice. Contin substante in cantitati insuficiente. La inceput. la adimcimi de 120-150 cm. Diversele tipuri de formatiuni vegetale depend de conditiile climatic: clima temperate mai umeda (cu precipitatii peste 600mm) permite dezvoltarea padurilor de foioase sau de conifere. de asemenea.a. apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva. Este evident ca vietuitoarele s-au adaptat la clima. un rol deosebit. distrugerea padurilor a aparut odata cu omul. Un factor important pentru dezvoltarea vegetatiei este. ca regula. Profilul lor este bine evidentiat in orizonturi genetice. a umiditatii si temperaturii aerului. Culoarea lor este bruna-deschisa. lacurilor. Sunt soluri bogate in materie organică (14-30%). sunt moderat podzolite. Lemnul unor arbori se folosea pentru construirea de locuinte. ulterior . Regimul hidric este suficient. cum ar fi: lemn pentru constructii. apelor subterane. stejar cu artar. Se evidentiaza doua subtipuri principale: cenusii tipice si cenusii-inchise de padure. Ritmicitatea sezoniera se manifesta la arborii cu frunze cazatoare sau la animalele care hiberneaza. sunt nediferenţiate textural şi conţin mult material scheletic. Au un profil slab diferentiat in orizonturi genetice. Padurea reprezinta o podoaba a planetei noastre si are un rol important in viata omului intrucat ea regleaza regimul de apa al raurilor. padurile care cresc pe versantii vailor. vanatul. actiunile omului asupra vegetatiei si faunei tinutului erau neinsemnate: culesul. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri. cu patru anotimpuri si cu mari variatii termice si pluviometrice. in sens distrugator. In zona noastra se manifesta clima temperate. Solurile cenusii de padure se formeaza sub paduri de stejar. Asupra mecanismului dezvoltarii comunitatilor vegetale. Arborii si arbustii din padure contribuie. pentru industria mobilei. au o structura glomerularanuciforma. la atenuarea zgomotului de intensitati diferite.

Actiunile necontrolate . -gospodarirea intregului patrimoniu forestier indiferent de forma de proprietate prin structuri silvice autorizate dupa normele regimului silvic. . cu dezvoltarea agriculturii si vitaritului. conducand totodata la degradarea solului prin eroziune . Mai tarziu. intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor. -aplicarea ferma a legislatiei silvice. impunandu-se urmatoarele masuri: -inventarierea tuturor suprafetelor defrisate pe localitati. Toate aceste masuri propun a fi infaptuite sub conducerea organului legislativ. pentru constructii . nivel considerat ca fiind optim pentru reinstaurarea echilibrului ecologic pe zone geografice si intregul teritoriu al tarii. producad dezechilibre ecologice . cat si indirect . au redus simtitor potentialul genetic al biosferei .confectionarea uneltelor. asigurandu-se elaborarea de amenajamente silvice pentru toate suprafetele de padure. a defrisat padurile ceea ce a dus la degradarea solurilor . ne reduce la starea de vid si nu trebuie sa uitam: "Codrul e frate cu romanul".5%) pana la 40%. Zonele defrisate pana in prezent sunt atat de mari incat ar trebui sute de ani de recuperare naturala pentru a reface vegetatia originala. ceea ce a dus la disparitia unor specii de plante si animale . la cresterea ariditatii climatului . atat in mod direct prin vanatoare . El a deteriorat ecosistemele prin folosirea abuziva a pamantului care a dus la micsorare a capacitatii de retinere a apei in sol. influenta omului asupra vegetatiei a crescut considerabil.a actionat asupra componentelor acestora . -elaborarea unui program national de reconstructie ecologica si instalarea padurii pentru asigurarea cresterii procentului de impadurire de la cel existent in prezent (26. cu implicarea puterii executive si judecatoresti care trebuie sa coordoneze intreaga munca intr-un mod sistematic si eficient la care societatea civila trebuie sa fie antrenata iar tanara generatie sa fie pe deplin motivata ca sa participe efectiv la acest proces la nivelul intregii tari de reconstructie si ocrotire a patrimoniului forestier. judete si zone geografice (campie. aparare. combaterea unor daunatori si paraziti . Padurea trebuie protejata pentru a-si putea manifesta si dezvolta rolurile sale benefice. in industrie sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii reduc suprafata impadurita . Interventia distructiva a omului . abuzive ale omului in natura . pescuit . Pădurea ne descumpăneşte. cu efecte intarziate asupra florei si faunei . deal si munte). In mod unanim se accepta ca patrimoniul forestier reprezinta ecosistemul fundamental care poate sa asigure instaurarea echilibrului ecologic al factorilor de mediu. protectie si ocrotire a patrimoniului forestier national. Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de pasunare intensiva de catre animalele ierbivore. Numeroase organizatii nationale si internationale au fost infiintate pentru a se ocupa in special cu schimbarea si conservarea padurilor. care solicita lemnul drept combustibil . Omul ca parte constituenta a biosferei . odata cu perfectionarea uneltelor de munca. stoparea tuturor abuzurilor pe linie forestiera in care scop vor fi antrenate toate organele locale si centrale pentru sprijinirea acestui proces de refacere.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->