Interactiunea “OM”-“PADURE”

“Padurea este aurul verde al tarii noastre”
Omul, ca orice fiinta vie, nu se afla in afara legilor care guverneaza viata pe planeta noastra, ci s-a format si dezvoltat in interactiunea cu mediul natural. Acesta a influentat dintotdeauna dezvoltarea societatii, dar gradul in care a exercitat aceasta influenta a fost diferit de la o epoca la alta. Padurea este o suprafata mare de teren pe care cresc in stare salbatica specii de arbori si arbusti, specii de plante erbacee, muschi, dar si diferite specii de animale. Ea este unul dintre principalele tipuri de invelis vegetal al pamantului, element geobotanic reprezentat de numeroase forme vitale, rolul hotarator revenind arborilor, a caror dezvoltare biologica se afla in relatii de reciprocitate si interactiune cu mediul ambiant. Din cele mai vechi timpuri viata omului a fost legata de lumea plantelor. Vegetatia constituie o componenta de sine statatoare a naturii si se afla intr-o legatura reciproca permanenta cu mediul inconjurator. Ea se formeaza si se modifica atat sub actiunea diversilor factori naturali, cat si a celor antropici. Padurea este o portiune din suprafata terestra care are o infatisare specifica si este formata pe cale naturala. Nota specifica a padurii este data de elementele naturale (clima, relief, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri), care se combina intr-un anumit mod pe teritoriul respectiv. Combinarea diversa a elementelor componente determina o mare varietate de peisaje naturale, care difera intre ele, in grad mai mare sau mai mic. Vegetatia silvica din Romania este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala. Raspindirea lor pe teritoriul tinutului depinde de nivelurile hipsometrice, de expozitia si gradul de inclinare a pantelor, de sol si alte conditii. Padurile de foioase sunt raspandite in zona temperata, in regiunile in care cantitatea anuala de precipitatii depaseste 600 mm. Ele ocupa 767 mln. ha. Componenta lor floristica este destul de diversa si numara peste 100 de specii de arbori si arbusti. Printre cele mai raspandite specii care se intalnesc in padurile noastre sunt: stejarul comun, gorunul, stejarul pufos, fagul, frasinul, teiul, artarul, ulmul, plopul. Dintre speciile de arbusti se intalnesc: socul, cornul, sangerul, lemnul cainesc, precum si liane ca iedera, curpenul. Stejarul este cea mai raspandita specie de arbori din padurile noastre, revenindu-i circa 60% din componenta lor. El este reprezentat prin trei specii: stejarul comun (pedunculat), gorunul si stejarul pufos. Deosebirile morfologice dintre aceste specii sint: Ÿ stejarul comun este un arbore inalt, cu frunze penat-lobate, cu petiolul foarte scurt, auriculate la baza, cu fructe (ghinde) lungi pedunculate;

Fagul ocupa formele de relief cu altitudini mai mari si atinge inaltimea de 30-35m. viorele. soluri brune luvice (brune podzolite) si luvisoluri albice (soluri podzolice). femele şi hermafrodite. Tulpina sa prezintă in partea tanără scoarţă de culoare cenuşie-verzuie. elastic şi rezistent. concrescut aproape pe jumătatea lungimii lui. iar in partea bazală de culoare cenuşiu-negricioasă. despicate in cinci lobi lungi şi ascuţiţi. prin luminisuri. viuarita. inainte de apariţia frunzelor. ciocanitoarea. invelisul ierbos este reprezentat de specii ca: dumbravita. cu ghinde sesile. grangurul. lacramioare. cu lemnul alb şi tare. arborii din aceste paduri isi pierd frunzele din cauza frigului. lup. El dezvolta o coroana deasa. cu perioada scurta de vegetatie(ghiocel. inainte de infrunzirea lor. compuse din 7-13 foliole sesile. Solurile predominante in regiunile padurilor de foioase sunt cele din clasa argiluvisolurilor. Forma coroanei este ovoidă cu ramuri divergente. cu un grad de podzolire mai accentuat sub padurile de fag. pintenul-cocosului. sunt alb-gălbui. Solurile cenusii si cele brune sunt doua tipuri care s-au format la altitudini absolute de . urzica moarta) care profita de lumina ce patrunde nestingherita pana la ele. Florile nu au nici caliciu. uneori şi mai multe. Ÿ stejarul pufos este un arbore cu frunze scurt petiolate. nici corolă. Fauna padurilor de foioase este alcatuita din: mistret. iar androceul este redus la două stamine. macesul. unde clima este mai umeda se formeaza soluri de padure. vegetatia variata si specifica.Este un arbore din familia Aceraceae. Dintre arbusti. De aceea subarboretul si invelisul ierbos din padurile de fag este slab dezvoltat. de culoare verde-galbuie. sangerul. care apar sub padurile de stejar. iar dintre rapitoare.uliul. pe acelaşi individ se găsesc flori mascule. palmate. cu frunze caracteristice. Dintre animalele insectivore se intalnesc ariciul si cartita. mai evaluate. cucul. privighetoarea. In timpul iernii. Infloreşte in luna aprilie. in număr de 2–10 pe ram. cresc : paducelul. mierla. fructe disamare cu aripi in unghi obtuz şi are lemnul alb. Lumea animal se afla in relatii reciproce cu celelalte component si contribuie la stabilirea echilibrului mediului. lucioase. veverita si numeroase pasari. ciuful-de-padure. au frunze străbătute de nervuri şi anvergura de 6-20 cm şi flori cu sămanţă dicotiledonată. aşezate pe un peduncul comun. pitigoiul. cu frunze subţiri. salba-moale. pupaza. se dezvolta un bogat covor de plante ierboase. plăcut mirositoare. Teiul este genul ce cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori. vulpe. iar primavera. din grupa argiluvisolurilor. Asupra formarii solurilor influenteaza mult diversitatea rocilor generatoare de soluri. Fructul este aripat. cu frunze avand petiolul mai lung decit al stejarului comun. ajung de la 20 la 40 m inălţime.Are frunze imparipenate. cu fructul format din două samare alăturate. printer care se numara: graurul. Florile. cu lobi nu prea mari si cu partea dorsala acoperita cu perisori desi stelati. In regiunile cu paduri. relieful fragmentat. ceea ce impiedica patrunderea razelor soarelui. capsunita. in care intra soluri cenusii. Arţarul este un arbore rezistent. conditiile climatic. Frasinul atinge inălţimea de 40 metri.Ÿ -gorunul este un arbore viguros. cu o bractee lungă in formă de limbă. bursuc. paduri de amestec de foioase cu sau fara fag.

infrumuseteaza mediul si il face mai bogat. dealurilor. Ritmicitatea sezoniera se manifesta la arborii cu frunze cazatoare sau la animalele care hiberneaza. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri. Arborii si arbustii din padure contribuie. Culoarea lor este bruna-deschisa. padurile care cresc pe versantii vailor. clima. au o structura glomerularanuciforma. apelor subterane. Lemnul unor arbori se folosea pentru construirea de locuinte. la atenuarea zgomotului de intensitati diferite. stejar cu artar. dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane. Regimul hidric este suficient. lacurilor. au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian. celulozei. sau amestec de tei si frasin. In urma activitatii multiseculare a omului vegetatia naturala s-a modificat esential. ea elimina o mare cantitate de oxigen care contribuie la mentinerea vietii pe pamant. la adimcimi de 120-150 cm. ci si prin ciclul vital (ex: plantele anuale isi desfasoara intreg ciclul vital doar in timpul sezonului cald). carbonatii apar. apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva.200-429m. nu numai prin particularitatile anatomofiziologice. in sens distrugator. Diversele tipuri de formatiuni vegetale depend de conditiile climatic: clima temperate mai umeda (cu precipitatii peste 600mm) permite dezvoltarea padurilor de foioase sau de conifere. dar reactioneaza pozitiv la introducerea ingrasamintelor naturale si la cele chimice de azot. Un factor important pentru dezvoltarea vegetatiei este. Grosimea solului variaza de la 40 pina la 90 cm. Au un profil slab diferentiat in orizonturi genetice. un rol deosebit. ca regula. Solurile cenusii de padure se formeaza sub paduri de stejar. il are omul. structura – glomerulara. compozitia mecanica usoara. Sunt soluri bogate in materie organică (14-30%). actiunile omului asupra vegetatiei si faunei tinutului erau neinsemnate: culesul. dar si variate fructe si ciuperci. sunt nediferenţiate textural şi conţin mult material scheletic. Asupra mecanismului dezvoltarii comunitatilor vegetale. Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile. hartiei. pentru industria mobilei. colinelor apara solul de eroziune si retin formarea alunecarilor de teren. a umiditatii si temperaturii aerului. o compozitie mecanica lutoasa. Aceste soluri au de obicei o textură grosieră pană la mijlocie. La inceput. adica activitati legate de satisfacerea unor necesitati vitale. a instrumentelor muzicale. Contin substante in cantitati insuficiente. Se evidentiaza doua subtipuri principale: cenusii tipice si cenusii-inchise de padure. Solurile brune s-au format sub padurile de stejar si fag. Profilul lor este bine evidentiat in orizonturi genetice. sunt moderat podzolite. fara indoiala. Conditiile climatice sunt determinante pentru formarea peisajului padurilor de foioase. precum si a vibratiilor aerului. Privita istoric. In zona noastra se manifesta clima temperate. cu patru anotimpuri si cu mari variatii termice si pluviometrice. Padurea reprezinta o podoaba a planetei noastre si are un rol important in viata omului intrucat ea regleaza regimul de apa al raurilor. bazinelor artificial acvatice. vanatul. de asemenea. uneori roscata. lemn pentru foc s. distrugerea padurilor a aparut odata cu omul. cum ar fi: lemn pentru constructii. confectionarea obiectelor de uz casnic. cu very calde si secetoase si cu ierni geroase si uscate. Este evident ca vietuitoarele s-au adaptat la clima. ulterior . dar sărace in humus propriu-zis şi substanţe nutritive.a.

au redus simtitor potentialul genetic al biosferei . Pădurea ne descumpăneşte. Mai tarziu. la cresterea ariditatii climatului . stoparea tuturor abuzurilor pe linie forestiera in care scop vor fi antrenate toate organele locale si centrale pentru sprijinirea acestui proces de refacere. care solicita lemnul drept combustibil . -gospodarirea intregului patrimoniu forestier indiferent de forma de proprietate prin structuri silvice autorizate dupa normele regimului silvic. protectie si ocrotire a patrimoniului forestier national. Numeroase organizatii nationale si internationale au fost infiintate pentru a se ocupa in special cu schimbarea si conservarea padurilor. odata cu perfectionarea uneltelor de munca. asigurandu-se elaborarea de amenajamente silvice pentru toate suprafetele de padure. Zonele defrisate pana in prezent sunt atat de mari incat ar trebui sute de ani de recuperare naturala pentru a reface vegetatia originala. impunandu-se urmatoarele masuri: -inventarierea tuturor suprafetelor defrisate pe localitati. Interventia distructiva a omului . influenta omului asupra vegetatiei a crescut considerabil. . Padurea trebuie protejata pentru a-si putea manifesta si dezvolta rolurile sale benefice. intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor. Actiunile necontrolate . ceea ce a dus la disparitia unor specii de plante si animale . In mod unanim se accepta ca patrimoniul forestier reprezinta ecosistemul fundamental care poate sa asigure instaurarea echilibrului ecologic al factorilor de mediu. pescuit . -elaborarea unui program national de reconstructie ecologica si instalarea padurii pentru asigurarea cresterii procentului de impadurire de la cel existent in prezent (26. nivel considerat ca fiind optim pentru reinstaurarea echilibrului ecologic pe zone geografice si intregul teritoriu al tarii. Omul ca parte constituenta a biosferei . -aplicarea ferma a legislatiei silvice. pentru constructii . cat si indirect . Toate aceste masuri propun a fi infaptuite sub conducerea organului legislativ. producad dezechilibre ecologice . judete si zone geografice (campie. deal si munte). cu efecte intarziate asupra florei si faunei . in industrie sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii reduc suprafata impadurita . Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de pasunare intensiva de catre animalele ierbivore. El a deteriorat ecosistemele prin folosirea abuziva a pamantului care a dus la micsorare a capacitatii de retinere a apei in sol. ne reduce la starea de vid si nu trebuie sa uitam: "Codrul e frate cu romanul". cu dezvoltarea agriculturii si vitaritului. cu implicarea puterii executive si judecatoresti care trebuie sa coordoneze intreaga munca intr-un mod sistematic si eficient la care societatea civila trebuie sa fie antrenata iar tanara generatie sa fie pe deplin motivata ca sa participe efectiv la acest proces la nivelul intregii tari de reconstructie si ocrotire a patrimoniului forestier.5%) pana la 40%. atat in mod direct prin vanatoare . a defrisat padurile ceea ce a dus la degradarea solurilor . conducand totodata la degradarea solului prin eroziune .confectionarea uneltelor. combaterea unor daunatori si paraziti . abuzive ale omului in natura . aparare.a actionat asupra componentelor acestora .