Interactiunea “OM”-“PADURE”

“Padurea este aurul verde al tarii noastre”
Omul, ca orice fiinta vie, nu se afla in afara legilor care guverneaza viata pe planeta noastra, ci s-a format si dezvoltat in interactiunea cu mediul natural. Acesta a influentat dintotdeauna dezvoltarea societatii, dar gradul in care a exercitat aceasta influenta a fost diferit de la o epoca la alta. Padurea este o suprafata mare de teren pe care cresc in stare salbatica specii de arbori si arbusti, specii de plante erbacee, muschi, dar si diferite specii de animale. Ea este unul dintre principalele tipuri de invelis vegetal al pamantului, element geobotanic reprezentat de numeroase forme vitale, rolul hotarator revenind arborilor, a caror dezvoltare biologica se afla in relatii de reciprocitate si interactiune cu mediul ambiant. Din cele mai vechi timpuri viata omului a fost legata de lumea plantelor. Vegetatia constituie o componenta de sine statatoare a naturii si se afla intr-o legatura reciproca permanenta cu mediul inconjurator. Ea se formeaza si se modifica atat sub actiunea diversilor factori naturali, cat si a celor antropici. Padurea este o portiune din suprafata terestra care are o infatisare specifica si este formata pe cale naturala. Nota specifica a padurii este data de elementele naturale (clima, relief, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri), care se combina intr-un anumit mod pe teritoriul respectiv. Combinarea diversa a elementelor componente determina o mare varietate de peisaje naturale, care difera intre ele, in grad mai mare sau mai mic. Vegetatia silvica din Romania este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala. Raspindirea lor pe teritoriul tinutului depinde de nivelurile hipsometrice, de expozitia si gradul de inclinare a pantelor, de sol si alte conditii. Padurile de foioase sunt raspandite in zona temperata, in regiunile in care cantitatea anuala de precipitatii depaseste 600 mm. Ele ocupa 767 mln. ha. Componenta lor floristica este destul de diversa si numara peste 100 de specii de arbori si arbusti. Printre cele mai raspandite specii care se intalnesc in padurile noastre sunt: stejarul comun, gorunul, stejarul pufos, fagul, frasinul, teiul, artarul, ulmul, plopul. Dintre speciile de arbusti se intalnesc: socul, cornul, sangerul, lemnul cainesc, precum si liane ca iedera, curpenul. Stejarul este cea mai raspandita specie de arbori din padurile noastre, revenindu-i circa 60% din componenta lor. El este reprezentat prin trei specii: stejarul comun (pedunculat), gorunul si stejarul pufos. Deosebirile morfologice dintre aceste specii sint: Ÿ stejarul comun este un arbore inalt, cu frunze penat-lobate, cu petiolul foarte scurt, auriculate la baza, cu fructe (ghinde) lungi pedunculate;

mai evaluate. Fagul ocupa formele de relief cu altitudini mai mari si atinge inaltimea de 30-35m.uliul. Dintre animalele insectivore se intalnesc ariciul si cartita. cu frunze caracteristice. urzica moarta) care profita de lumina ce patrunde nestingherita pana la ele. au frunze străbătute de nervuri şi anvergura de 6-20 cm şi flori cu sămanţă dicotiledonată. Solurile cenusii si cele brune sunt doua tipuri care s-au format la altitudini absolute de . ciuful-de-padure. In regiunile cu paduri. arborii din aceste paduri isi pierd frunzele din cauza frigului. inainte de apariţia frunzelor. ceea ce impiedica patrunderea razelor soarelui. unde clima este mai umeda se formeaza soluri de padure. cucul. Lumea animal se afla in relatii reciproce cu celelalte component si contribuie la stabilirea echilibrului mediului. cu frunze avand petiolul mai lung decit al stejarului comun. de culoare verde-galbuie. nici corolă. compuse din 7-13 foliole sesile. bursuc. iar dintre rapitoare. sangerul. capsunita. cu o bractee lungă in formă de limbă. femele şi hermafrodite. vulpe. lucioase. palmate. cu ghinde sesile. ciocanitoarea. se dezvolta un bogat covor de plante ierboase. din grupa argiluvisolurilor. Florile. Arţarul este un arbore rezistent. Dintre arbusti. iar primavera. elastic şi rezistent. relieful fragmentat. pitigoiul. cu lobi nu prea mari si cu partea dorsala acoperita cu perisori desi stelati. plăcut mirositoare. sunt alb-gălbui. cu un grad de podzolire mai accentuat sub padurile de fag. uneori şi mai multe. in care intra soluri cenusii. cresc : paducelul. ajung de la 20 la 40 m inălţime. inainte de infrunzirea lor. conditiile climatic. concrescut aproape pe jumătatea lungimii lui. pe acelaşi individ se găsesc flori mascule. cu frunze subţiri. Solurile predominante in regiunile padurilor de foioase sunt cele din clasa argiluvisolurilor. cu lemnul alb şi tare. soluri brune luvice (brune podzolite) si luvisoluri albice (soluri podzolice). veverita si numeroase pasari. pintenul-cocosului. In timpul iernii. mierla. despicate in cinci lobi lungi şi ascuţiţi. invelisul ierbos este reprezentat de specii ca: dumbravita.Ÿ -gorunul este un arbore viguros. salba-moale. lup. Fauna padurilor de foioase este alcatuita din: mistret. Florile nu au nici caliciu. aşezate pe un peduncul comun. vegetatia variata si specifica. Teiul este genul ce cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori. iar in partea bazală de culoare cenuşiu-negricioasă. cu fructul format din două samare alăturate. Frasinul atinge inălţimea de 40 metri. privighetoarea. iar androceul este redus la două stamine.Este un arbore din familia Aceraceae. viorele. care apar sub padurile de stejar. prin luminisuri. viuarita. El dezvolta o coroana deasa. Infloreşte in luna aprilie. Tulpina sa prezintă in partea tanără scoarţă de culoare cenuşie-verzuie. Asupra formarii solurilor influenteaza mult diversitatea rocilor generatoare de soluri. Fructul este aripat. paduri de amestec de foioase cu sau fara fag. fructe disamare cu aripi in unghi obtuz şi are lemnul alb. Ÿ stejarul pufos este un arbore cu frunze scurt petiolate. cu perioada scurta de vegetatie(ghiocel. lacramioare. Forma coroanei este ovoidă cu ramuri divergente. macesul. printer care se numara: graurul. pupaza.Are frunze imparipenate. in număr de 2–10 pe ram. De aceea subarboretul si invelisul ierbos din padurile de fag este slab dezvoltat. grangurul.

Au un profil slab diferentiat in orizonturi genetice. un rol deosebit. la atenuarea zgomotului de intensitati diferite. o compozitie mecanica lutoasa. Asupra mecanismului dezvoltarii comunitatilor vegetale. Se evidentiaza doua subtipuri principale: cenusii tipice si cenusii-inchise de padure. vanatul. apelor subterane. precum si a vibratiilor aerului. ea elimina o mare cantitate de oxigen care contribuie la mentinerea vietii pe pamant. celulozei. in sens distrugator. Padurea reprezinta o podoaba a planetei noastre si are un rol important in viata omului intrucat ea regleaza regimul de apa al raurilor. hartiei. cum ar fi: lemn pentru constructii. distrugerea padurilor a aparut odata cu omul. La inceput. Grosimea solului variaza de la 40 pina la 90 cm. adica activitati legate de satisfacerea unor necesitati vitale. actiunile omului asupra vegetatiei si faunei tinutului erau neinsemnate: culesul. la adimcimi de 120-150 cm. In zona noastra se manifesta clima temperate. Solurile cenusii de padure se formeaza sub paduri de stejar. colinelor apara solul de eroziune si retin formarea alunecarilor de teren. uneori roscata. Arborii si arbustii din padure contribuie. ca regula. Privita istoric. Culoarea lor este bruna-deschisa. Diversele tipuri de formatiuni vegetale depend de conditiile climatic: clima temperate mai umeda (cu precipitatii peste 600mm) permite dezvoltarea padurilor de foioase sau de conifere. de asemenea. carbonatii apar. Regimul hidric este suficient. In urma activitatii multiseculare a omului vegetatia naturala s-a modificat esential. nu numai prin particularitatile anatomofiziologice. stejar cu artar. sau amestec de tei si frasin. ci si prin ciclul vital (ex: plantele anuale isi desfasoara intreg ciclul vital doar in timpul sezonului cald). infrumuseteaza mediul si il face mai bogat. fara indoiala. au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian. padurile care cresc pe versantii vailor. Contin substante in cantitati insuficiente. pentru industria mobilei. Profilul lor este bine evidentiat in orizonturi genetice. dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane. cu patru anotimpuri si cu mari variatii termice si pluviometrice. bazinelor artificial acvatice. Este evident ca vietuitoarele s-au adaptat la clima. confectionarea obiectelor de uz casnic. compozitia mecanica usoara. dar sărace in humus propriu-zis şi substanţe nutritive. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri. Un factor important pentru dezvoltarea vegetatiei este. Lemnul unor arbori se folosea pentru construirea de locuinte. ulterior . il are omul. apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva. sunt nediferenţiate textural şi conţin mult material scheletic. a umiditatii si temperaturii aerului. Solurile brune s-au format sub padurile de stejar si fag. au o structura glomerularanuciforma. dealurilor. lemn pentru foc s. Ritmicitatea sezoniera se manifesta la arborii cu frunze cazatoare sau la animalele care hiberneaza. Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile. clima. sunt moderat podzolite.200-429m. lacurilor. a instrumentelor muzicale. Aceste soluri au de obicei o textură grosieră pană la mijlocie. dar si variate fructe si ciuperci. structura – glomerulara.a. cu very calde si secetoase si cu ierni geroase si uscate. dar reactioneaza pozitiv la introducerea ingrasamintelor naturale si la cele chimice de azot. Sunt soluri bogate in materie organică (14-30%). Conditiile climatice sunt determinante pentru formarea peisajului padurilor de foioase.

abuzive ale omului in natura . protectie si ocrotire a patrimoniului forestier national. deal si munte). care solicita lemnul drept combustibil . cu implicarea puterii executive si judecatoresti care trebuie sa coordoneze intreaga munca intr-un mod sistematic si eficient la care societatea civila trebuie sa fie antrenata iar tanara generatie sa fie pe deplin motivata ca sa participe efectiv la acest proces la nivelul intregii tari de reconstructie si ocrotire a patrimoniului forestier. combaterea unor daunatori si paraziti . -aplicarea ferma a legislatiei silvice. pentru constructii . Mai tarziu. stoparea tuturor abuzurilor pe linie forestiera in care scop vor fi antrenate toate organele locale si centrale pentru sprijinirea acestui proces de refacere. au redus simtitor potentialul genetic al biosferei . cu dezvoltarea agriculturii si vitaritului. Interventia distructiva a omului . Pădurea ne descumpăneşte. producad dezechilibre ecologice . -gospodarirea intregului patrimoniu forestier indiferent de forma de proprietate prin structuri silvice autorizate dupa normele regimului silvic. impunandu-se urmatoarele masuri: -inventarierea tuturor suprafetelor defrisate pe localitati. ne reduce la starea de vid si nu trebuie sa uitam: "Codrul e frate cu romanul". cat si indirect . ceea ce a dus la disparitia unor specii de plante si animale . nivel considerat ca fiind optim pentru reinstaurarea echilibrului ecologic pe zone geografice si intregul teritoriu al tarii. Omul ca parte constituenta a biosferei . cu efecte intarziate asupra florei si faunei . atat in mod direct prin vanatoare . Zonele defrisate pana in prezent sunt atat de mari incat ar trebui sute de ani de recuperare naturala pentru a reface vegetatia originala. odata cu perfectionarea uneltelor de munca.confectionarea uneltelor. . El a deteriorat ecosistemele prin folosirea abuziva a pamantului care a dus la micsorare a capacitatii de retinere a apei in sol.a actionat asupra componentelor acestora . Toate aceste masuri propun a fi infaptuite sub conducerea organului legislativ. Numeroase organizatii nationale si internationale au fost infiintate pentru a se ocupa in special cu schimbarea si conservarea padurilor. Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de pasunare intensiva de catre animalele ierbivore. in industrie sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii reduc suprafata impadurita . pescuit . In mod unanim se accepta ca patrimoniul forestier reprezinta ecosistemul fundamental care poate sa asigure instaurarea echilibrului ecologic al factorilor de mediu. Padurea trebuie protejata pentru a-si putea manifesta si dezvolta rolurile sale benefice. conducand totodata la degradarea solului prin eroziune . aparare. judete si zone geografice (campie. la cresterea ariditatii climatului . intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor.5%) pana la 40%. -elaborarea unui program national de reconstructie ecologica si instalarea padurii pentru asigurarea cresterii procentului de impadurire de la cel existent in prezent (26. asigurandu-se elaborarea de amenajamente silvice pentru toate suprafetele de padure. a defrisat padurile ceea ce a dus la degradarea solurilor . Actiunile necontrolate . influenta omului asupra vegetatiei a crescut considerabil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful