Interactiunea “OM”-“PADURE”

“Padurea este aurul verde al tarii noastre”
Omul, ca orice fiinta vie, nu se afla in afara legilor care guverneaza viata pe planeta noastra, ci s-a format si dezvoltat in interactiunea cu mediul natural. Acesta a influentat dintotdeauna dezvoltarea societatii, dar gradul in care a exercitat aceasta influenta a fost diferit de la o epoca la alta. Padurea este o suprafata mare de teren pe care cresc in stare salbatica specii de arbori si arbusti, specii de plante erbacee, muschi, dar si diferite specii de animale. Ea este unul dintre principalele tipuri de invelis vegetal al pamantului, element geobotanic reprezentat de numeroase forme vitale, rolul hotarator revenind arborilor, a caror dezvoltare biologica se afla in relatii de reciprocitate si interactiune cu mediul ambiant. Din cele mai vechi timpuri viata omului a fost legata de lumea plantelor. Vegetatia constituie o componenta de sine statatoare a naturii si se afla intr-o legatura reciproca permanenta cu mediul inconjurator. Ea se formeaza si se modifica atat sub actiunea diversilor factori naturali, cat si a celor antropici. Padurea este o portiune din suprafata terestra care are o infatisare specifica si este formata pe cale naturala. Nota specifica a padurii este data de elementele naturale (clima, relief, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri), care se combina intr-un anumit mod pe teritoriul respectiv. Combinarea diversa a elementelor componente determina o mare varietate de peisaje naturale, care difera intre ele, in grad mai mare sau mai mic. Vegetatia silvica din Romania este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala. Raspindirea lor pe teritoriul tinutului depinde de nivelurile hipsometrice, de expozitia si gradul de inclinare a pantelor, de sol si alte conditii. Padurile de foioase sunt raspandite in zona temperata, in regiunile in care cantitatea anuala de precipitatii depaseste 600 mm. Ele ocupa 767 mln. ha. Componenta lor floristica este destul de diversa si numara peste 100 de specii de arbori si arbusti. Printre cele mai raspandite specii care se intalnesc in padurile noastre sunt: stejarul comun, gorunul, stejarul pufos, fagul, frasinul, teiul, artarul, ulmul, plopul. Dintre speciile de arbusti se intalnesc: socul, cornul, sangerul, lemnul cainesc, precum si liane ca iedera, curpenul. Stejarul este cea mai raspandita specie de arbori din padurile noastre, revenindu-i circa 60% din componenta lor. El este reprezentat prin trei specii: stejarul comun (pedunculat), gorunul si stejarul pufos. Deosebirile morfologice dintre aceste specii sint: Ÿ stejarul comun este un arbore inalt, cu frunze penat-lobate, cu petiolul foarte scurt, auriculate la baza, cu fructe (ghinde) lungi pedunculate;

lup. conditiile climatic. iar in partea bazală de culoare cenuşiu-negricioasă. privighetoarea. Frasinul atinge inălţimea de 40 metri. De aceea subarboretul si invelisul ierbos din padurile de fag este slab dezvoltat. cu frunze caracteristice. Solurile predominante in regiunile padurilor de foioase sunt cele din clasa argiluvisolurilor. Dintre animalele insectivore se intalnesc ariciul si cartita. elastic şi rezistent. aşezate pe un peduncul comun. palmate. printer care se numara: graurul. Dintre arbusti.Are frunze imparipenate. lacramioare. cucul. iar dintre rapitoare. Fauna padurilor de foioase este alcatuita din: mistret. veverita si numeroase pasari. cu ghinde sesile. ceea ce impiedica patrunderea razelor soarelui. Ÿ stejarul pufos este un arbore cu frunze scurt petiolate. Infloreşte in luna aprilie. Asupra formarii solurilor influenteaza mult diversitatea rocilor generatoare de soluri.Ÿ -gorunul este un arbore viguros. ajung de la 20 la 40 m inălţime. Solurile cenusii si cele brune sunt doua tipuri care s-au format la altitudini absolute de . compuse din 7-13 foliole sesile. pintenul-cocosului. concrescut aproape pe jumătatea lungimii lui. in care intra soluri cenusii. pe acelaşi individ se găsesc flori mascule. relieful fragmentat. Fructul este aripat. bursuc. cresc : paducelul. sunt alb-gălbui. grangurul.uliul. plăcut mirositoare. mai evaluate. Teiul este genul ce cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori. iar androceul este redus la două stamine. Florile. cu lobi nu prea mari si cu partea dorsala acoperita cu perisori desi stelati. sangerul. Arţarul este un arbore rezistent. cu perioada scurta de vegetatie(ghiocel. cu un grad de podzolire mai accentuat sub padurile de fag. El dezvolta o coroana deasa. vegetatia variata si specifica. ciuful-de-padure. din grupa argiluvisolurilor. cu fructul format din două samare alăturate. In regiunile cu paduri. uneori şi mai multe. pupaza. iar primavera. de culoare verde-galbuie. urzica moarta) care profita de lumina ce patrunde nestingherita pana la ele. inainte de apariţia frunzelor. care apar sub padurile de stejar. inainte de infrunzirea lor. despicate in cinci lobi lungi şi ascuţiţi. paduri de amestec de foioase cu sau fara fag. salba-moale. Florile nu au nici caliciu. viuarita. nici corolă. viorele. Fagul ocupa formele de relief cu altitudini mai mari si atinge inaltimea de 30-35m. cu frunze subţiri. soluri brune luvice (brune podzolite) si luvisoluri albice (soluri podzolice). Lumea animal se afla in relatii reciproce cu celelalte component si contribuie la stabilirea echilibrului mediului. se dezvolta un bogat covor de plante ierboase. In timpul iernii. Tulpina sa prezintă in partea tanără scoarţă de culoare cenuşie-verzuie. pitigoiul.Este un arbore din familia Aceraceae. in număr de 2–10 pe ram. vulpe. capsunita. invelisul ierbos este reprezentat de specii ca: dumbravita. femele şi hermafrodite. cu frunze avand petiolul mai lung decit al stejarului comun. macesul. Forma coroanei este ovoidă cu ramuri divergente. prin luminisuri. au frunze străbătute de nervuri şi anvergura de 6-20 cm şi flori cu sămanţă dicotiledonată. arborii din aceste paduri isi pierd frunzele din cauza frigului. lucioase. ciocanitoarea. mierla. unde clima este mai umeda se formeaza soluri de padure. cu lemnul alb şi tare. cu o bractee lungă in formă de limbă. fructe disamare cu aripi in unghi obtuz şi are lemnul alb.

confectionarea obiectelor de uz casnic. stejar cu artar. actiunile omului asupra vegetatiei si faunei tinutului erau neinsemnate: culesul. sunt moderat podzolite. In urma activitatii multiseculare a omului vegetatia naturala s-a modificat esential. dar si variate fructe si ciuperci. apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva. au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian. Au un profil slab diferentiat in orizonturi genetice. clima. Solurile cenusii de padure se formeaza sub paduri de stejar. Profilul lor este bine evidentiat in orizonturi genetice. apelor subterane. Solurile brune s-au format sub padurile de stejar si fag.a. Conditiile climatice sunt determinante pentru formarea peisajului padurilor de foioase. Sunt soluri bogate in materie organică (14-30%). Diversele tipuri de formatiuni vegetale depend de conditiile climatic: clima temperate mai umeda (cu precipitatii peste 600mm) permite dezvoltarea padurilor de foioase sau de conifere. ci si prin ciclul vital (ex: plantele anuale isi desfasoara intreg ciclul vital doar in timpul sezonului cald). nu numai prin particularitatile anatomofiziologice. ea elimina o mare cantitate de oxigen care contribuie la mentinerea vietii pe pamant. la adimcimi de 120-150 cm. cu very calde si secetoase si cu ierni geroase si uscate. vanatul. uneori roscata. In zona noastra se manifesta clima temperate. dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane. Grosimea solului variaza de la 40 pina la 90 cm. Padurea reprezinta o podoaba a planetei noastre si are un rol important in viata omului intrucat ea regleaza regimul de apa al raurilor. Este evident ca vietuitoarele s-au adaptat la clima. sau amestec de tei si frasin. a umiditatii si temperaturii aerului. colinelor apara solul de eroziune si retin formarea alunecarilor de teren. la atenuarea zgomotului de intensitati diferite. fara indoiala. structura – glomerulara. hartiei. celulozei. il are omul. dealurilor. Culoarea lor este bruna-deschisa. Regimul hidric este suficient. de asemenea. dar sărace in humus propriu-zis şi substanţe nutritive. Lemnul unor arbori se folosea pentru construirea de locuinte. pentru industria mobilei. ca regula. o compozitie mecanica lutoasa. sunt nediferenţiate textural şi conţin mult material scheletic. compozitia mecanica usoara. Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile. La inceput. lacurilor. Asupra mecanismului dezvoltarii comunitatilor vegetale. distrugerea padurilor a aparut odata cu omul. Se evidentiaza doua subtipuri principale: cenusii tipice si cenusii-inchise de padure. cu patru anotimpuri si cu mari variatii termice si pluviometrice. Aceste soluri au de obicei o textură grosieră pană la mijlocie.200-429m. adica activitati legate de satisfacerea unor necesitati vitale. Privita istoric. Ritmicitatea sezoniera se manifesta la arborii cu frunze cazatoare sau la animalele care hiberneaza. in sens distrugator. Arborii si arbustii din padure contribuie. precum si a vibratiilor aerului. carbonatii apar. Un factor important pentru dezvoltarea vegetatiei este. lemn pentru foc s. au o structura glomerularanuciforma. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri. padurile care cresc pe versantii vailor. dar reactioneaza pozitiv la introducerea ingrasamintelor naturale si la cele chimice de azot. bazinelor artificial acvatice. a instrumentelor muzicale. un rol deosebit. Contin substante in cantitati insuficiente. ulterior . infrumuseteaza mediul si il face mai bogat. cum ar fi: lemn pentru constructii.

Padurea trebuie protejata pentru a-si putea manifesta si dezvolta rolurile sale benefice. care solicita lemnul drept combustibil . in industrie sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii reduc suprafata impadurita . combaterea unor daunatori si paraziti . Actiunile necontrolate . -gospodarirea intregului patrimoniu forestier indiferent de forma de proprietate prin structuri silvice autorizate dupa normele regimului silvic. cu efecte intarziate asupra florei si faunei .5%) pana la 40%. pescuit . Toate aceste masuri propun a fi infaptuite sub conducerea organului legislativ. odata cu perfectionarea uneltelor de munca. ne reduce la starea de vid si nu trebuie sa uitam: "Codrul e frate cu romanul". -aplicarea ferma a legislatiei silvice. Zonele defrisate pana in prezent sunt atat de mari incat ar trebui sute de ani de recuperare naturala pentru a reface vegetatia originala. stoparea tuturor abuzurilor pe linie forestiera in care scop vor fi antrenate toate organele locale si centrale pentru sprijinirea acestui proces de refacere. nivel considerat ca fiind optim pentru reinstaurarea echilibrului ecologic pe zone geografice si intregul teritoriu al tarii. producad dezechilibre ecologice . . -elaborarea unui program national de reconstructie ecologica si instalarea padurii pentru asigurarea cresterii procentului de impadurire de la cel existent in prezent (26. pentru constructii .a actionat asupra componentelor acestora . asigurandu-se elaborarea de amenajamente silvice pentru toate suprafetele de padure. deal si munte). aparare. a defrisat padurile ceea ce a dus la degradarea solurilor . El a deteriorat ecosistemele prin folosirea abuziva a pamantului care a dus la micsorare a capacitatii de retinere a apei in sol. influenta omului asupra vegetatiei a crescut considerabil. protectie si ocrotire a patrimoniului forestier national. Interventia distructiva a omului . Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de pasunare intensiva de catre animalele ierbivore. Pădurea ne descumpăneşte.confectionarea uneltelor. cat si indirect . atat in mod direct prin vanatoare . cu dezvoltarea agriculturii si vitaritului. cu implicarea puterii executive si judecatoresti care trebuie sa coordoneze intreaga munca intr-un mod sistematic si eficient la care societatea civila trebuie sa fie antrenata iar tanara generatie sa fie pe deplin motivata ca sa participe efectiv la acest proces la nivelul intregii tari de reconstructie si ocrotire a patrimoniului forestier. Mai tarziu. In mod unanim se accepta ca patrimoniul forestier reprezinta ecosistemul fundamental care poate sa asigure instaurarea echilibrului ecologic al factorilor de mediu. Numeroase organizatii nationale si internationale au fost infiintate pentru a se ocupa in special cu schimbarea si conservarea padurilor. judete si zone geografice (campie. au redus simtitor potentialul genetic al biosferei . ceea ce a dus la disparitia unor specii de plante si animale . impunandu-se urmatoarele masuri: -inventarierea tuturor suprafetelor defrisate pe localitati. Omul ca parte constituenta a biosferei . abuzive ale omului in natura . la cresterea ariditatii climatului . conducand totodata la degradarea solului prin eroziune . intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful