Interactiunea “OM”-“PADURE”

“Padurea este aurul verde al tarii noastre”
Omul, ca orice fiinta vie, nu se afla in afara legilor care guverneaza viata pe planeta noastra, ci s-a format si dezvoltat in interactiunea cu mediul natural. Acesta a influentat dintotdeauna dezvoltarea societatii, dar gradul in care a exercitat aceasta influenta a fost diferit de la o epoca la alta. Padurea este o suprafata mare de teren pe care cresc in stare salbatica specii de arbori si arbusti, specii de plante erbacee, muschi, dar si diferite specii de animale. Ea este unul dintre principalele tipuri de invelis vegetal al pamantului, element geobotanic reprezentat de numeroase forme vitale, rolul hotarator revenind arborilor, a caror dezvoltare biologica se afla in relatii de reciprocitate si interactiune cu mediul ambiant. Din cele mai vechi timpuri viata omului a fost legata de lumea plantelor. Vegetatia constituie o componenta de sine statatoare a naturii si se afla intr-o legatura reciproca permanenta cu mediul inconjurator. Ea se formeaza si se modifica atat sub actiunea diversilor factori naturali, cat si a celor antropici. Padurea este o portiune din suprafata terestra care are o infatisare specifica si este formata pe cale naturala. Nota specifica a padurii este data de elementele naturale (clima, relief, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri), care se combina intr-un anumit mod pe teritoriul respectiv. Combinarea diversa a elementelor componente determina o mare varietate de peisaje naturale, care difera intre ele, in grad mai mare sau mai mic. Vegetatia silvica din Romania este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala. Raspindirea lor pe teritoriul tinutului depinde de nivelurile hipsometrice, de expozitia si gradul de inclinare a pantelor, de sol si alte conditii. Padurile de foioase sunt raspandite in zona temperata, in regiunile in care cantitatea anuala de precipitatii depaseste 600 mm. Ele ocupa 767 mln. ha. Componenta lor floristica este destul de diversa si numara peste 100 de specii de arbori si arbusti. Printre cele mai raspandite specii care se intalnesc in padurile noastre sunt: stejarul comun, gorunul, stejarul pufos, fagul, frasinul, teiul, artarul, ulmul, plopul. Dintre speciile de arbusti se intalnesc: socul, cornul, sangerul, lemnul cainesc, precum si liane ca iedera, curpenul. Stejarul este cea mai raspandita specie de arbori din padurile noastre, revenindu-i circa 60% din componenta lor. El este reprezentat prin trei specii: stejarul comun (pedunculat), gorunul si stejarul pufos. Deosebirile morfologice dintre aceste specii sint: Ÿ stejarul comun este un arbore inalt, cu frunze penat-lobate, cu petiolul foarte scurt, auriculate la baza, cu fructe (ghinde) lungi pedunculate;

pe acelaşi individ se găsesc flori mascule. palmate. viorele. vegetatia variata si specifica. pupaza. vulpe. au frunze străbătute de nervuri şi anvergura de 6-20 cm şi flori cu sămanţă dicotiledonată. paduri de amestec de foioase cu sau fara fag. nici corolă. Solurile cenusii si cele brune sunt doua tipuri care s-au format la altitudini absolute de . ciuful-de-padure. iar in partea bazală de culoare cenuşiu-negricioasă. plăcut mirositoare. concrescut aproape pe jumătatea lungimii lui. Frasinul atinge inălţimea de 40 metri. in care intra soluri cenusii. inainte de infrunzirea lor. urzica moarta) care profita de lumina ce patrunde nestingherita pana la ele. Infloreşte in luna aprilie. elastic şi rezistent. Solurile predominante in regiunile padurilor de foioase sunt cele din clasa argiluvisolurilor. In regiunile cu paduri. El dezvolta o coroana deasa. Fructul este aripat. uneori şi mai multe. fructe disamare cu aripi in unghi obtuz şi are lemnul alb. Ÿ stejarul pufos este un arbore cu frunze scurt petiolate. in număr de 2–10 pe ram. unde clima este mai umeda se formeaza soluri de padure. relieful fragmentat. Fauna padurilor de foioase este alcatuita din: mistret. cu frunze subţiri. Florile. Teiul este genul ce cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori.uliul. iar dintre rapitoare. lucioase. bursuc. inainte de apariţia frunzelor. mierla. printer care se numara: graurul. invelisul ierbos este reprezentat de specii ca: dumbravita. In timpul iernii.Ÿ -gorunul este un arbore viguros. pintenul-cocosului. Arţarul este un arbore rezistent. privighetoarea. cu frunze caracteristice. veverita si numeroase pasari. de culoare verde-galbuie. ajung de la 20 la 40 m inălţime. Forma coroanei este ovoidă cu ramuri divergente. cu o bractee lungă in formă de limbă. Fagul ocupa formele de relief cu altitudini mai mari si atinge inaltimea de 30-35m. ciocanitoarea. din grupa argiluvisolurilor. Tulpina sa prezintă in partea tanără scoarţă de culoare cenuşie-verzuie. conditiile climatic. iar primavera. De aceea subarboretul si invelisul ierbos din padurile de fag este slab dezvoltat. cu perioada scurta de vegetatie(ghiocel. care apar sub padurile de stejar. viuarita. grangurul. Asupra formarii solurilor influenteaza mult diversitatea rocilor generatoare de soluri. pitigoiul. compuse din 7-13 foliole sesile. cu lobi nu prea mari si cu partea dorsala acoperita cu perisori desi stelati. sangerul. arborii din aceste paduri isi pierd frunzele din cauza frigului. cu lemnul alb şi tare. se dezvolta un bogat covor de plante ierboase. capsunita. aşezate pe un peduncul comun. Florile nu au nici caliciu. sunt alb-gălbui. iar androceul este redus la două stamine. Dintre arbusti. soluri brune luvice (brune podzolite) si luvisoluri albice (soluri podzolice). femele şi hermafrodite. despicate in cinci lobi lungi şi ascuţiţi. lup. macesul. ceea ce impiedica patrunderea razelor soarelui.Este un arbore din familia Aceraceae. prin luminisuri. mai evaluate. Lumea animal se afla in relatii reciproce cu celelalte component si contribuie la stabilirea echilibrului mediului. Dintre animalele insectivore se intalnesc ariciul si cartita. lacramioare. cu ghinde sesile. salba-moale. cresc : paducelul. cu frunze avand petiolul mai lung decit al stejarului comun.Are frunze imparipenate. cucul. cu un grad de podzolire mai accentuat sub padurile de fag. cu fructul format din două samare alăturate.

compozitia mecanica usoara. Asupra mecanismului dezvoltarii comunitatilor vegetale. Arborii si arbustii din padure contribuie. au o structura glomerularanuciforma. de asemenea.200-429m. Lemnul unor arbori se folosea pentru construirea de locuinte. ea elimina o mare cantitate de oxigen care contribuie la mentinerea vietii pe pamant. In urma activitatii multiseculare a omului vegetatia naturala s-a modificat esential. sunt nediferenţiate textural şi conţin mult material scheletic. Diversele tipuri de formatiuni vegetale depend de conditiile climatic: clima temperate mai umeda (cu precipitatii peste 600mm) permite dezvoltarea padurilor de foioase sau de conifere. lemn pentru foc s. padurile care cresc pe versantii vailor. dar si variate fructe si ciuperci. Solurile cenusii de padure se formeaza sub paduri de stejar. sunt moderat podzolite. fara indoiala. Padurea reprezinta o podoaba a planetei noastre si are un rol important in viata omului intrucat ea regleaza regimul de apa al raurilor. Un factor important pentru dezvoltarea vegetatiei este. adica activitati legate de satisfacerea unor necesitati vitale. Ritmicitatea sezoniera se manifesta la arborii cu frunze cazatoare sau la animalele care hiberneaza. In zona noastra se manifesta clima temperate. colinelor apara solul de eroziune si retin formarea alunecarilor de teren. lacurilor. distrugerea padurilor a aparut odata cu omul. o compozitie mecanica lutoasa. Sunt soluri bogate in materie organică (14-30%). vanatul. Solurile brune s-au format sub padurile de stejar si fag. ca regula. cu patru anotimpuri si cu mari variatii termice si pluviometrice. in sens distrugator. confectionarea obiectelor de uz casnic. a instrumentelor muzicale. uneori roscata. cum ar fi: lemn pentru constructii. a umiditatii si temperaturii aerului. cu very calde si secetoase si cu ierni geroase si uscate. carbonatii apar. stejar cu artar. dealurilor. Aceste soluri au de obicei o textură grosieră pană la mijlocie. il are omul. Se evidentiaza doua subtipuri principale: cenusii tipice si cenusii-inchise de padure. Grosimea solului variaza de la 40 pina la 90 cm. la atenuarea zgomotului de intensitati diferite. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri. dar sărace in humus propriu-zis şi substanţe nutritive. apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva. structura – glomerulara. dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane.a. precum si a vibratiilor aerului. bazinelor artificial acvatice. sau amestec de tei si frasin. infrumuseteaza mediul si il face mai bogat. ci si prin ciclul vital (ex: plantele anuale isi desfasoara intreg ciclul vital doar in timpul sezonului cald). pentru industria mobilei. Este evident ca vietuitoarele s-au adaptat la clima. Conditiile climatice sunt determinante pentru formarea peisajului padurilor de foioase. Regimul hidric este suficient. ulterior . un rol deosebit. actiunile omului asupra vegetatiei si faunei tinutului erau neinsemnate: culesul. au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian. dar reactioneaza pozitiv la introducerea ingrasamintelor naturale si la cele chimice de azot. Culoarea lor este bruna-deschisa. nu numai prin particularitatile anatomofiziologice. apelor subterane. Profilul lor este bine evidentiat in orizonturi genetice. clima. la adimcimi de 120-150 cm. Contin substante in cantitati insuficiente. Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile. La inceput. celulozei. hartiei. Privita istoric. Au un profil slab diferentiat in orizonturi genetice.

confectionarea uneltelor. protectie si ocrotire a patrimoniului forestier national. abuzive ale omului in natura . cu dezvoltarea agriculturii si vitaritului. In mod unanim se accepta ca patrimoniul forestier reprezinta ecosistemul fundamental care poate sa asigure instaurarea echilibrului ecologic al factorilor de mediu. El a deteriorat ecosistemele prin folosirea abuziva a pamantului care a dus la micsorare a capacitatii de retinere a apei in sol. influenta omului asupra vegetatiei a crescut considerabil. -elaborarea unui program national de reconstructie ecologica si instalarea padurii pentru asigurarea cresterii procentului de impadurire de la cel existent in prezent (26. intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor. producad dezechilibre ecologice . odata cu perfectionarea uneltelor de munca. Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de pasunare intensiva de catre animalele ierbivore. -gospodarirea intregului patrimoniu forestier indiferent de forma de proprietate prin structuri silvice autorizate dupa normele regimului silvic. Omul ca parte constituenta a biosferei .a actionat asupra componentelor acestora . aparare. Numeroase organizatii nationale si internationale au fost infiintate pentru a se ocupa in special cu schimbarea si conservarea padurilor. Interventia distructiva a omului . au redus simtitor potentialul genetic al biosferei . impunandu-se urmatoarele masuri: -inventarierea tuturor suprafetelor defrisate pe localitati. ceea ce a dus la disparitia unor specii de plante si animale . nivel considerat ca fiind optim pentru reinstaurarea echilibrului ecologic pe zone geografice si intregul teritoriu al tarii. atat in mod direct prin vanatoare . Zonele defrisate pana in prezent sunt atat de mari incat ar trebui sute de ani de recuperare naturala pentru a reface vegetatia originala. cat si indirect . combaterea unor daunatori si paraziti .5%) pana la 40%. Toate aceste masuri propun a fi infaptuite sub conducerea organului legislativ. cu implicarea puterii executive si judecatoresti care trebuie sa coordoneze intreaga munca intr-un mod sistematic si eficient la care societatea civila trebuie sa fie antrenata iar tanara generatie sa fie pe deplin motivata ca sa participe efectiv la acest proces la nivelul intregii tari de reconstructie si ocrotire a patrimoniului forestier. Pădurea ne descumpăneşte. conducand totodata la degradarea solului prin eroziune . ne reduce la starea de vid si nu trebuie sa uitam: "Codrul e frate cu romanul". . pentru constructii . cu efecte intarziate asupra florei si faunei . a defrisat padurile ceea ce a dus la degradarea solurilor . Padurea trebuie protejata pentru a-si putea manifesta si dezvolta rolurile sale benefice. pescuit . Actiunile necontrolate . care solicita lemnul drept combustibil . judete si zone geografice (campie. in industrie sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii reduc suprafata impadurita . asigurandu-se elaborarea de amenajamente silvice pentru toate suprafetele de padure. deal si munte). Mai tarziu. -aplicarea ferma a legislatiei silvice. stoparea tuturor abuzurilor pe linie forestiera in care scop vor fi antrenate toate organele locale si centrale pentru sprijinirea acestui proces de refacere. la cresterea ariditatii climatului .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful