Interactiunea “OM”-“PADURE”

“Padurea este aurul verde al tarii noastre”
Omul, ca orice fiinta vie, nu se afla in afara legilor care guverneaza viata pe planeta noastra, ci s-a format si dezvoltat in interactiunea cu mediul natural. Acesta a influentat dintotdeauna dezvoltarea societatii, dar gradul in care a exercitat aceasta influenta a fost diferit de la o epoca la alta. Padurea este o suprafata mare de teren pe care cresc in stare salbatica specii de arbori si arbusti, specii de plante erbacee, muschi, dar si diferite specii de animale. Ea este unul dintre principalele tipuri de invelis vegetal al pamantului, element geobotanic reprezentat de numeroase forme vitale, rolul hotarator revenind arborilor, a caror dezvoltare biologica se afla in relatii de reciprocitate si interactiune cu mediul ambiant. Din cele mai vechi timpuri viata omului a fost legata de lumea plantelor. Vegetatia constituie o componenta de sine statatoare a naturii si se afla intr-o legatura reciproca permanenta cu mediul inconjurator. Ea se formeaza si se modifica atat sub actiunea diversilor factori naturali, cat si a celor antropici. Padurea este o portiune din suprafata terestra care are o infatisare specifica si este formata pe cale naturala. Nota specifica a padurii este data de elementele naturale (clima, relief, hidrografie, vegetatie, fauna, soluri), care se combina intr-un anumit mod pe teritoriul respectiv. Combinarea diversa a elementelor componente determina o mare varietate de peisaje naturale, care difera intre ele, in grad mai mare sau mai mic. Vegetatia silvica din Romania este reprezentata prin paduri de foioase de tipul celor din Europa Centrala. Raspindirea lor pe teritoriul tinutului depinde de nivelurile hipsometrice, de expozitia si gradul de inclinare a pantelor, de sol si alte conditii. Padurile de foioase sunt raspandite in zona temperata, in regiunile in care cantitatea anuala de precipitatii depaseste 600 mm. Ele ocupa 767 mln. ha. Componenta lor floristica este destul de diversa si numara peste 100 de specii de arbori si arbusti. Printre cele mai raspandite specii care se intalnesc in padurile noastre sunt: stejarul comun, gorunul, stejarul pufos, fagul, frasinul, teiul, artarul, ulmul, plopul. Dintre speciile de arbusti se intalnesc: socul, cornul, sangerul, lemnul cainesc, precum si liane ca iedera, curpenul. Stejarul este cea mai raspandita specie de arbori din padurile noastre, revenindu-i circa 60% din componenta lor. El este reprezentat prin trei specii: stejarul comun (pedunculat), gorunul si stejarul pufos. Deosebirile morfologice dintre aceste specii sint: Ÿ stejarul comun este un arbore inalt, cu frunze penat-lobate, cu petiolul foarte scurt, auriculate la baza, cu fructe (ghinde) lungi pedunculate;

concrescut aproape pe jumătatea lungimii lui. Dintre arbusti. vulpe. prin luminisuri. cu un grad de podzolire mai accentuat sub padurile de fag. cu frunze subţiri. cu frunze avand petiolul mai lung decit al stejarului comun. iar primavera. cu lobi nu prea mari si cu partea dorsala acoperita cu perisori desi stelati. cu lemnul alb şi tare. pintenul-cocosului. Solurile predominante in regiunile padurilor de foioase sunt cele din clasa argiluvisolurilor. bursuc. nici corolă. cu o bractee lungă in formă de limbă. in care intra soluri cenusii. Fagul ocupa formele de relief cu altitudini mai mari si atinge inaltimea de 30-35m. mierla. cucul. privighetoarea. Asupra formarii solurilor influenteaza mult diversitatea rocilor generatoare de soluri. In regiunile cu paduri. Lumea animal se afla in relatii reciproce cu celelalte component si contribuie la stabilirea echilibrului mediului. Florile. macesul. ajung de la 20 la 40 m inălţime. femele şi hermafrodite. capsunita. mai evaluate. aşezate pe un peduncul comun. elastic şi rezistent. viuarita. se dezvolta un bogat covor de plante ierboase. lup.Are frunze imparipenate. despicate in cinci lobi lungi şi ascuţiţi.uliul. soluri brune luvice (brune podzolite) si luvisoluri albice (soluri podzolice). Forma coroanei este ovoidă cu ramuri divergente. Tulpina sa prezintă in partea tanără scoarţă de culoare cenuşie-verzuie. grangurul. Fauna padurilor de foioase este alcatuita din: mistret. El dezvolta o coroana deasa. ciuful-de-padure. cu frunze caracteristice. vegetatia variata si specifica. Frasinul atinge inălţimea de 40 metri. Ÿ stejarul pufos este un arbore cu frunze scurt petiolate. uneori şi mai multe. paduri de amestec de foioase cu sau fara fag. pupaza. in număr de 2–10 pe ram. Florile nu au nici caliciu. arborii din aceste paduri isi pierd frunzele din cauza frigului. iar in partea bazală de culoare cenuşiu-negricioasă. cu ghinde sesile. printer care se numara: graurul. sangerul.Este un arbore din familia Aceraceae. Dintre animalele insectivore se intalnesc ariciul si cartita. lucioase. invelisul ierbos este reprezentat de specii ca: dumbravita. compuse din 7-13 foliole sesile. urzica moarta) care profita de lumina ce patrunde nestingherita pana la ele. cresc : paducelul. iar dintre rapitoare. De aceea subarboretul si invelisul ierbos din padurile de fag este slab dezvoltat.Ÿ -gorunul este un arbore viguros. Solurile cenusii si cele brune sunt doua tipuri care s-au format la altitudini absolute de . inainte de apariţia frunzelor. palmate. plăcut mirositoare. fructe disamare cu aripi in unghi obtuz şi are lemnul alb. sunt alb-gălbui. Infloreşte in luna aprilie. inainte de infrunzirea lor. salba-moale. relieful fragmentat. unde clima este mai umeda se formeaza soluri de padure. din grupa argiluvisolurilor. conditiile climatic. pitigoiul. iar androceul este redus la două stamine. lacramioare. pe acelaşi individ se găsesc flori mascule. cu perioada scurta de vegetatie(ghiocel. veverita si numeroase pasari. viorele. cu fructul format din două samare alăturate. care apar sub padurile de stejar. ciocanitoarea. Fructul este aripat. de culoare verde-galbuie. au frunze străbătute de nervuri şi anvergura de 6-20 cm şi flori cu sămanţă dicotiledonată. Teiul este genul ce cuprinde aproximativ 30 de specii de arbori. In timpul iernii. ceea ce impiedica patrunderea razelor soarelui. Arţarul este un arbore rezistent.

au o influenta pozitiva pe care o exercita asupra regimului eolian. Este evident ca vietuitoarele s-au adaptat la clima. Padurile produc bunuri materiale deosebit de utile. Un factor important pentru dezvoltarea vegetatiei este. ea elimina o mare cantitate de oxigen care contribuie la mentinerea vietii pe pamant. dar s-a dezvoltat si s-a diversificat pe masura evolutiei societatii umane. sunt moderat podzolite. sunt nediferenţiate textural şi conţin mult material scheletic. ca regula. colinelor apara solul de eroziune si retin formarea alunecarilor de teren. Lemnul unor arbori se folosea pentru construirea de locuinte. apreciate mult pentru valoarea lor nutritiva. cum ar fi: lemn pentru constructii. Asupra mecanismului dezvoltarii comunitatilor vegetale. uneori roscata. apelor subterane. Solurile cenusii de padure se formeaza sub paduri de stejar. precum si a vibratiilor aerului. sau amestec de tei si frasin. pentru industria mobilei. Diversele tipuri de formatiuni vegetale depend de conditiile climatic: clima temperate mai umeda (cu precipitatii peste 600mm) permite dezvoltarea padurilor de foioase sau de conifere. Culoarea lor este bruna-deschisa. a instrumentelor muzicale. hartiei. clima. adica activitati legate de satisfacerea unor necesitati vitale. dar si variate fructe si ciuperci. Se evidentiaza doua subtipuri principale: cenusii tipice si cenusii-inchise de padure. Padurea reprezinta o podoaba a planetei noastre si are un rol important in viata omului intrucat ea regleaza regimul de apa al raurilor. Au un profil slab diferentiat in orizonturi genetice. fara indoiala. carbonatii apar. actiunile omului asupra vegetatiei si faunei tinutului erau neinsemnate: culesul. in sens distrugator. compozitia mecanica usoara. La inceput. distrugerea padurilor a aparut odata cu omul. Grosimea solului variaza de la 40 pina la 90 cm. cu patru anotimpuri si cu mari variatii termice si pluviometrice. la atenuarea zgomotului de intensitati diferite. dar sărace in humus propriu-zis şi substanţe nutritive. structura – glomerulara. Conditiile climatice sunt determinante pentru formarea peisajului padurilor de foioase.a. il are omul. de asemenea. Profilul lor este bine evidentiat in orizonturi genetice. dealurilor. celulozei. vanatul. a umiditatii si temperaturii aerului. lemn pentru foc s. au o structura glomerularanuciforma. lacurilor. bazinelor artificial acvatice. stejar cu artar. confectionarea obiectelor de uz casnic. nu numai prin particularitatile anatomofiziologice. ulterior . Ritmicitatea sezoniera se manifesta la arborii cu frunze cazatoare sau la animalele care hiberneaza. padurile care cresc pe versantii vailor. Sunt soluri bogate in materie organică (14-30%). Contin substante in cantitati insuficiente. un rol deosebit. Privita istoric. Fauna padurii ofera vanat pentru carne si blanuri. infrumuseteaza mediul si il face mai bogat. o compozitie mecanica lutoasa.200-429m. Arborii si arbustii din padure contribuie. In zona noastra se manifesta clima temperate. cu very calde si secetoase si cu ierni geroase si uscate. Solurile brune s-au format sub padurile de stejar si fag. ci si prin ciclul vital (ex: plantele anuale isi desfasoara intreg ciclul vital doar in timpul sezonului cald). dar reactioneaza pozitiv la introducerea ingrasamintelor naturale si la cele chimice de azot. In urma activitatii multiseculare a omului vegetatia naturala s-a modificat esential. Regimul hidric este suficient. Aceste soluri au de obicei o textură grosieră pană la mijlocie. la adimcimi de 120-150 cm.

combaterea unor daunatori si paraziti . aparare. impunandu-se urmatoarele masuri: -inventarierea tuturor suprafetelor defrisate pe localitati. -gospodarirea intregului patrimoniu forestier indiferent de forma de proprietate prin structuri silvice autorizate dupa normele regimului silvic. cu implicarea puterii executive si judecatoresti care trebuie sa coordoneze intreaga munca intr-un mod sistematic si eficient la care societatea civila trebuie sa fie antrenata iar tanara generatie sa fie pe deplin motivata ca sa participe efectiv la acest proces la nivelul intregii tari de reconstructie si ocrotire a patrimoniului forestier. Zonele defrisate pana in prezent sunt atat de mari incat ar trebui sute de ani de recuperare naturala pentru a reface vegetatia originala. pentru constructii . cu dezvoltarea agriculturii si vitaritului. Interventia distructiva a omului . -elaborarea unui program national de reconstructie ecologica si instalarea padurii pentru asigurarea cresterii procentului de impadurire de la cel existent in prezent (26. cat si indirect . a defrisat padurile ceea ce a dus la degradarea solurilor . Omul ca parte constituenta a biosferei . Pădurea ne descumpăneşte.5%) pana la 40%. au redus simtitor potentialul genetic al biosferei . stoparea tuturor abuzurilor pe linie forestiera in care scop vor fi antrenate toate organele locale si centrale pentru sprijinirea acestui proces de refacere. . -aplicarea ferma a legislatiei silvice.confectionarea uneltelor.a actionat asupra componentelor acestora . ne reduce la starea de vid si nu trebuie sa uitam: "Codrul e frate cu romanul". in industrie sau pentru eliberarea terenurilor necesare agriculturii reduc suprafata impadurita . protectie si ocrotire a patrimoniului forestier national. producad dezechilibre ecologice . atat in mod direct prin vanatoare . intensificarea vitezei vanturilor si aparitia inundatiilor. El a deteriorat ecosistemele prin folosirea abuziva a pamantului care a dus la micsorare a capacitatii de retinere a apei in sol. la cresterea ariditatii climatului . ceea ce a dus la disparitia unor specii de plante si animale . asigurandu-se elaborarea de amenajamente silvice pentru toate suprafetele de padure. judete si zone geografice (campie. Numeroase organizatii nationale si internationale au fost infiintate pentru a se ocupa in special cu schimbarea si conservarea padurilor. care solicita lemnul drept combustibil . abuzive ale omului in natura . In mod unanim se accepta ca patrimoniul forestier reprezinta ecosistemul fundamental care poate sa asigure instaurarea echilibrului ecologic al factorilor de mediu. Distrugerea covorului vegetal dintr-un ecosistem apare ca urmare a procesului de pasunare intensiva de catre animalele ierbivore. deal si munte). conducand totodata la degradarea solului prin eroziune . Mai tarziu. cu efecte intarziate asupra florei si faunei . Padurea trebuie protejata pentru a-si putea manifesta si dezvolta rolurile sale benefice. influenta omului asupra vegetatiei a crescut considerabil. Toate aceste masuri propun a fi infaptuite sub conducerea organului legislativ. odata cu perfectionarea uneltelor de munca. nivel considerat ca fiind optim pentru reinstaurarea echilibrului ecologic pe zone geografice si intregul teritoriu al tarii. pescuit . Actiunile necontrolate .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful