Tipuri de pajiște

Pajiştea reprezintă o suprafaţă de teren ocupată cu vegetaţie ierboasă, alcătuită din specii
de plante ierboase.

Pajistile se împart in doua categorii: naturale, în care vegetaţia ierboasă s-a instalat spontan
si artificiale create de om pentru o durată determinată (1-6 ani).

Seria de tipuri de pajiște este unitatea de clasificare tipologică ce cuprinde în cadrul unei
zone sau etaj de vegetație tipuri de pajiște asemănătoare sub aspectul compoziției floristice
și exigențelor ecologice.

Principalele tipuri de pajiști din România sunt Pajiști Zonale si Intrazonale

Aceasta evidențiază grupe mari de pajiști formate sub influența factorilor climatici – ce
alcătuiesc de regulă vegetația zonală, și grupe de pajiști pentru care însușirile solului sunt
mai importante decât climatul – ce alcătuiesc vegetația azonală (intrazonală):

. Pajiști Zonale

1. Etajul alpin (al pajiștilor alpine)

2. Etajul subalpin (al jnepenișurilor)

3. Etajul boreal (al pădurilor de molid)

4. Etajul nemoral (al pădurilor de foioase)

4.1. Subetajul pădurilor de fag și de amestec de fag cu rășinoase

4.2. Subetajul pădurilor de gorun și amestec cu gorun

5. Zona nemorală (a pădurilor de stejari)

5.1. Subzona pădurilor de stejari mezofili

5.2. Subzona pădurilor de stejari submezofili – termofili

6. Zona silvostepei

7. Zona stepei
B. Pajiști Intrazonale

8. Pajiști din lunci și depresiuni

9. Pajiști de sărătură (halofile)

10. Pajiști de nisipuri (psamofile).

Mai jos voi dezvolta pajistile alpine si cele subalpine.

Pajistile alpine si subalpine se gasesc la o altitudine de peste 1800m.

Ele se car acterizeaza printr-un biotop specific,cu temperaturi scazute,vanturi puternice si

vietuitoare adaptate la aceste conditii de viata.

Plantele sunt pitice,multe dintre ele taratoare sau cu frunze dispuse in rozeta la suprafata
solului.Frunzele sunt acoperite cu ceara sau cu perisori protectori.Unele plante au frunze
sucu lente.

Datorita luminii puternice ,in general,florile sunt viu colorate.Animalele au de obicei,culori

inchise, pentru a capta razele soarelui.

Caracteristici ale biotopului: soluri:podzolice de tip alpin; clima:veri scurte si ierni

lungi,geroase,cu multa zapada( 7-8 luni pe an); temperatura medie anuala in jur de 0 grade
C; precipitati bogate ,cuprinse intre 1200-1400 mm anual; vanturi puternice; lumina de
intensitate mare.

Componente ale biocenozei: plante erbacee:graminee ( teposica, paiusa ) si specii viu

colorate ( cupele ,ga rofita de munte,ghintura,clopoteii ,brandusele,floarea de colt ); arbusti:
merisorul de munte,smardarul; arbori:lipsesc complet; animale
nevertebrate:insecte,paianjeni,melci; animale vertebrate:broasca rosie de
munte,tritonul,soparla de munte,vipera ,vult urul,acvila de munte ,capra neagra ( in Muntii
Meridionali ).
Imbunatatirea pajistilor la altitudini mari se face prin fertilizare in mod natural de catre
animalele domestice aflate la pasunat in perioada verii.

După valoarea furajeră a speciilor componente şi potenţialului productiv, pajiştile dominate

de  Agrostis capillaris ( planta din familia gramineelor, cu frunzele inferioare răsucite în
formă de sul și cu flori roșietice sau violacee) sunt încadrate în două tipuri separate: pajişti
cu productivitate bună şi pajişti cu productivitate mijlocie.