PARTICULARITĂŢI

MORFOLOGICE ŞI
BIOLOGICE ALE
SPECIILOR
FLORICOLE
Rădăcina
Rădăcina este organul cu ajutorul căruia
planta absoarbe apa din sol, în care sunt
dizolvate sărurile minerale necesare
nutriţiei, servind totodată la fixarea plantei.
Pe lângă funcţiile amintite, rădăcinile
plantelor floricole îndeplinesc şi unele
funcţii secundare: depozitarea unor
substanţe de rezervă, înmulţirea şi
regenerarea plantelor.
După originea, dezvoltarea, forma şi funcţiile lor se
disting următoarele tipuri de rădăcini: normale,
adventive şi metamorfozate.
Rădăcinile normale provin din radicula
embrionului şi se întâlnesc la plantele
floricole obţinute din seminţe.
Rădăcinile adventive apar după germinaţia
seminţei, pe alte organe vegetative decât
rădăcina (tulpini, ramuri, frunze).
Rădăcinile metamorfozate şi-au modificat
structura şi forma adaptându-
se la îndeplinirea unor funcţii speciale.
Rădăcini tuberizate.
Rădăcini asimilatoare
Rădăcini înmagazinatoare
de apă,
Rădăcini simbionte,

Erica sp.
Rădăcini cu muguri sau
drajonate.
Plante floricole lipsite de
rădăcini
Radacini aeriene
Tulpina
După poziţia de pe tulpină, mugurii sunt:
terminali şi axilari, iar după organele la
care dau naştere: vegetativi şi floriferi.
Mugurii care pornesc în vegetaţie numai în
cazuri speciale se numesc muguri
dorminzi, iar cei care apar pe alte organe
decât tulpina (pe rădăcină - Aralia; pe
frunză - Bryophyllum) se numesc
adventivi.
Tulpinile nearticulate
 Caudexul -tulpină scurtă,
cărnoasă, neramificată,
plurienală, care se termină cu
o axă floriferă articulată
(Agave, Sempervirum);
 Stipu - tulpină columnară,
plurienală care are în vârf un
buchet de frunze (palmieri,
ferigi arborescente, Cycas)
 Tulpini articulate
 culmul sau paiul este tulpina
caracteristica gramineelor, care
prezinta internoduri fistuloase si noduri
pline.
 calamusul este caracterizat prin
noduri mai dese spre baza tulpinii si
mai rare spre varful acesteia,
internodurile fiind pline cu maduva.
 caulis este o tulpina erbacee
obisnuita, cu internoduri egale.
 scapul are internoduri bazale
numeroase si scurte, ultimul internod
lung si terminat cu o floare sau
inflorescenta
Tulpini modificate
Tulpini cu funcţii de
asimilare
Tulpini cu rol de depozitare.
TULPINI SUBTERANE
 Bulbii sunt microblaste cu frunze cărnoase în
care se adună materiile nutritive de rezervă şi
apă
 Rizomii sunt tulpini formate din internoduri
scurte (microblaste).
 Tuberculii sunt microblaste groase, bogate în
substanţe de rezervă, la care frunzele sunt
reduse la solzi mai mult sau mai puţin evidenţi
 Tuberobulbul este o tulpină metamorfozată
asemănătoare tuberculului, învelită la exterior
cu frunze uscate
Bulbi
Rizomi
Tuberculi
Tuberobulb
Frunza
Frunze cu rol protector
Frunze cu rol de agăţare
Frunze cu rol nutritiv
Frunze
carnivore
Floarea

Este formată din

•peduncul,
•axa florală
(receptacol),
•periant (caliciu şi
corolă),
•androceu şi
•gineceu.
 Învelişul floral nediferenţiat în caliciu şi corolă se numeşte
perigon, iar componentele tepalele se întâlnesc la: Tulipa,
Lilium, Narcissus, Orhidee.
Forma petalelor
 Petalele au forme foarte diferite:
lanceolată, lineară, lobată sau pot fi
transformate în cornete nectarifere
(Aconitum) sau pinten nectarifer (Viola).
Flori involte
Atracția insectelor
Flori solitare
Infloriscențe
Androceu decorativ
Geniceu decorativ