Familia Graminee

 Raspindirea

Bogata famile a gramineelor face parte din clasa monocotiledonatelor.Gramineele se deosebesc de alte
plante ale acestei clase printr-un sir de trasaturi caracteristice.Gramineele din tara noastra sint plante
erbacee.

 Sistem radicular

Ele au sistemele radiculare fasciculate

 Tulpina

Tulpina la graminee creste in lungime,ca rezultat al diviziunii celulelor de la baza fiecarui interned.O astfel
de crestere se numeste intercalara.La majoritatea gramineelor ,de exemplu la griu,orz,timoftica
internodurile sint goale,iar nodurile implute cu tesut.Acest tip de tulpina se numeste pai.Dar la unele
graminee(porumb,trestia de zahar)chiar si internodurile sint implute cu tesut.

 Frunzele

Frunzele gramineelor sint,ca regular,inguste,lungi,cu nervatia paralela si teaca alungita.Teaca este baza
alungita,sub forma de tub a frunzei ,ce cuprinde tulpina plantei mai sus de nodul,de la care porneste
frunza.La graminee teaca apara celulele fine care se divizeaza,aflate la baza internodurilor.Prin aceasta
particularitate gramineele se deosebesc de plantele altor familii.

 Floarea

Florile mici,nearatoase ale gramineelor formeaza inflorescente simple,spiculete,care la rindul lor formeaza
inflorescente compuse-de tipul spicului compus sau panicului.
Aproape toate gramineele au la baza spiculetelor cite doua frunzulite,numite glume.Numarul florilor in
spiculete variaza la diferite specii de graminee de la una pina la o multime.
La majoritatea gramineelor fiecare floare are 2 frunzulite membranoase mici(lodicules),2 frunzulite mai
mari(palee),3 stamine si un pistil cu doua stigmata filamentoase pufoase.

 Fructul

Fructul la graminee este o cariopsa(un fruct cu o singura saminta,in care pericarpul si tegumentul au
concrescut).

 Saminta

Structura semintei la graminee este deosebita:endospermul nu incojoara embrionul,ci adera la el,alipindu-

se nemijlocit de singurul cotiledon numit scutisor.Cariopsele Gramineelor de cultura de obicei se numesc
graunte.
 Reprezentanti

In tara noastra, cresc numeroase specii spontane de graminee. Alături de acestea, se cultivă în scopuri
alimentare pe suprafeţe mari (pentru boabele lor cu valoare nutritivă ridicată).

Din graminee cea mai mare importanta o au culturile cerealiere:griul,secara,porumbul,orzul,ovasul,orezul.

La secara fiecare spiculet din spicul compus cuprinde doua flori bine dezvoltate si una nedezvoltata.Secara
se polenizeaza cu ajutorul vintului,pe cind griul se autopolenizeaza.Bobul de secara (cariopsa) este ingust si
lunguiet.Faina din boabe de secara este de culoare inchisa.Din ea se coace pine de secara.
Orzul de asemenea are inflorescenta spic compus.In fiecare spiculet se afla cite o floare.La inflorirea
orzului are loc autopolenizarea,insa daca vara este uscata si calda poate avea loc si polenizarea incrucisata.
Orezul este o planta pretioasa din familiea gramineelor.Se cultiva in regiunile sudice ale tarii noastra,in
special pe terenurile irigate.
Papusoiul sau porumbul este o planta erbacee anuala cu inaltimea de 2-3 metri si mai mult.Adus din
America de Sud in anul 1493,papusoiul s-a raspindint mult in tarile europene.Florile papusoiului sint de
doua tipuri: flori female si flori mascule.Florile female formeaza inflorescente stiulete.Stiuletii sint dispusi la
subsuoara frunzelor. Florile female au un ovar rotund,dela care porneste un fir matasos lung,la capatul
caruia se afla un stigmat bilobat.Stiuletele cu flori female este acoperit deasupra cu un invelis de panusi
verzi.Florile mascule sint grupate intr-un panicul rasfirat,numite sultan,ce se gaseste la virful tulpinii.
Tema:Familia Graminee

A efectuat:Botnari Constantin
A controlat:Mamaliga Nicolae