Zonele economice libere (zonele antreprenoriatului liber) sunt părţi ale teritoriului vamal al

Republicii Moldova, separate din punct de vedere economic, strict delimitate pe tot perimetrul
lor, în care pentru investitorii autohtoni şi străini sunt permise, în regim preferenţial, genuri ale
activităţii de întreprinzător.
În prezent, pe teritoriul Republicii Moldova există 7 zone economice libere – ZEL „Bălţi”, ZEL
„Ungheni-Business”, ZAL „Expo-Business-Chișinău”, ZAL PP „Valkaneş”,ZAL „Tvardiţa”,
ZAL PP „Taraclia” ZAL „Otaci-Business”. Conform datelor, la 1 ianuarie, în cele 7 zone
economice libere erau înregistraţi 156 de rezidenţi.

Avantajele creării ZEL-urilor

Zonele libere se creează în scopul accelerării dezvoltării social-economice a anumitor teritorii şi

a ţării în ansamblu prin:

 atragerea investiţiilor autohtone şi străine;

 implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne;
 dezvoltarea producţiei orientate spre export;
 aplicarea experienţei avansate din domeniul producţiei şi a managementului;
 crearea locurilor de muncă.

În scopul realizării obiectivelor asumate, ZEL-urilor li se acordă regimuri preferenţiale de

stimulare a activităţii de întreprinzător. De exemplu, la începutul anului, volumul total al
investiţiilor în zonele libere a constituit 230,1 milioane de dolari, cu 8,6% (18,2 milioane de
dolari) mai mult decât în 2015. În aceeaşi perioadă, numărul angajaţilor rezidenţilor zonelor
libere era de 6502 de persoane, iar volumul total al salariilor achitate a constituit 373,6
milioane de lei.

Principala activitate în aceste zone este cea industrială. Astfel, în anul 2015 volumul total al
mărfurilor produse şi serviciilor prestate în zonele libere a constituit circa 4,3 miliarde de lei, din
care ponderea producţiei industriale a constituit 95,0%. Cea mai mare parte a producţiei
industriale, 83,2%, a fost exportată. Anul trecut, de exemplu, exportul producției din ZEL-uri a
constituit aproape zece la sută din volumul exportului Republicii Moldova în anul 2015.

Condiţiile de creare a unei zone economice libere

Zona liberă este creată la propunerea Guvernului, iar activitatea acesteia este reglementată
de Legea cu privire la zonele economice libere. Iniţiatori ai creării zonelor libere pot fi
autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, agenţii economici şi diverse organizaţii care
vor prezenta propunerile corespunzătoare. Propunerile privind crearea zonelor libere vor conține:
  scopurile creării, genurile activităţii de întreprinzător şi orientarea funcţională a zonei
libere;
 studiul de fezabilitate privind oportunitatea creării zonei libere;
 proiectul planului de amplasare a zonei libere, coordonat cu autorităţile corespunzătoare
ale administraţiei publice centrale şi locale.

Perioada de funcţionare a unei zone libere se stabileşte în legea cu privire la zona liberă
respectivă, durata minimă fiind 20 de ani.

Administrarea ZEL și monitorizarea activităţii acesteia

Pentru administrarea zonei libere, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii privind
crearea acesteia, Guvernul formează un organ de stat – Administraţia zonei libere, cu statut de
persoană juridică şi care îşi desfăşoară activitatea pe principii de autofinanţare. Administraţia
este condusă de un administrator principal, desemnat în funcţie de către Guvern pe un termen de
5 ani, care poartă răspundere pentru activitatea Administraţiei, pentru asigurarea pazei hotarelor
zonei libere şi respectarea sistemului de trecere autorizată. Coordonarea şi controlul activităţii
zonelor libere intră în atribuţia Guvernului, fiind efectuate prin intermediul organelor de stat
autorizate de acesta.

Cine poate deveni rezident al zonei economice libere

Pentru a putea desfăşura activitatea în cadrul ZEL, întreprinderile pe a căror bază se creează zona
liberă sunt obligate să se înregistreze în calitate de rezidenţi. Rezident al zonei libere poate fi
orice persoană fizică sau juridică, înregistrată conform legii, în calitate de subiect al activităţii de
întreprinzător în Republica Moldova, orice instituţie de învăţământ, centru ştiinţific de cercetare
şi transfer tehnologic, alte entităţi care contribuie la sporirea calităţii forţei de muncă a
rezidenţilor.

Selectarea rezidenţilor se efectuează de către Administraţie pe bază de concurs, ţinându-se cont

de volumul şi caracterul investiţiilor preconizate, de necesitatea de creare a infrastructurii de
producţie şi neproductive a zonei, de menţinerea orientării zonei libere spre fabricarea producţiei
industriale pentru export, de teritoriul şi terenurile libere, de asigurarea cu forţă de muncă, apă,
resurse energetice şi de alte criterii.

Persoana fizică sau juridică, care a obţinut dreptul de înregistrare în calitate de rezident, încheie
cu Administraţia un contract pentru desfăşurarea în zona liberă a activităţii de
întreprinzător pentru întreaga perioadă de activitate în zona respectivă.
Ce presupune regimul vamal

Pe teritoriul zonelor libere regimul vamal este asigurat de către organul vamal al
Departamentului Vamal a cărui activitate este coordonată sub aspect organizatoric cu
Administraţia. În termen de o lună de la data intrării în vigoare a Legii cu privire la crearea unei
zone libere, organul vamal va elabora regulamentul serviciului vamal din zona respectivă,
mecanismul şi modul de asigurare tehnică a funcţionării acestuia, va înainta propuneri
Guvernului privind numărul de personal şi finanţarea activităţii serviciului în
cauză.

Pe teritoriul zonelor libere se stabileşte regimul de declarare obligatorie în vamă a mărfurilor

(serviciilor) introduse pe şi scoase de pe acest teritoriu. Introducerea zilnică în zona liberă a
mărfurilor autohtone în scopuri necomerciale, având valoarea totală indicată în documentele de
însoţire a acestora, care nu va depăşi 500 de euro inclusiv, se realizează fără completarea
declaraţiei vamale.

Plasarea mărfurilor autohtone în zona liberă se realizează doar prin completarea de către rezident
a declaraţiei vamale de import în zona liberă, fără obligativitatea furnizorului (vânzătorului) de a
completa alte declaraţii vamale. Se permite rezidenţilor zonei libere scoaterea din zona liberă a
deşeurilor fără depunerea declaraţiei vamale în scopul distrugerii sau depozitării (înhumării)
acestora conform legislaţiei în vigoare.

Dacă una şi aceeaşi persoană introduce sau scoate periodic în/din zona liberă aceleaşi tipuri de
mărfuri, organul vamal, la solicitarea acesteia, va permite depunerea unei singure declaraţii
vamale pentru toate partidele de mărfuri, pentru o anumită perioadă (declaraţie vamală
periodică). Pe teritoriul zonelor libere nu se aplică regimul de contingentare şi licenţiere la
importul şi exportul mărfurilor(serviciilor).

În scopul impozitării, livrările de mărfuri (servicii) în zonele libere de pe restul teritoriului vamal
al Republicii Moldova sunt asimilate exportului, iar livrările de mărfuri (servicii) din zona liberă
pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova sunt asimilate importului, cu aplicarea
măsurilor de politică economică. Livrările respective se efectuează în baza unei singure declaraţii
vamale, care se depune la postul vamal al zonei libere. Mărfurile (serviciile) aflate în zona liberă
până la momentul traversării hotarelor ei au regim de circulaţie liberă şi se transmit de la un
rezident la altul fără perfectarea declaraţiei vamale.

În cazul plasării de mărfuri străine şi autohtone în zona liberă, nu se percep drepturi de import şi
nu se aplică măsuri de politică economică dacă legislaţia nu prevede altfel. În cazul în care
mărfurile sunt scoase din zona liberă şi sunt introduse pe cealaltă parte a teritoriului vamal, se
percep drepturi de import şi se aplică măsuri de politică economică. Dacă mărfurile sunt scoase
din zona liberă în afara Republicii Moldova, precum şi pe teritoriul altor zone libere, nu se
percep drepturi de export şi nu se aplică măsuri de politică economică.

De asemenea, se permite administraţiei şi rezidenţilor zonei libere scoaterea pe restul teritoriului

vamal al Republicii Moldova, în baza garanției bancare, fără depunerea declaraţiei vamale și fără
drept de înstrăinare, a mărfurilor produse în zona liberă în scopul participării la expoziţii, târguri,
întruniri sau alte manifestări similare ori a mărfurilor pentru efectuarea testărilor, verificărilor şi
reparaţiei, cu reintroducerea acestora în zonă în decurs de 30 de zile.

Nerezidenţilor, având invitația administraţiei şi rezidenţilor zonei libere, li se permite

introducerea în zona liberă fără depunerea declaraţiei vamale, a mărfurilor pentru efectuarea
testărilor, verificărilor şi reparaţiei, precum şi a altor lucrări specializate, cu garantarea scoaterii
din zonă a acestora în decurs de 30 de zile.

Regimul fiscal în cadrul ZEL

Controlul asupra respectării legislaţiei fiscale în cadrul zonelor libere îl exercită organele fiscale
ale Republicii Moldova. Impozitul pe venitul rezidenţilor, obţinut de la livrarea mărfurilor
(serviciilor) din zona liberă pe restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, se percepe
conform legislaţiei. Administraţia are dreptul să stabilească plăţi şi taxe zonale. Cuantumul
plăţilor şi taxelor zonale percepute de la rezidenţi de către Administraţie se stabileşte în
contractul încheiat între aceştia şi Administraţie.

Zonele economice libere reprezintă un climat favorabil pentru atragerea investiţiilor autohtone şi
străine, implementarea tehnicii şi tehnologiilor moderne, dezvoltarea producţiei orientate spre
export, aplicarea experienţei avansate din domeniul producţiei şi a managementului, crearea
locurilor de muncă.
Concluzii

Zonele economice libere

Joaca un rol important in economia mondiala, fiind zone de concentrare a capitalului, productiei,
tehnologiilor avansate si a unii infrastructuri moderne. Scopurile crearii zonelor economice
libere, pot fi diverse, insa ideea principala in ansamblu este unica pentru toate zonele. Acestea
sunt chemate sa intensifice relatiile economice externe, sa creeze conditii avanta!oase pentru
investitorii straini si locali.
Zonele libere bine organizate sunt capabile sa influenteze pozitiv asupra teritoriilor din
vecinatate, dandu-le un imbold de dezvoltare economica.
Totodata, organizarea ZEL-urilor nu este un mi!loc universal de ameliorare a situatiei economice
din tara, insasi starea acestora in mare masura depinde defactorii economici si politici din tara.
Cu toate acestea practica internationala arata ca,activitatea bine organizata si gestionata a ZEL-
rilor poate aduce rezultate economice apreciabile, cu urmari benefice pentru economia nationala
in ansamblu.Conditiile de succes ale actualelor si viitoarelor zone economice libere sunt:

•O legislatie ferma in domeniu.

•Un sprijin eficient din partea statului.

•O planificare si administrare buna.

•Plasarea buna a zonelor in raport cu facilitatile de transport sitelecomunicatii.

•Mentinerea facilitatilor fiscale, vamale si valutare etc.

 BIBLIOGRAFIE:

1. Constituţia Republicii Moldova

2. Lege nr.440 din 27.07.2001 cu privire la zonele

economice libere

3. Codul Vamal al Republicii Moldova

4. Ministerul Economiei şi Infrastructurii

5. Nicolae Roşca şi Sergiu Baieş, “Dreptul

afacerilor”, vol-II.Chişinău 2006

6. Codul Fiscal al Republicii Modova

 CUPRINS:

1.Noţiunea şi avantajele zonelor economice libere………………….….1

2. Condiţiile de creare a unei zone economice libere

Administrarea ZEL și monitorizarea activităţii acesteia…………….2

3. Cine poate deveni rezident al zonei economice libere…………….....2

4. Ce presupune regimul vamal………………………………...……….3

5. Regimul fiscal în cadrul ZEL…………………………….…………..4

6. Concluzii…………………………………………….……………….5
Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea de Studii Europene din Moldova

FACULTATEA DE DREPT

REFERAT
la disciplina:„Drept vamal”

pe tema:„ Zonele economice libere din Republica Moldova “

A controlat: Inna Pascalu

mg. în drept, lector universitar

A efectuat:Mamaliga Vera,

studenta anului IV (1-4),

studii la zi,specializarea drept.

2018-2019