Cultivarea arbustilor fructiferi 28 November 2008, actualizat la: 11:04 am | Publicat in: actualitate | Scris de: redactie Infiintarea

plantatiilor de arbusti fructiferi trece prin urmatoarele faze tehnologice: Pregatirea terenului in vederea plantatiei amendarea terenurilor cu 4-6 tone amendamente (exceptie face cultura afinului); fertilizare cu 40-50 tone gunoi grajd + 150 kg/ha s.a. fosfor si 150 kg/ha s.a potasiu (exceptie face din nou afinul care se va fertiliza cu turba); combaterea daunatorilor din sol cu un insecticid granulat, aplicat inainte de desfundat; desfundarea terenului cu 3 luni inainte de plantare la 35 cm adancime; nivelarea terenului desfundat cu doua saptamani inainte de plantare; sapat gropi 30 cm x 30 cm x 30 cm. Plantarea arbustilor fructiferi asigurarea materialului saditor cu 10 zile inainte de plantare; stratificarea materialului saditor in santuri fara stagnari de apa si udat; fertilizarea in groapa de plantare cu 5-10 kg gunoi; fasonarea, mocirlirea si plantarea toamna (intre 1 noiembrie si 1 decembrie) si primavara (intre 1 martie si 15 aprilie); udarea arbustilor cu 10 litri de apa /tufa (de 2-3 ori daca este nevoie) toamna se protejeaza arbustii cu diferite materiale; se executa aratura pe terenul batatorit intre randuri la 15-20 cm cu rasturnarea brazdelor pe randul de arbusti. Distantele de plantare la hectar coacaz: 2,5 m intre randuri si 0,5 m pe rand; zmeur: 2,5 m intre randuri si 1,1-1,5 m pe rand; mur: 2,5 m intre randuri si 1m pe rand; afin: 2,5 m intre randuri si 1-1,2 m pe rand Intretinerea si exploatarea plantatiilor Fertilizarea plantatiilor tinere si pe rod an I -30 grame/tufa s.a. azot; an II 50 grame/tufa s.a. azot; an III -75 grame/tufa s.a. azot; an IV-100 grame/tufa s.a. azot; gunoiul de grajd se aplica toamna o data la doi ani in functie de continutul in argila si de starea de aprovizionare a solului (minim 20 tone/ha si maxim 80 t/ha); ingrasamintele de azot se aplica 1/3 toamna, 1/3 primavara si 1/3 la inflorit (se va folosi ca ingrasamant nitrocalcar) ingrasamintele cu fosfor 70-100 kg/ha s.a. se aplica pe toata suprafata plantatiei; ingrasamintele cu poasiu 150 kg/ha s.a, se aplica toamna pe toata suprafata; Lucrarile de intretinere si irigare a solului aratura de baza la 12-14 cm toamna inainte de caderea frunzelor; mobilizarea solului pe rand prasitul intre randuri de 4-5 ori pe ani

prasitul tufelor pe rand pentru distrugerea buruienilor irigarea cu 300-400 mc/ha apa, in perioada mai august (2-3 udari) Lucrari de intretinere a arbustilor fructiferi taieri de formare a tufelor (martie-aprilie); taieri de intretinere si eliminarea drajonilor (noiembrie-martie); operatii in verde si eliminarea drajonilor (iunie-iulie) Tratamente la arbusti fructiferi noiembrie- martie tratament contra daunatorilor cu DIBUTOX 1% aprilie (decada 1): polisulfura de bariu1% aprilie (decada II): zeama bordeleza 0,5% si Sinoratox 0,1% aprilie (decada III): Metoben 0,07% mai (decada II): Metoben 0,05% + Captadin 0,12% + Zolone 0,2% mai (decada III):Metoben +DEF iunie (decada II): Metoben +Orafon 0,2% iunie (decada III): Metoben +Orafon 0,2% august (decada I); Tiuram 0,4% + Metobem + Carbetox 0,5% septembrie (decada I); Tiuram 0,4% + Metobem + Carbetox 0,5% Principalele soiuri de arbusti fructiferi Coacaz negru: Black down; Bogatir; Costwold Cross; Record; Joseni 17; Tsema; Tenah; Coacaz rosu: Abundent; Rosu timpuriu; Margaritar; Zmeur: Cayuga; Rubin bulgaresc, Malling Exploit; Ruvi; Newburgh; Englezesc A1; The Latham; Afine: Blueray; Ivanhoe; Coville; Herma; Weymouth; Mur fara ghimp: Thornfree; Evergreen; Darrow; Recoltarea fructelor perioada de recoltare: la maturitatea de consum iar pentru sucuri la supracoacere; recoltarea in mai multe reprize: manual, in cosulete si ladite pentru export si consumul pietei si in butoaie pentru sucuri.

nfiinarea plantaiilor de arbuti fructiferi Arbutii fructiferi ca afinul, coaczul, zmeurul sunt specii cu cerine moderate fa de factorii de mediu, de aceea se comport bine n Romnia. Aceti arbuti se nmulesc uor i intr repede pe rod, iar fructele obinute au valoare nutritiv i terapeutic ridicat. Pentru nfiinarea unei plantaii de arbuti fructiferi n condiii corespunztoare fermierul trebuie s aib cunotine referitoare la: Cerinele fa de factorii de mediu

Afinul, coaczul, zmeurul au cerine moderate fa de cldur, se dezvolt bine n zone colinare, cu un regim de precipitaii mai mare de 600 mm anual sau n condiii de irigare, dar nu suport stagnrile de ap. Dei unele suport semiumbra, se obin fructe de calitate n condiii bune de lumin. Afinul prefer o clim rcoroas, umed i poate fi cultivat pn la altitudini de 600-800 m. Suport temperaturi sczute pn la 25C n perioada de iarn. Afinul prefer soluri bine drenate, fr exces de umiditate, cu reacie acid (pH 4,3-5,5). Reacia solului este una dintre nsuirile care limiteaz aria de rspndire a acestei culturi. Aceast specie nu se va cultiva pe terenuri unde au fost aplicate amendamente calcaroase n anii precedeni dac reacia solului nu a cobort sub 5,5. Dac ph-ul este mai mare de 5,5, pentru scderea acestuia se va folosi turb acid aplicat n groapa de plantare. Prefer soluri bogate n humus, evitndu-se solurile srace i cele nisipoase. Coaczul suport geruri de -30C n timpul iernii, dar nu suport temperaturi foarte ridicate, vara mai ales, dac sunt asociate cu seceta. Se dezvolt bine pe soluri permeabile, fertile, suficient de umede, cu reacie uor acid (phH 5,0-6,5). Zmeurul suport bine gerurile din zona noastr, cu condiia ca lemnul tulpinilor anuale s fie bine copt la intrarea n iarn. Dac lemnul nu e copt suficient, vrful lstarilor nghea. Aceast specie se cultiv pe diferite tipuri de sol, dar nu suport solurile grele, calcaroase i reci. Se dezvolt bine la un pH de 5,6-6,8. nfiinarea plantaiilor de arbuti fructiferi necesit cheltuieli mari din partea fermierilor, dar acetia pot beneficia de sume nerambursabile din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural (FEADR), n cadrul Msurii nr. 121 Modernizarea plantaiilor agricole. Materialul sditor Materialul sditor la majoritatea arbutilor fructiferi se obine prin butire, marcotaj, drajonare, ceea ce nseamn c sunt plante pe rdcini proprii. Se mai pot nmuli i prin altoire (afinul). Plantaiile de afin i coacz se nfiineaz n general prin folosirea butailor nrdcinai, iar cele de zmeur prin folosirea drajonilor. Drajonii trebuie s aib 60-80 cm lungime, diametrul la baz 10-12 mm i un sistem radicular bogat. Rdcinile drajonilor de zmeur sunt subiri i se deshidrateaz foarte repede.

Aprovizionarea cu material sditor se face din pepiniere autorizate care pot certifica sntatea plantelor i autenticitatea soiurilor. Unde i cum plantm arbuti Pregtirea terenului n vederea plantrii n vederea plantrii se face pregtirea terenului printr-o artur adnc de 40-50 cm i ncorporarea ngrmintelor organice i chimice folosite pentru fertilizarea de baz. Pentru plantaiile de coacz i zmeur, dac pH-ul solulul este prea mic se vor aplica amendamente cu calcar pentru corectarea aciditii. La solurile cu permeabilitate redus se poate face o scarificare la 60-80 cm adncime pentru a mri permeabilitatea acestora. Pentru pichetarea terenului se vor stabili distanele de plantare. Afinul se poate planta la distane de 2,5-4,0 m ntre rnduri i 1,2-2,5 m ntre plante pe rnd n funcie de vigoarea soiului i tehnologia de cultur adoptat. Poate fi de exemplu o plantaie n rnduri simple la distane de 3x1 m sau n benzi cu dou rnduri plantate la distane de 3x1x1 m. Coaczul se poate planta astfel: n sistem clasic, unde plantele sunt conduse n form de tufe, distanele de plantare sunt de 2,5-3,0 m ntre rnduri i de 0,7-1,5 m pe rnd; 1. n sistem intensiv, cu distane de plantare de 0,75-1,0 m/1,5-2,0 m i pe rnd se va forma un gard fructifer; 2. n sistem superintensiv pentru plantaii unde se va face recoltarea mecanizat a fructelor, cu distane de plantare de 1,8/0,15 m. Aici plantele se conduc sub form de cordon vertical, sunt foarte dese i au o durat de exploatare de 3 ani, fa de 10-12 ani n celelalte sisteme de cultur. Pentru cultura zmeurului, cele mai bune rezultate se obin pe terenurile n pant la plantarea n rnduri pe curbele de nivel, la distane de 2,5-3,0 m ntre rnduri i 0,50 m ntre plante pe rnd. Pe direcia rndului se va forma un gard fructifer. n grdinile familiale, n condiiile n care lucrrile nu se fac mecanizat, distanele dintre rnduri pot fi mai mici. Plantarea arbutilor fructiferi Epoca de plantare. Ca i la pomii fructiferi, la arbuti plantarea se poate face toamna sau primvara.

Pentru afin dau rezultate mai bune plantrile de primvar, n martie sau aprilie, mai ales n zonele umede sau cu ierni geroase. Plantarea se face toamna n zonele mai secetoase i cu ierni mai blnde. Zmeurul se planteaz toamna nainte de venirea ngheurilor sau primvara devreme. Dac este secet primvara, plantele trebuie udate de mai multe ori pentru a se asigura prinderea, sistemul radicular fiind sensibil la lipsa apei. Cele mai bune rezultate la plantarea coaczului se obin cnd lucrarea se face toamna, pentru c n primvar va porni n vegetaie devreme i n timpul plantrii se vor distruge o parte din muguri. Plantarea de primvar se poate face cu rezultate bune n zonele cu mai multe precipitaii n aceast perioad. Pregtirea materialului pentru plantare n vederea plantrii, materialul se fasoneaz i se mocirlete, fiind ateni ca plantarea s se fac nainte ca mocirla s se usuce pe rdcini. nainte de plantare, butaii de coacz se fasoneaz, scurtndu-se la 3-4 muguri. Drajonii de zmeur trebuie s fie turgesceni, cu mugurii viabili, neafectai de ger. Fasonarea drajonilor de zmeur const n ndeprtarea rdcinilor rnite sau uscate i scurtarea tulpinilor la 20-25 cm. Butaii nrdcinai, n vrst de doi ani la afin, au tulpini de 30-45 cm i un sistem radicular care a pstrat o parte din pmntul fixat pe rdcini printr-o udare abundent nainte de scoaterea materialului de la stratificare. Plantarea propriu-zis Plantarea afinului se face n gropi de 40x40x40 cm n care se administreaz turb acid care s asigure valoarea de pH corespunztoare. Pe solurile srace se administreaz gunoi de grajd. Butaii se planteaz cu 4-5 cm mai adnc dect au fost n pepinier. Dup plantare se face o udare i plantele se muuroiesc cu pmnt reavn. Pentru plantarea coaczului se fac gropi de 30x30x30 cm sau se deschid anuri n lungul rndului. Butaii nrdcinai se planteaz cu 4-6 cm mai adnc dect n pepinier. Se aaz n groap, se pune pmnt, se taseaz, se ud i se face un muuroi pn la mugurele terminal. Drajonii de zmeur se planteaz n gropi de 40x40x40 cm sau n anuri de 30/30 cm, se ud, se muuroiesc pn la 15-18 cm i se scurteaz tulpinile la nivelul muuroiului.

Cum poti obtine 8.000 de euro pe an din cultivarea arbustilor fructiferi?

1 2 3 4 5 (0 votes, average 0 out of 5) churry-burry news - news Miercuri, 03 Noiembrie 2010 10:57 Cultivarea de arbusti fructiferi este una dintre putinele afaceri la cheie care au ramas inca practic neexploatate in Romania. Cererea este cat se poate de mare, mai ales in mediul urban, iar concurenta practic nu exista!

Usor de cultivat, fructele de padure continua sa fie o delicatesa si unele dintre acestea sunt considerate adevarate panacee. De fapt, aici este intreaga oportunitate a acestei afaceri la cheie.

Argumente in favoarea unei afaceri la cheie cu catina, capsuni, coacaze:

1. Sunt fructe care se obtin rapid, fara bataie de cap. Catina, catina alba, capsuni, coacaze, mure sunt fructe cautate pe piata, usor de distribuit la un pret avantajos.

2. Investitia intiala este nesemnificativa: Desigur depinde de cat teren dispuneti, de ce tip de arbusti doriti sa cultivati si de la ce nivel doriti sa demarati afacerea. Dar, spre exemplu, daca doriti sa porniti afacerea ca o activitate de weekend, cu 150 de euro va puteti asigura o cultura de 450 de arbusti fructiferi.

3. Este o activitate simpla si placuta.

4. Fructele de padure - catina, catina alba, capsuni, coacaze - sunt foarte cautate si se vand destul de scump.

5. Concurenta nu exista. Catina, catina alba, zmeura, capsuni sau coacaze proaspete sa gasesc cu greu in piete si supermarket-uri si de cele mai multe ori pretul lor este foarte mare din cauza importului din alte tari.

Cine sunt clientii dvs?

Iata contextul in care veti activa demarand o astfel de afacere la cheie si elementele care o fac sa fie extrem de atractiva in Romania de astazi:

-Consumatori directi (care vin in piete) -Engrosistii locali sau vanzatori de fructe cu amanuntul -Cofetarii-patiserii -Supermarket-uri -Restaurante din zona dvs. -Prin colaborari cu producatorii de iaurturi, sucuri de fructe, dulceturi, siropuri -Catre producatorii de produse cosmetice naturale sau de tip plafar.

Profitul unei afaceri cu catina, capsuni, coacaze

Profitul apare inca din primul an. Puteti vinde fructele tot timpul anului. Din mai pana in octombrie fructe proaspete iar in perioada de iarna preparate sau semipreparate. Ganditi-va numai la preturile acestor fructe in supermarket-uri si chiar pe piata. 2.5 /kg de zmeura sau afine*; 1 /kg de capsuni, 1 kg de catina. Pentru 1 Kg de coacaz negru obtineti 1.5 iar de pe un hectar puteti recolta 4-5 tone de coacaze. Sa presupunem, pentru primul an, o productie de doar 4 tone de fructe la hectar x 2/Kg de fruct (pret mediu) = 8000 pe hectar cultivat. Scadeti investitia initiala de 150 de euro si ramaneti cu un profit de 7850 de euro. Muncind doar in week-end.

*Preturile sunt pentru fructele proaspete, neprelucrate. Sucurile sau dulceturile le puteti vinde mult mai scump.

O afacere finantata prin fonduri structurale

Puteti infiinta o plantatie de arbusti fructiferi cu bani de la UE. Prin Masura 121 Modernizarea exploatatilor agricole primiti finantare in proportie de de 50% 75% (in perioada 2007 2009), respectiv 40% 65% (in perioada 2010 2013) din valoarea eligibila a proiectului.

Fondurile reprezenta cofinantarea publica, la care trebuie sa se adauge contributia privata.

Solicitanti: persoane fizice autorizate PFA; asociatii familiale autorizate AF; societati comerciale; Cooperative agricole; Grupuri de producatori.

Cheltuieli eligibile (vizate de aceasta afacere):

- achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si software specializate, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ; - infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni;

Cum sa valorificati totul de la catina, catina alba, capsuni (arbusti fructiferi)

Ganditi-va la tufele de catina, coacaze, zmeura sau mure de pe marginea drumurilor de munte culese si comercializate la un pret 3 - 4 lei/paharel. Cati bani ati putea obtine daca ati cultiva doar zmeura si mure in propria curte Iar daca mai plantati 2 3 arbusti de catina, 5-6 afini si cateva capsuni profitul este garantat.

Fructele de padure sunt foarte cautate si aproape lipsesc cu desavarsire de pe piata.

In conditiile climaterice din Romania se pot planta fara probleme 11 specii de arbusti fructiferi: capsun, zmeur, mur, coacaz, agris, afin, smochin, catina, soc, corn, trandafir de dulceata. Aceste specii cresc spontan si au o productie mare de fructe. Sunt usor de cultivat, ca o profitabila activitate de weekend.

Buget initial

Depinde de cat teren dispuneti. Cu cat aveti mai mult teren, cu atat mai multi arbusti puteti planta. Depinde, apoi de specia sau speciile de arbusti pentru care optati, pentru ca preturile acestora difera.

De exemplu, cu 150 de euro puteti planta 350 de capsuni, 50 de zmeuri si 50 de arbusti de coacaz (negru sau rosu) sau 50 de muri fara spini. Practic, cu 150 de euro va asigurati o cultura de 450 de arbusti fructiferi.

Avantaje ale acestei afaceri

1. Investitia initiala a acestei afaceri la cheie este nesemnificativa. 2. Este o activitate simpla si placuta.

3. Afacerea la cheie cu arbusti (capsuni, coacaze, catina, catina alba etc.) este profitabila. Fructele de padure sunt foarte cautate si se vand destul de bine. 4. Nu necesita mult timp. Weekendurile sunt suficiente. 5. Concurenta practic 0! Fructele proaspete (capsuni, coacaze, catina, catina alba etc.) sa gasesc cu greu in piete si supermarketuri. Iar atunci cand se gasesc nu sunt de cea mai buna calitate. 6. Arbustii fructiferi (capsuni, catina, catina alba etc.) se adapteaza foarte bine la conditiile climaterice din Romania iar plantarea lor nu presupune metode speciale. 7. Profitul apare inca din primul an si se mareste pe masura ce productia de fructe creste. 8. Puteti vinde fructele tot timpul anului. Din mai pana in octombrie fructe proaspete iar in perioada de iarna sub forma de preparate sau semipreparate. 9. Cererea de fructe de padure (capsuni, zmeura, catina, catina alba etc.) este foarte mare. Mai ales in mediul urban. 10. Catina, catina alba, capsuni, coacaze sunt fructe foarte cautate in afara. Producatorii din Romania exporta deja fructe de padure catre: Olanda, Franta, Belgia, Germania, Austria, Spania, Italia. 11. Le puteti valorifica in diferite forme: proaspete, gemuri, compoturi, dulceturi, sucuri naturale. Puteti valorifica si pui de arbusti. De la o planta-mama de zmeur puteti lua 30-50 de pui. Tags:

Afacere Arbusti Fructiferi Arbusti Fructiferi Cultivare Arbusti Fructiferi Cultivare Catina Cultivare Coacaze Cultivare Zmeura

Plantarea arbustilor fructiferi

(Coacaz, zmeur si mur)

Plantarea coaczului Epoca de plantare Toamna dup cderea frunzelor, n octombrie noiembrie; Primvara nainte de pornirea n vegetaie, dup dezgheul solului. Terenul folosit la nfiinarea plantaiei trebuie s fie fr exces de umiditate, cu sol argilo-lutos, reavn,

cu fertilitate ridicat. Distante de plantare Pentru plantaiile comerciale unde lucrrile de ntreinere se execut mecanizat, distana ntre rnduri poate fi de 2,8-3 m, iar ntre plante pe rnd de 1-1,2 m. Pentru plantaiile cu suprafee mici, din incinta locuinelor sau instituiilor, distanele pot fi de minim 1,2 m ntre rnduri i 0,8 m ntre plante pe rnd. Plantarea Plantarea se face n gropi sau rigole. Gropile se realizeaz manual, dup pichetarea terenului, sau mecanizat, la dimensiunile de 45/45/30 cm. Deschiderea rigolelor se realizeaz cu un plug special la adncimea de 32-35 cm. nainte de plantarea materialului sditor se execut o fertilizare la groap sau pe rigol folosind 5-6 kg gunoi de grajd bine fermentat, 30-40g superfosfat, 20-25g sulfat de potasiu i 15-20g azotat de amoniu. Materialul sditor ce urmeaz a fi plantat se fasoneaz astfel: se ndeprteaz prin tiere rdcinile vtmate sau rupte, se scurteaz butaul la 3-4 muguri lungime, dup care se mocirlete ntrun amestec consistent compus din pmnt galben, blegar proaspt de bovin i ap. Butaii astfel pregtii se aeaz n gropi sau rigole cu rdcinile rsfirate i cu vrful ctre pichet. Se adaug pmnt i se taseaz bine n jurul plantei, dup care se execut o copc n care se toarn 5 -8 1 de ap. Dup infiltrarea apei n sol, se execut un muuroi pn la mugurele terminal. Partea care se afl deasupra solului i care se muuroiete, trebuie s aib 2-3 muguri pe lungimea butaului. Plantarea zmeurului Epoca de plantare Toamna dup cderea frunzelor; Primvara dup dezghe, nainte de pornirea n vegetaie. Cultura se preteaz la orice tip de sol, dar recolte maxime se obin pe soluri fertile, calde i reavene. Plantarea Plantarea se face n gropi cu dimensiunile de 40/40/40 cm sau dac solul nu este arat de 60/60/40 cm, i n anuri executate cu plugul la 30/32 cm adncime. Distana pe rnd ntre plante este de 40-50 cm, iar ntre rnduri, n funcie de sistemul de conducere: o cultura n benzi cu spalieri - 2,5-3 m; o cultura sub form de gard fructifer - 2,5-3 m; o cultura sub form de evantai - 1,5-2,5 m, iar distana pe rnd 1-l,2 m;

o cultura pe araci -1,2 m. Tehnica plantrii este asemntoare cu cea a coaczului. Plantarea murului Epoca de plantare Primvara dup ce a trecut pericolul de nghe, datorit sensibilitii acestei specii la temperaturile sczute. Plantarea Plantarea se face n gropi de 40/40/40 cm sau de 60/60/40 cm, dac terenul este nearat. Pregtirea materialului i tehnica de plantare este similar cu cea a coaczului i zmeurului. Distanele de plantare sunt de 2,5 - 3 m ntre rnduri i de 1,5-2 m ntre plante pe rnd, aceasta fiind diferit n funcie de modul de execuie al lucrrilor de ntreinere a culturii (manual sau mecanizat) i de sistemul de conducere a ramurilor.