Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- la recoltare, conurile de rășinoase conțin cantități mari de apă (circa 50% din greutate);
- pentru obținerea rapidă a semințelor se apelează la uscarea conurilor în spații special amenajate numite
uscătorii;
- după modul în care se face uscarea și sursa de căldură folosită, uscătoriile pot fi:
uscătorii cu regim natural de temperatură= uscătorii solare- folosesc ca sursă de căldură soarele;
uscătorii cu regim artificial reglabil de temperatură- încălzirea se face prin sobe, calorifer.
- pentru cantități mici de conuri se recomandă folosirea uscătoriilor solare; acestea sunt construcții
simple, în care deschiderea conurilor se face în 4 zile, la temperaturi de 20-25° C;
- pentru cantități mai mari de conuri se folosesc uscătorii cu încălzire artificială, care au o capacitate mare
de uscare;
- conurile de brad nu se prelucrează în uscătorii cu încălzire artificială, deoarece semințele se degradează
ușor din cauza conținututlui ridicat de rășină;
- pe parcursul uscării conurilor, semințele ies parțial din conuri de aceea este necesar să fie scuturate cu
ajutorul unor tobe rotative.
fructele de castan, jir, nucă, alune, samarele de frasin, disamarele de paltin nu necesită extragerea
semințelor, ci doar operațiile de zvântare, curățare și sortare;
- pentru zvântare, fructele nu se expun brusc la soare sau la alte surse de căldură, deoarece se poate ajunge
la o uscare forțată ceea ce determină crăparea semințelor;
- fructele se așează în straturi subțiri pe prelate și se răvășec de mai multe ori pe zi pentru a preveni
încingerea;
pentru extragerea semințelor de salcâm sau glădiță, păstăile se așează în saci închiși și se bat cu ajutorul
unor mături de nuiele, până când se desfac și eliberează semințele;
în cazul fructelor de mesteacăn, plop, anin extragerea semințelor se face prin legarea ramurilor cu fructe
sub forma unor mănunchiuri și atârnarea lor în încăperi încălzite;
- fructele se desfac și eliberează semințele ce pot fi apoi strânse prin întinderea unor așternuturi: prelate,
folii;
Prelucrarea fructelor cărnoase:
- fructele cărnoase se prelucrează cât mai repede deoarece pot fermenta, ceea ce duce la scăderea puterii
de germinație a semințelor;
fructele de corn, păducel, sânger se zdrobesc în vase de lemn, după care se separă prin flotație în apă;
(flotație= separarea semințelor prin scufundarea lor în apă);
merele și perele pădurețe se zdrobesc manual pentru a elibera semințele sau cu ajutorul unor mașini de
descărnat, în cazul unor cantități mari;
- acestea sunt separate prin flotație;
Condiționarea semințelor
1. Dezariparea
- se aplică semințelor de rășinoase care sunt aripate (trebuie dezaripate pentru că aripioarele mențin
umiditatea și favorizează apariția anumitor boli);
- se aplică imediat după extragerea semințelor din conuri, când aripioarele semințelor sunt fragile și se pot
rupe sau detașa ușor;
- se poate executa manual sau cu ajutorul dezaripatoarelor.
2. Curățarea semințelor
- constă în îndepărtarea impurităților din masa acestora;
- această operație este necesară pentru că impuritățile favorizează încingerea și apariția mucegaiului.
3. Sortarea
- această operație urmărește îndepărtarea semințelor seci și a celor care au dimensiuni foarte reduse;
- curățarea și sortarea se execută de cele mai multe ori împreună;
curățarea și sortarea unor semințe mari: castan, ghindă, alune, jir se realizează prin flotație;
- scufundate în apă, semințele mari și grele se duc la fund, iar cele ușoare și seci plutesc la
suprafața apei, de unde pot fi înlăturate;
- după flotație semințele se zvântă;
pentru curățarea și sortarea samarelor de frasin, ulm, disamarelor de acerinee, se pot folosi grătare
din împletitură de sârmă, prevăzute cu ochiuri de forme și mărimi diferite;
- cu ajutorul acestora, prin cernere sunt separate din masa semințelor împuritățile și semințele cu
dimensiuni reduse.