Pentru a cuba arborii cu o precizie ridicata este

necesara masurarea diametrelor si la alte nivele

dacat la 1,30 m: acest obiectiv se poate realiza, la
arborii nedoborati, prin utilizarea unor dispozitive
speciale dintre care cel mai simplu este Clupa
parabolica finlandeza .Aceasta clupa este formata
din doua brate fixe, unul drept iar celalalt curb si
marcat cu gradatii centimetrice bicolore.
Instrumentul se fixeaza pe o tija telescopica dintr-un
material rezistent si usor (fibra de stical), in acest
mod se pot masura diametrele pana la 8-10 m de la
sol sau chiar mai mult.Pozitia de lucru este cea
perpendiculara pe triunchiul arborelui, citirea
efectuindu-se corespunzato unei linii de viza paralele
cu bratul drept al clupei si tangente la arbore.S-au
construit instrumente cu diverse marimi adaptate
grosimii la nivelul de masurat .
Pentaprisma functioneaza dupa pricipiul clupei
optice si are in alcatuire duoa prisme cu cinci fete,
una dintre prisme fixa si cealalta mobila care
culiseaza in interiorul unui tub metalic pe care este
fixata o rigla gradata in centimetrii. Ferastra de
vizare este impartita in doua portiuni egale:
jumatatea superioara permite vizarea directa a
arborelui, iar cea inferioara formeaza o imagine
decalata. Atunci cand, prin deplasarea prismei
mobile, partea stanga a triunchiului arborelui in
vederea directa ajunge in prelungirea partii drepte
in vederea decalata, distanta dintre prisme este
egala cu diametrul arborelui si poate fi citita in
dreptul
unui
cursor
solidar
cu
prisma
mobila.Utilizarea aparatului este destul de simpla,
dar necesita determinarea in prealabil a inaltimii la
care se doreste masurarea diametrului.Este posibil,
in acest scop, sa se fixeze pe aparat un clinometu.O
observatie importanta este aceea ca pentaprisma
permite masurarea diametrelor de la orice distanta

fata de arbore. Din motive de precizie a

masuratorilor, este bine sa se fixeze aparatul pe un
trepied.
Principiul telemetrului cu bvaza scurta, folosit , de
asemenea, pentru masurarea diametrelor la diferite
inaltimi pe fusul arborelui, este ilustrat in modul cel
mai reusit de dendrometrul Barr-Stround. Acest
aparat de origine engleza este, in esenta, un
telemetru cu coincidenta si permite masurarea
distantelor, a inaltimii arborilor si a diametrelor la
diferite
inaltimi
in
vederea
determinarii
volumelor.Datorita lunetei cu care este dotat, este
posibila masurarea diametrelor cuprinse intre 3,8 si
500 cm de la distante siruate intre 11m si 110
m.Dendometrul Barr-Stroud este putin utilizat in
practica, nu numai datorita pretului sau ridicat ci si a
restriciilor de punere in statie si a calculelor
complementare necesitate de determinarea inaltimii
si a diametrelor,
Relascopul Bitterlich este unul dintre aparatele care
masoara diametrul dupa pricipuil de functionare al
furcii optice.Cu aceasta se masoara diametrele la
anumite inaltimi pe fusul arborelui, inaltime,
coeficientul de forma, suprafata de baza pentru un
anumit arboret si pantele.
Pentru arborii mai grosi, a fost pus la punct un
relascop cu benzi mai late : o alta imbunatatire a
fost dotarea aparatului, denumit telerelascopul
Bitterlich cu un sistem optic si trepied metalic
articulat, ceea ce a dus la cresterea semnificativa a
preciziei masuratorilor.
b)Erori de masurare a diametrului
Printre erorile ce pot fi comise la masurarea
diametrelor se disting erori instrumentale si erori de
masurare.
Luand
cazul
clupei
forestiere,
instrumentul cel mai utilizat in practica, eroarea

instrumentala sau sistematica frecvent intalnita

rezulta din deviatia bratului mobil de la unghiul
drept. Erorile de masurare sunt deseori cauzate de
inclinarea clupei, pozitionarea incorecta a clupei
(inaltimea de masurare) si variatia presiunii bratelor
clupei pe triunchi . In toate cazurile arborii masurati
au o sectiune transversala considerata circulara.
Erori de masurare
Inclinarea clupei poate fi spre stanga sau spre
dreapta in vedere frontala , rigla gradata atingand
intr-un singur punct nivelul de masurare.Aceasta
inclinare se materializeaza printr-un unghi intre
planul bratelor clupei si planul orizontal (mai exact
planul perpendicular pe axa verticala a arborelui).
Un al doilea caz de inclinare este cel cand planul
format de cele doua brate ale clupei este inclinat in
directia operatorului, in sus sau in jos, iar rigla
gradata este situata intr-un plan orizontal la
inaltimea
la
care
trebuie
sa
se
efectueze
masurarea.Acest tip de eroare se poate observa
atunci cand se folosesc clupe foarte grele sau cu
rigla gradata greu vizibila (acest ultim caz poate fi
evitat daca profilul riglei este triunghiular, cu fata
gradata usor inclinata spre operator).
Eroarea ce decurge din nerespectarea inaltimii (a
niveluilui) de masurare poate sa rezulte din
pozitionarea riglei gradate la o lata inaltime pe
triunci decat cea prevazuta sau inclinarea bratelor
clupei in sens sus-jos.
Atunci cand rigla gradata este pozitionata corect,
dar inclinarea planului format de brate genereaza o
eroare care este in functie de unghiul de deviatie
( ceea ce duce practic la masurarea diametrului d in
locul lui d) expresia acestei erori de pozitionare in
inaltime .

In cazul in care cele doua erori mentionate sunt

comuse simultan, ele se insumeaza.Pentru a evita
producerea lor sau pentru a reduce, este indicat sa
se materializeze, anterior masuratorii, nivelul de
masurare pe arbore sau sa se foloseasca pentru
determinarea aceswtuia un jalon etalon.
Variatia presiunii bratelor clupei pe triunghiul
arborelui (presarea cojii in timpul masurarii
diametrului cu clupa) constituie o sursa de erori
negative de pana la 3% pentru determinarea
sectiunii transversale.Acest tip de eroare are cauze
subiecdtive (atribuie operatorului) sau obiective
(rezistenta diferita a cojii la arborii de varste si
dimensiuni mari, specie etc.) Utilizarea unor clupe
metalice grele poate favorza producerea erorilor de
acest tip.
CV. masurarea circumferinteiCircumferinta este
egala perimetrului sectiunii transversale a
arborelui la nivelul (inaltimea) de masurat
pentru sectiunile convexe si inferioara acestui
perimetru,
atunci
cand
sectiunea
este
concavaMasurarea
circumferintei
sectiunii
transversale a arborelui la diferite nivele
pentru arborele doborat si , cu anumite
dificultati, la arborele in piciore, se face, in
mod obisnuit, cu ajutorul unei rulete sau
panglici de pana la 3 m lungime, este
recomandat ca, pentru a evita erorile de
masurare
aceasta
panglica
sa
fie
nedeformabila si foarte flexibila, de aceea este
confectionata dintr-o tesatura din fire metalice
sau din fibra de sticla. Ruleta dendometrica se
gradeaza direct in unitati ale diametrului prin
impartirea cu pi.Utilizarea ruletei nu este
intodeauna
posibila
pentru
masurarea
circumferintei la diferite nivele pentru arborii
doborati, mai ales mcand sunt stivuiti, caz in
care se recurge la un carlig metalic curbat si la

un fir metalic flexibil si inextensibil pe care se

masoara
lungimea
corespunzatoare
circumferintei.Pentru masurarea grosimii la
diferite inaltimii pe fusul arborelui nedoborat
s-au constriut pamglici cu prajini tubulare
prelungitoarer.Panglica,usor
manevrabila,
circula in interiorul tubului si este agatata la
inaltimea dorita cu ajutorul unui dispozitiv cu
carlige, iar rotirea in jurul arborelui se poate
citi intr-o fereastra din prajina tubulara,
lungimea panglicii desfasurate.d)Determinarea
suprafetei de bazaAtunci cand sectiunea
transversala prin fusul arborelui pentru care se
determina suprafata se afla la 1,30 metri de la
sol, aceasta suprafata se numeste suprafa de
baza(g).Datorita neregularitatii formei lor,
suprafetele sectiunilor prin fusul arborelui nu
pot fi determinate cu precizie decat prin
planimetrare sau prin integrare si aceasta
numai la arborii doborati, In practica se
utilizeaza relatia de calcul pornind de la
diametrul sau de la circimferinta. In acest caz
se supraestimeaza suprafata cu atat mai mult
cu cat aceasta difera mai mult de cea
circulara.Valori mai mari se inregistreaza la
determinarea
suprafetei
sectiunilor
transversale de la baza arborilor de varste
inaintate si mai ales la cei proveniti din
lastari.f)
Recomandari
practice
pentru
masurarera
grosimii
arborilorIn
scopul
reducerii diverselor surse de erori ce afecteaza
determinarea grosimii arborelui, este necesara
sa se tina seama de urmatoarele recomandari
practice:-respectarrea
inaltimii
convenite
pentru
masurarea
diametrului
sau
a
circumferintei ( eventual, marcarea acestei
inaltimi daca se are in vedere reveniorea
periodica pentru masuratori pe suprafata
respectiva)-asezarea instrumentului de masura
perpendicular pe axa triunghiului:-evitarea

deformarii grosimii prin presarea exagerata a

coji la masurare.-stabilirea modului cum se
efectueaza masurarea la 1,30 m in functie de
conditiile specifice de tern si de configuratia
arborilor.-masurarea in partea din amonte
pentru arborii aflat pe tern in panta-masurarea
la nivelul de 1,30 m pe directia oblica in cazul
arborilor inclinati sau rasuciti-alegerea unui
nivel mediu de masurare in cazul unui teren cu
suprafata neregulata-efectuarea unei singure
masuratori pentru arborii infurciti, daca
infurcirea se afla deasupra nivelului de 1,30 m
sau considerarea ca doi arbori distincti, daca
infurcirea se afla sub 1,30 m-masurarea la
distante egale, deasupra si sub galme,
ingrosari,neregularitati
sau
defecte,
daca
acestea se afla la inaltimea de 1,30 m, valoarea
finala a masuratorii se va obtine ca medie
aritmetica a celor doua determinari efectuateintretinerea si verificarea cu regularitate a
instrumentelor folosite (mai ales a clupelor)definirea claselor (valoare centrala, limite) in
cazul valorilor masurate in clase, eroare
sistematica fiind mai redusa daca amplitudinea
clasei este mai mica.Masurarea inaltimii
arboreluiDupa grosimea arborelui, masurarea
inaltimii sau estimarea ei prezinta o mare
importanta in vederea determinarii volumului
sau a diversilor parametri de forma.a) metode
si instrumente de masurara pentru inaltimi
Masurarea lungimii arborilor doborati sau a partilor
de arbore, se realizeaza cu ajutorul ruletei (de 20-25
m) Se utilizeaza, uneori, masuri de 1m sau de 2 m
atunci cand precizia impusa masuratorii este mai
scazuta.
Masurarea inaltimii arborilor in piciore poate fi
facuta in mod direct, prin folosirea unei prajini
telescopice.Pe cale indirecta, aceasta determinare

poate fi facuta cu instrumente denumite hipsometre

al caror principiu de functionare este geometric sau
trigonometric.Principiul
geometric
consta
in
aplicarea unor relatii de asemanare a triunghiulirol,
la nivelul arborelui masurat.Principiul trigonometric
presupune masurarea unei distante si a unuia sau
mai multor unghiuri formate de orizontala cu viza
(sau cu vizele) la arbore.
Hipsometre bazate pe pricipiul geometric
Instrumentele din aceasta categorie pot aplica doua
variante de determinare a inaltimii:

cu masurarea distantei de la operator la

arbore:

cu masurarea unei inaltimi ajutatoare pe

arbore:Exista o diversitate constructiva de
astfel de hipsometre: planseta hipsometrica,
hipsometrul cu oglinda, hipsometurul cu
pendul, dendometrul Christen, hipsometrul
Ciurileanu etc.Dendometrul Christen foloseste
relatiile geometrice clasice in triunghiurile
asemenea.Nu este necesar ca operatorul sa se
pozitioneze la o distantas predeterminata fata
de arborele de masurat, dar utilizeaza, in
schim o mira (jalon sau prajina) de 4,5 sau 7
metri plasata pe arbore, la baza acestuia,
astfel incat sa fie vizibila din locul de efectuare
a masuratoriiInstrumentul este confectionat
sub foma unei rigle gradate din lemn sau
metalice avand o lungime fixa intre reprele de
la capete in functie de lungimea mirei folosite
30 cm, pentru mira de 4 m, sau 50 cm, pentru
mira de 5m. Se tine vertical, eventual
suspendat de la capatul unei tije metalice, iar
observatorul de la baza si pana la varf, in
coincidenta, intre extremitatile riglei. Valoarea
inaltimii
se
citeste
pe
instrument,

corespunzator intersectiei razei vizuale spre

varful arborelui cu scara gradata de pe rigla.
Acest mod de masurare a inaltimii are avantajul ca
instrumentul poate fi construit si utilizat cu usurinta
fiindca este necesara o singura citire si nu necesita
pozitionarea la o anumita distanta predeterminata
fata de arbore sau efectuarea corectiei in functie de
panta terenului.
Acest mod de masurare a inaltimii are avantajul ca
instrumentul poate fi construit si utilizat cu usurinta
fiindca este necesara o singura citire si nu necesita
pozitionarea la o anumita distanta predeterminata
fata de arbore sau efectuarea corectiei in functie de
panta terenului.
Precizia dendometrului Christen este cu atat mai
mare cu cat inaltimea arborelui masurat este mai
mica.Aceasta deoarece gradatiile corespunzatoare
inaltimii mai mari sunt din ce in ce mai apropiate
intre ele.Din acest motiv, este recomandata
utilizarea acestui instrument pentru masurarea
inaltimilor de pana la 25 m.
Exista si unele hipsometre improvizate care aplica
principiul geometric. De exemplu, clupa forestiera
poate fi adaptata pentru masurarea inaltimii prin
suspendarea unui fir cu plumb de bratul fix. Bratul
mobil se gradeaza in centimetri incepand cu gradatia
0 corespunzatoare paralalei la rigla ce trece prin
punctul de suspendare a firului cu plumb.Este
necesara masurarea distantei de la operator la
arbore, deschizandu-se clupa pana in dreptul
gradatiei ce reprezinta, prin numarul de centimetrii,
numarul de metri masurati, de preferinta pe curba
de nivel. Clupa se tine cu bratele inspre arbore si
vizeaza in prelungirea bratului fix spre varful
acestuia, iar pe bratul mobil se citeste, in dreptul
firului cu plumb, dupa oprirea oscilatiilor, inaltimea H

direct in metri.Pentru determinarea inaltimii totale,

se adauga la H inaltimea operatorului.(hop).
Hipsometre bazate pe principiul trigonometric.
Principiul consta in masurarea unei distante
inclinate sau reduse la orizont de la operator la
arbore, precum si a unghiurilor formate de orizontala
cu vizele la baza si la varful arborelui. In aceasta
categorie se incadreaza hipsometrul Blume-Leiss,
dendometrul Haga, relascopul si telerelascopul
Bitterlich, clinometrul sau clisimetrul etc.
In tara noastra, instrumentul cel mai utilizat este
dendometrul romanesc, varianta imbunatatita a
hipsometrului Blume-Leiss. Constructiv dendometrul
romanesc este format dintr-o carcasa metalica care
prezinta in partea superioara o luneta de vizare iar
in partea inferioara, cu cadran gradata in fata caruia
oscileaza un pendul indicator: miscarea penduluieste
controlata prin intermediul unor butoane de blocare
si de deblocare Diviziunile primelor patru scari pe
cadran reprezinta inaltimi calculate pentru distante
de 15, 20, 25, si 35 metri de la operator la arbore,
potivit relatiei: in care

h inaltimea arborelui (sai a unei portiuni din

arbore, dupa cum se va vedea in continuare
i- distanta operator -arbore:
pi- unghiul format de orizontala cu viza la varful
sau la baza arbpreui.

Cea de-a cincea scara, aflata in partea inferioara a

cadranului,
indica
panta
terenului
in
grade
sexagesimale.
Pentru
determinarea
procedeaza astfel:

inaltimii

arborelui,

se

-se fixeaza mira plianta (anexa aparatului) de

triunghiul arborelui, astfel incat diviziunea 0 de pe
mira sa se afle la nivelul ochiului operatorului:

cu aparatul la ochi, se suprapune reperul

superior al reticulului din partea stanga peste
reperul 0 al mirei:

operatorul se deplazeaza in fata sau in spate

cand reperul inferior de pe reticul se suprapune
peste reperul de pe mira corespunzator unei
anumite distante fixe fata de arbore (dintre cele
marcate pe cadranul aparatului) in acel moment,
operatorul este pozitionat la distanta prestabilita:

cu pendulul declansat, se vizeaza la varful

arborelui, se asteapta limistirea pendulului, se
blocheaza pendulul si se citeste, pe scara
corespunzatoare distantei operator- arbore, o
prima valoare (h1).

Se declanseaza din nou pendulul si se vizeaza la

baza arborelui, se blocheaza si apoi se face oa
doua citire h2, care se scade din h1, daca se afla
de aceasi parte a lui 0 pe scara gradata, sau se
aduna cu h1, daca se afla pe partea opusa a lui 0
in raport cu prima citirre.
Relascopul Bitterlich este un aparat construit
astfel icat poate furniza inaltimea arborelui
indiferent de panta terenului.Un sistem de benzi
imprimate pe un film translucid oscileaza in
campul de vizare al observatorului atunci cand
aceasta inclina aparatul in raport cu axa
verticala.Corectia se realizeaza datorita latimii
inegale a acestor benzi, latime calculata in functie
de panta terenului.Campul de vizare este separat
in doua zone semicirculare printr-un diametru
orizontal, atunci cand aparatul este tinut vertical.
In zona superioara apare imaginea peisajului, iar

in cea inferioara apar scarile gradate. Pentru

masurarea unaltimii se folosesc patru scari
verticale gradate in metri: fiecare dintre acestea
se utilizeaza pentru o anumita distanta orizontala
fata de arbore 15,20,25 sau 30 metri.

Etapele de masurare sunt urmatoarele:

montarea pe arbore a mirei anexa la aparat:

aceasta are o lungime de 2 m si prezinta trei
repre:doua la capete si unul central: mira se
ajeaza astfel incat reperul central sa se afle la
nivelul ochiului observatorului:

cu tamburul eliberat, se vizeaza cu diametrul

separator al celor doua semicercuri din campurile
de vizare, la reperul central de mira: se
blocheaza,apoi pendulul:

inclinarea aparatului cu 90 de grade spre stanga

si suprapunerea bazei benzii notate cu 2 (sau
marcate cu unten) cu imaginea reperului inferior
de pe mira:

deplasarea operatorului inainte sau inapoi pana

cand repreul superior al mire coincide cu una
dintre liniile de 15 , 20 , 25 sau 30 metri, aceasta
reprezentand distanta orizontala de la care se
face masuratoarea:

intoarcerea aparatului in pozitia normala si

citirea, cu pendulul eliberat, a primei valori pe
banda
corespunzatoare
distantei
stabilite
anterior: cea de-a doua valoare se determina
similar , vizand, insa , la baza arborelui: citirile ce
fac la limita dintre cele doua zone semicirculare:

insumarea algebrica a valorilor obtinute pentru

a afla valoarea inaltimii arborelui masurat .

b) Erori de masurare a inaltimii arborelui

In cea ce priveste erorile instrumentale sau

sistematice, utilizarea hipsometrelor bazate pe
pricipiul geometric impune un control riguros al
calitatii constructive (verificarea gradatiilor, de
exemplu) chiar daca s-a constatat ca , in general,
aceste aparate sunt destul de robuste.
In
cazul
hipsometrelor
bazate
pe
pricipiul
tigonometric, la eventualele eerori ce decurg din
defecte de fabricatie se pot adauga erori legate de
intretinerea necorespunzatoare sau de neefectuarea
unor verificari periodice. La acest tip de hipsometre
apar erori de vizare si erori de citire care depind de
finetea diviziunilor de pe scara greadata sau de
oscilatiile pendulului, toate acestea implicand o
masurare inexacta a unghiului vertical.
Erorile de masurare a inaltimii arborelui
In cea ce priveste erorile instrumentale sau
sistematice , utilizarea hipsometrelor bazate pe
pricipiul geometric impune un control riguros al
calitatii constructive (verificare gradatiilor, de
exemplu ) , chiar daca s-a constatat ca in general,
aceste aparate sunt destul de robuste
In
cazul
hipsometrelor
bazate
pe
pricipiul
trigonometric, la eventualele erori ce decurg din
defecte de fabricatie se pot adauga erorile legate de
intretinerea necorespunzatoare sau de neefectuare a
unei verificari periodice. La acest tip de hipsometre
apar erori de vizare si erori de citire care depind de
finetea diviziunilor de pe scara gradata sau de
oscilatiile pendulului, toate acestea implicand o
masurare inexacta a unghiului vertical.
Erorile de masurare sau aleatoare care afecteaza
inaltimea pot fi clasificate in :erori datorate
configuratiei arborilor masurati, erori datorate
operatorului si erori de punere in statie.

In prima categorie se incadfreaza erorile generate de

faptul ca exista situatii frecvente in care inaltimea
arborelui nu poate fi corect determinata pentru ca
nu se identifica foarte precis extremitatile acestuia
(baza sau varful) Acest caz se intalneste mai ales la
foioase, arbori la care , datorita formei coroanei,
inaltimea se supraestimeaza, in general. Oalta
situatie este cea a arborilor inclinati spre operator
sau in directie opusa acestiua.In acest caz se
subestimeaza
inaltimea
arborelui
sau
se
supraestimeaza aceasta inaltime dupa cum se
vizeaza din A respectiv din B. Se recomanda
efectuarea masuratorii din directie perpendiculara
pe planul inclinarii arborelui si calcularea valorii
reale a inaltimii in functie de distanta dintre
proiectia varfului pe sol si baza arborelui sau in
functie de unghiul de inclinare a arborelui.
Adoua categorie de erori, cele datorate operatorului
sunt cel ,mai adesea, cauzate de defecte de vedere,
din greseli d manipulare a instrumentelor sau de
citire incorecta. Unii utilizatori ai instrumentelor
bazate pe masurarea unghiurilor au tendinta sa
incline capul atunci cand efectueaza masuratoarea,
ceea ce poate fi evitat prin folosirea unui trepied pe
care se monteaza aparatul respectiv.Sursa cea mai
importanta de erori este, insa, subiectivismul
determinarii pozitiei varfului arborelui.
Erorile
intamplatoare
ce
apar
la
masurarea
inaltimilor pot fi pozitive sau negative, dar prin
repetarea masuratorilor se produce o compensare ce
amelioreaza rezultatul final. In conditii normale de
utilizare
de
catre
un
personal
antrenat
,
hipsometrele trigonometrice sunt mai precise decat
cele geometrice.
Din
cele
prezentat,
se
deduc
urmatoarele
recomandari pentru practica masurarii inaltimilor
arborilor:

indiferent de tipul hipsometrului utilizat, se

impune verificarea periodica a exactitatii cu
care se face masurarea si, daca este necesar,
se procdeaza la o noua etalonare:

situarea la o distanta fata de arbore cat mai

apropiata ca valoare de inaltimea presupusa
acestuia:

daca un arbore este inclinat, masurarea se

efectueaza dintr-un punct situat pe o directie
perpendiculara pe planul vertical care se
situeaza arborele:

pe un teren in panta se vizeaza dintr-un

punct situat pe aceeasi curba de nivel cu baza
arborelui sau, in cel mai rau caz , din amonte :
se evita intodeauna masurarea inaltimi din
aval:

in cazul arborilor cu coroana globulara,

pentru a nu supraestima inaltimea, se vizeaza
in interiorul coroanei si nu la extremitatile
ramurilor indreptate spre operator:

de cate ori este posibil acest lucru, este bine

sa se confirme o anumita masuratoare prin
efectuarea unei a doua masuratori in aceleasi
conditii: daca se observa o diferenta mai mare
de 3%, trebuie sa se caute o alta directie de
vizare, mai favorabila.

Dendrometrie

MASURAREA GROSIMII ARBORILOR

2015-09-11 Vegetatia

Grosimea unei sectiuni transversale pe triunchiul

arborelui
se
poate
estima
prin
masurarea
diametrului, a circumferintei sau a suprafetei.Aceste
marimi sunt intr-o stransa interdependenta.
Sectiunea transversala prin triunchiul unui arbore la
un nivel oarecare se obtine prin intersectia acestuia
cu
un
plan
perpendicular
pe
axa
triunchiului.Sectiunea cea mai utilizata in lucrarile
curente pentru arborii in piciore este cea aflata la
1,30 m deasupra solului, nivel denumit inaltimea
pieptului
aceasta
inaltime
a
fost
aleasa
datorita
accesibilitatiisale si a usurintei cu care se poate
efectua
masurarea.Instrumente
de
constructie
speciala permit masurarea grosimii unor sectiuni
situate si in alte inaltimi pe triunchi. Pentru arborii
doborati, aceste probleme tehnice nu exista si este
posibila masurarea dimensiunilor oricarei sectiuni
de-a lungul fusului.
Diametrul sectiunii transversale este definit ca
distanta dintre doua tangente paralele.Datorita
neregularitatii acestei sectiuni, care numai in cazul
ideal este un cerc perfect, valoarea diametrului
depinde de directia dupa care se masoara. Diametrul
d al sectiunii se obtine ca o valoare medie a tuturor

diametrelor d (a) masurate pe toate directiile

posibile.In practica, in lucrari de precizie medie, se
considera suficienta masurarea a doua diametre
perpendiculare.
Circumferinta sectiunii transversale a triunchiului
unui arbore, c, este lungimea celei mai mici curbe
circumscrise acestei sectiuni
Intre cele doua caracteristici , d si c , exista o relatie
exprimata suficient de precis pentru masuratori
curente, de forma.
Suprafata sectiunii transversale (g) poate
masurata numai in cazul sectionarii efective.

fi

S-a observat ca aceasta valoare este cu atat mai

mare decat cea reala cu cat sectiunea este mai
canelata si mai aplatisata.
a) Masurarea diametrului
Masurarea diametrului la arborii nedoborati si a
oricarui diametru de-a lungul fusului arborelui
doborat se poate realiza cu ajutorul clupei
forestiere. Aceasta se compune dintr-o rigla gradata
in centimetrii si milimetri sau direct in categorii de
diametr din 2 in 2 cm si din 4 in 4 (cazul clupei
compensate ) si din doua brate paralele intre ele si
perpendiculare pe rigla, unul fix, iar celalalt culisant.
Utilizarea clupei forestiere se face cu anumite
precautii , si anume:
-asigurarea ca bratele clupei sunt in acelasi plan
perpendiculare pe rigla:

pozitionarea instrumentului
perpendicular pe axa arborelui:

intr-un

plan

verificarea cu regularitate a paralelismului

bratelor:

evitarea exercitarii unei presiuni prea mari

pe brate:

impingerea clupei pe arbore pana la

contactul riglei cu triunchiul, astfel incat in
momentul masurarii sa existe trei puncte de
contact intre instrumente si arbore:

preferarea clupei metalice usoare (din aliaje

pe baza de aluminiu) uneia din lemn datorita
posibilitatii de gradare cu diviziuni precise si
vizibile a stabilitatii in raport cu conditiile
climatice
(temperatrua,
umuditate)
si
a
usurintei de intretinere.

Din diversitatea clupelor simple pot fi amintite: clupa

cu rigla gradata trapezoidala, cupla cu rigla gradata
dublu T, cupla daneza cu diagonale, clupa baston, iar
in tara noastra cele descrise sau construite de Paul
Teodorescu,
Harnagea,
I.
Popescu-Zeletin,I
Dascalescu, D. Ciurileanu. Au fost elaborate
standarde privitoare la caracteristicile clupelor
forestiere romanesti.
In decursul timpului s-au adus diverse imbunatatiri
constructive clupelor in vederea perfectionarii
masurarii.Cele mai semnificative dintre acestea
sunt :
-supletea constructiva si precizia ridicata :
-materializarea unor gradatii suplimentare in unitati
ale circumferintei, ale suprafetei de baza (de
exemplu clupa inregistratoare (Wimmenauer) sau ale
volumului in functie de lungimea piesei masurate si
diametrul la mijlocul ei (de exemplu, clupa
conceputa de Haumann si Waldraff).

atasarea
unui
sistem
automat
de
inregistrare a valorii pe banda perforata, pe

banda magnetica (minicaseta) sau utilizand o

memorie electronoca permanenta:

inclinarea riglei spre operator pentru

facilitarea citirii, montarea bratului mobil pe
rulmenti, atasarea unui sistem de autoreglare
a paralelismului bratelor si a jocului bratului
mobil etc.

Dendrometrie

TERMINOLOGIE. NOTATII
2015-09-11 Vegetatia

Terminologia folosita in tehnica masurarii.

Constanta unui aparat de masurat, raportul dintre
valoarea marimii de masurat si citire.La aparatele de
masurat la care valorile diviziunilor reprezinta direct
valorile marimilor de masurat, constanta aparatului
este 1:
Diviziune : intervalul dintre doua repere consecutive
ale scarii gradate:
Domeniul de masurare este diferenta dintre limita
superioara si cea inferioara de masurare,
Indicatia unui aparat de masurat valoarea marimii
masurate rezultate din inmultirea citirii cu constanta
aparatului:
Repere: semnele care limiteaza diviziunile:
Scara gradata totalitatea reperelor dispuse dde-a
lungul unei linii drepte sau curbe, care corespunde
unui sir de valori succesive ale marimii de masurat:
Valoarea diviziunii: valoarea exprimata in unitati ale
marimii
de
masurat,
corespunzatoare
acelei
diviziuni:

Terminologia, simbolurile si unitatile de masura

utilizate la evaluarea resurselor forestiere lemnoase.
Act de punere in valoare (APV) document tehnicoeconomic care contine rezultate ale evaluarii
cantitative, calitative si valorice a masei lemnoase
destinate exploatarii:
Categoriile de diametre diviziune in clasificarea
arborilor dupa diametrul de baza. De regula se
folosesc categorii de diametre de 2 cm (6: 8: 10:.)
si de 4 cm ( 8. 12. 16,.)
Clasa de calitate a arborelui: diviziune in sistemul de
clasificare a arborilor dupa calitate, in functie de
proportia lemnului de lucru sau folosind alte criterii
ale clasificarii calitative.
Clasa de lemn de lucru : diviziune in sistemul de
clasificare a lemnului de lucru pe picior, stabilita
conventional prin limitele de marime a diametrului
fara coaja la capatul subtire.:
Clasa de productie (P) diviziune in sistemul de
clasificare a arboretelor dupa capacitatea lor de
productie, care se exprima prin clasa de productie
absoluta sau prin clasa de productie relativa:
Clupa forestiera: instrument pentru masurarea
diametrelor la arbori , la parti de arbore si la
sortimente de lemn rotund:
Cubare: operatia de determinare a volumului unui
sortiment lemnos, a unui arbore sau arboret:
Curba inaltimilor : grafic care exprima corelatia
dintre inaltimi si diametre pentru un arboret sau
pentru un lot de arbori:
Diametrul de baza (d) diametrul unui arbore la
inaltimea de 1,30 m de la sol:

Diametrul central (al suprafetei de baza ) diametrul

a carui marime imparte sirul static al suprafetelor de
baza ale arborilor dintr-un arboret in doua parti cu
suprafete de baza cumulate egale sau mediana
calculata in raport cu suprafata de baza a arborilor
dintr-un arboret:
Diametrul mediu (aritmetic d ) medie a diametrelor
de baza ale arborilor dintr-un arboret:
Diametrul mediu al suprafetei de baza : diametrul
care corespunde mediei suprafetelor de baza ale
arborilor dintr-un arboret sau media patratica a
diametrelor de baza ale arborilor dintr-un arboret:
Factor de asezare raportul dintre volumul unei forme
geometrice si volumul real al pieselor de lemn
asezate in aceasta forma. Este marimea inversa a
factorului de curbaj:
Factor de curbaj raportul dintre volumul real al
pieselor de lemn asezate intr-o forma geometrica si
volumul acesteia:
Fus: tulpina unui arbore, de la suprafata solului pana
la mugurele terminal:
Inventarierea arboretelui: masurarea, inregistrarea
si
prelucrarea
datelor
privind
caracteristicile
arborilor dintr-un arboret, potrivit scopului urmarit:
poate fi totala sau partiala (prin esantionare)
Inaltimea arborelui (h): lungimea axei longitudinale
a unui arbore in piciore masurata de la sol pana la
mugurele terminal:
Inaltimea cioatei: distanta masurata de la nivelul
solului pana la extremitatea superioara a cioatei, in
teren inclinat, se masoara in partea de amonte a
arborelui:

Inaltime indicatoare inaltime medie (conditionata) a

arborilor dintr-un arboret plurien, cu diametrul egal
cu diametrul indicator (de regula de 50 cm )
Inaltime medie (aritmetica , h ) media aritmetica a
inaltimilor arborilor unui arboret sau pentru o
anumita categorie de arbori:
Lemn de foc (pe picior): parte din masa lemnoasa a
arborelui sau arboretelui, inapta din punct de vedere
calitativ
pentru
prelucrarea
industriala
sau
constructii, destinata pentru combustibil:
Lemn gros: termen generic pentru lemnul de lucru
rotund, avand diametrul la capatul subtire fara coaja
mai mare de 20 cm la rasinoase si de 24 cm la
foioase:
Lemn gros I : lemn gros avand diametrul la capatul
subtire mai mare de 34 cm la rasinoase si de 40 cm
la cele foioase:
Lemn gros II: lemn gros avand diametrul la capatul
subtire cuprins intre 24cm si 34 cm la rasinoase si
intre 24 cm si 40 cm la foioase:
Lemn gros III : lemn gros de rasinoase, avand
diametrul la capatul subtire cuprins intre 20 cm si 24
cm :
Lemn de lucru (pe picior) parte din masa lemnaosa a
arborelui sa arboretului, apta din punct de vedere
calitativ pentru prelucrari mecanice si chimice,
constructii sau alte utilizari, exclusiv cea pentru
combustibil:
Lemn de lucru rotund (pe picior) lemn de lucru ce se
poate obtine fara despicarea fusului sau a cracilor:
Lemn marunt termen generic pentru lemnul din craci
si varfuri, cu diametrul mai mic de 5 cm:

Lemn mijlociu: termen generic pentru lemnul de

lucru rotund avand diametrul la capatul subtire fara
coaja de 10..20 cm la rasinoase si de 12. 34 cm la
foiose:
Lemn mijlociu I : lemn mijlociu avand diametrul
cuprins intre 14 cm si 20 cm la rasinoase si intre 20
cm si 24 cm la foioase:
Lemn mijlociu II: lemn mijlociu avand diametrul
cuprins intre 10 cm si 14 cm la rasinoase si intre 16
cm si 20 cm la foioase:
Lemn mijlociuIII : lemn mijlociu de foioase avand
diametrul cuprins intre 12cm si 16 cm:
Lemn subtire: termen generic pentru lemnul de lucru
avand diametrul la capatul subtire de 5.10 cm la
rasinoase si de 5.12 cm la foioase:
Ster: unitate de masura pentru lemnul stivuit,
corespunzaroare diametrului de baza de 1 m
lungime, 1m latime si 1m inaltime:
Suprafata de baza: aria sectiunii transversale
corespunzatoar e diametrului de baza al unui arbore
(g) sau a tuturor arborilor dintr-un arboret:
Tabela de cubaj: serii de valori care exprima volumul
mediu al arborilor pe specii (si zone fitoclimatice ) in
functie de principalele caracteristici factoriale
( diametrul de baza, inaltime, forma fusului):
Volumul arborelui (v) : volumul cu coaja a partii
supraterane a arborilor, care include atat volumul
fusului, cat si volumul cracilor , exclusiv frunzele:
Volumul arborelui central: (al suprafetei de baza )
volumul mediu al arborilor din arboret, cu dimensiuni
(diametru si inaltime) egale cu cle ale arborelui
central al suprafetei de baza:

Volumul arboretului (V) volumul cumulat al arborilor

dintr-un arboret.

Dendrometrie

DENDROMETRIE MASURAREA ARBORILOR

2015-09-10 Vegetatia

Masurarea
poate
fi
definitiva
ca
operatia
experimentala de determinare a unei marimi cu
ajutorul unor mijloace specifice , in raport cu
unitatea de masura luata in considerare. Prin unitate
de masura se intelege o marime aleasa in mod
abitrar ca element de comparatie.
Masurarea directa consta in compararea printr-o
observare
de
coincidente
a
unor
marimi
asemanatoare, pentru a determina valoarea uneia
dintre ele.
Masurarea indirecta inseamna compararea marimii
de masurat cu o marime de alta speta de care
depinde in virtutea unei legi, valoarea marimii de
masurat obtinundu-se prin rezolvarea numerica a
relatiei de legatura.

Metodele
de
masurare
reprezinta
procedeele
rationele de executare a operatiilor de masurare.
Dupa precizia si rapiditatea impusa determinarilor,
se disting metode de laborator si metode tehnice.
Metodele de masurare pot fi prin contact, caz in care
masura sau aparatul de masurat vine in contact
direct cu marimea de masurat, si metode de
masurare fara contact. Dupa modul de obtinere a
valorii numerice a marimii, metodele de masurare
pot fi clasificate in: directe, indirecte si combinate.
Mijloacele de masurare sunt cele cu ajutorul carora
se determina cantitativ marimile de masurat.
Masuratorile sunt mijloace de masurare care
materializeaza o unitate de masura a unei marimi,
unul sau mai multi multiplii sau submultiplii ai
acesteia, pot fi cu valoare unica, cu valori multiple
sau
cu
valori
conventionale.Aparatele
sau
instrumentele de masurat sunt mijloacele de
masurare care servesc la compararea directa sau
indirecta a marimii de masurare cu unitatea de
masura. In aceasta categorie se incadreaza marea
majoritate a mijloacelor de masurare in domeniul
silviculturii.