M3. Detectarea defectelor S2:18-22.

09

Tema 1.2. Metode de control cu instrumente și aparatură obișnuită

INSTRUMENTE DE MASURA SI CONTROL

Pentru masurarea dimensiunilor liniare, a unghiurilor, precum si pentru determinarea

abaterilor de la forma geometrica a pieselor se folosesc diferite aparate de masurat.

Pentru masurarea pieselor la care nu se impune o precizie prea mare in prelucrare se

folosesc:

Rigla metalica flexibila - serveste pentru masurarea lungimilor. Ea este confectionata din
banda de otel laminat la rece si are lungimea de masurare de la 100 - 2000 mm,
latimea de la 12 - 30 mm, iar grosimea de la 0,3 - 1 mm. Aceasta rigla se executa cu
doua scari, gradate in centimetri si milimetri pe aceeasi fata. Precizia de masurare cu
rigla metalica este de 0,25 mm.

Masurarea cu rigla gradata

1
La masurarea lungimilor, rigla gradata se aseaza pe piesa de masurat astfel ca diviziunea 0 a
riglei sa coincida cu una din muchiile piesei sau cu punctul de unde incepe masurarea, iar
muchia riglei trebuie sa fie paralela cu muchia piesei. Diviziunea care coincide cu capatul
lungimii de masurat sau cu cealalta muchie a piesei ne arata marimea piesei masurate. La
citirea valorii lungimii masurate privirea trebuie sa cada perpendicular pe rigla. In cazul cand
raza vizuala cade oblic sau cand rigla s-a asezat gresit pe suprafata piesei, valoarea
dimensiunii citite va fi gresita.

In mod asemanator se efectueaza si masurarea cu ruleta de buzunar.

Ruleta de buzunar - este formata dintr-o panglica de otel flexibil si o cutioara in care se
infasoara aceasta. Panglica de otel are lungimea de 1-2 m si este prevazuta cu diviziuni
care marcheaza centimetri si milimetri.

Uneori partea superioara a panglicii este divizata in toli. Datorita flexibilitatii otelului din care
este confectionata panglica, ruleta se foloseste cu bune rezultate si la masurarea lungimilor pe
suprafete curbe.

Sabloanele - sunt foarte des intrebuintate pentru verificarea formei pieselor. Aceste
sabloane au diferite forme, deoarece si piesele care se verifica au forme geometrice
variate. Verificarea suprafetelor profilate si plane cu sabloanele se face prin aplicarea
acestora direc pe piesa. Apoi se priveste spre lumina, pentru a observa daca sablonul
coincide sau nu cu forma piesei. In cazul in care razele de lumina nu patrund intre
sablon si piesa, putem considera ca piesa are forma ceruta.

2
Cu sublerul din figura se efectueaza masurari cu o precizie de 0,10 mm. Acest subler se
compune din doua piese principale, care se deplaseaza una de-a lungul celeilalte. Piesa fixa -
rigla 1 - este divizata la partea inferioara in centimetri si milimetri. La una din extremitati,
rigla gradata este prevazuta cu un cioc lung 3 si unul scurt 2. Partea mobila - cursorul 4 - este
prevazuta de asemenea cu un cioc lung 6 si unul scurt 5. La partea inferioara, cursorul are o
scara gradata pe o anumita portiune. Aceasta scara, 7, se numeste vernier. Pentru masurarea
adancimilor se foloseste tija 8, iar pentru fixarea cursorului pe rigla gradata - surubul 9.

3
Vernierul - reprezinta un segment de dreapta lung de 9 mm, care este impartit in 10 parti
egale. Prin urmare, o diviziune a vernierului reprezinta 0,9 mm, adica ea este cu 0,1 mm mai
mica decat fiecare diviziune de pe rigla. In acest caz, prima diviziune a vernierului se afla cu
0,1 mm la stanga primei diviziuni a riglei; a doua diviziune a vernierului se afla cu 0,2 mm la
stanga diviziunii 2 a riglei s.a.m.d. Diviziunea 10 a vernierului coincide exact cu diviziunea 9
de pe rigla gradata a sublerului.

Sublerul de adancime este construit pe aceleasi principii ca si cel descris mai sus.
Deosebirea consta insa numai in aceea ca rigla sublerului de adancime nu este
prevazuta cu ciocuri.

Sublerul de adancime este compus din rigla gradata 1, suprafata de masurare a riglei 2,
cursorul 3, talpa cursorului 4, suprafata de masurare a cursorului 5, vernierul 6, surubul de
fixare a cursorului 7, dispozitivul de avans fin 8, surubul dispozitivului de avans fin 9, piulita
dispozitivului 10 si surubul de fixare a dispozitivului de avans fin 11. Cu acest subler se
masoara adancimile, canalele pieselor etc. La acest subler trebuie protejate suprafetele de
masurare.

Micrometrul - se foloseste pentru masurarea diferitelor dimensiuni ale pieselor;

micrometrul se construieste in functie de dimensiunile de masurat. De exemplu,
diametrele exterioare ale pieselor se masoara cu micrometrul de exterior, diametrele
interioare - cu micrometrul de interior, iar adancimile - cu micrometrul de adancime.
Micrometrul este un aparat de masurat mai precis decat sublerul.

Micrometrul de exterior

4
 Se compune dintr-o potcoava 1, pe care se afla fixat bratul cilindric 2, prevazut pe partea
exterioara de-a lungul generatoarei, cu gradatii in milimeti si jumatati de milimetri. In
interiorul bratului cilindric se roteste o tija filetata 3 (surub micrometric), care se termina cu
bratul 5. Pasul filetului surubului micrometric este de 0,5 mm. Surubul micrometric este fixat
pe tamburul 4, care se deplaseaza pe bratul cilindric. Pe partea conica exterioara a tamburului
se gaseste o scara gradata cu 50 de diviziuni. La o rotatie completa a tamburului, surubul
inainteaza cu 0,5 mm. Daca tamburul se roteste numai cu o diviziune de pe cirumferinta,
atunci surubul a avansat cu 0,5/50=0,01 mm. Cand se apropie cele doua suprafete de masurare
de piesa 8, rotirea nu se mai face cu tamburul, ci cu dispozitivul de limitare a apasarii 6. In
momentul cand apasarea a atins valoarea limita, dispozitivul 6 incepe sa se roteasca in gol. In
aceasta pozitie, surubul micrometric se blocheaza cu inelul de fixare 7 si apoi se citeste
valoarea dimensiunii masurate. Citirea milimetrilor si a jumatatilor de milimetri se face pe
bratul cilindric, iar a sutimilor de milimetri - pe tambur.

5
6
7