Instrumente de masurat lungimi.

Sublerul
 Cuprins

Argument.......................................................................................4.
Capitolul.I.Mijloace pentru masurarea lungimilor
I.1.Masuri terminale pentru lungimi..............................................5.
I.1.1.Lamele plan-paralele.............................................................6.
I.1.2.Calele plan-paralele...............................................................6.
I.1.3.Calibrele................................................................................7.
I.1.4.Lerele (spionii)......................................................................8.
I.1.5.Sferele...................................................................................8.
Capitolul.II.Masuri de lungime cu repere
II.1.Riglele.....................................................................................9.
II.2.Ruletele.................................................................................10.
II.3.Panglicile de masurare..........................................................10.
Capitolul.III.Instrumente cu rigla si cursor pentru masurarea lungimilor
III.1.Clupele.................................................................................11.
III.2.Zoometrele...........................................................................12.
IV.Sublerul...................................................................................12.
IV.1.Utilizarea sublerului.............................................................13.
IV.2Din punctul de vedere al destinatiei......................................15.
V.Micrometrul..............................................................................17.
Capitolul.V.Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii........21.
Anexe............................................................................................23.
Bibliografie...................................................................................28.

Argument
           In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. In
acelasi scop foloseste, din ce in ce mai rar, compasul. Cu sublerul precizia de
masurare poate ajunge pana la 0,02 mm iar cu micrometrul pana la 0,01mm.
           Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este
alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa
cursorul. Atât rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla,
iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla
vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor.
Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
           Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii
dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere
alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua
repere alaturate de pe rigla. Aducându-se ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0
(zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai
coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului
nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate
ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
           Cu sublerul de adâncime se masoara distantele dintre pragurile axelor,
precum si adâncimea gaurilor. El se compune din rigla gradata, cursor, vernier, si
surubul de fixare. Cursorul este construit cu doua talpi de sprijin. Rigla si vernierul
sublerului de adâncime sunt gradate la fel ca rigla si vernierul sublerelor obisnuite
când capatul riglei este la acelasi nivel cu suprafata talpilor de sprijin, vernierul
indica cota 0 (zero). Masurarea adâncimii unei gauri precum si masurarea lungimii
unui prag se fac cu ajutorul sublerului de adâncime. Se tin apasate talpile pe
suprafata de sprijin astfel încât cursorul sa nu miste. Se deplaseaza rigla de pana la
fundul gaurii. Se fixeaza rigla in acea cu surubul dupa care se face citirea cotei
masurate.
           La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de
masurare a micrometrelor obisnuite este de +- 0,01 mm.
 Capitolul.I.Mijloace pentru masurarea lungimilor

I.1.Masuri terminale pentru lungimi

   Masurile terminale pentru lungimi sunt masuri ale caror valori reprezinta distanta
dintre suprafetele terminale perpendiculare pe axa de masurare. Aceste suprafete se
numesc suprafete de masurare.
  Grupa masurilor terminale cuprinde:
·       lame plan-paralele;
·       cale plan-paralele;
·       calibre;
·       lere pentru grosimi;
·       sfere.

I.1.1.Lamele plan-paralele

   Sunt lame confectionate din sticla optica, folosite pentru verificarea planitatii
suprafetelor prelucrate prin lepuire ( cale plan-paralele,calibre); au forma
cilindrica,iar cele doua baze sunt perfect plane si paralele.Sunt pastrate in truse,iar
pentru verificare se pot folosi una sau mai multe lame plan-paralele.

I.1.2.Calele plan-paralele

   Sunt folosite atat pentru conservarea si transmiterea unitatii de masura a

lungimii, cat si pentru verificarea si reglarea instrumentelor de masurare.Au forma
paralelipipedica, cu doua suprafete de masurare,plane si paralele,cu finisare foarte
buna.Se confectioneaza din otel,carburi metalice ce contin wolfram sau materiale
ceramice,cu coeficient de dilatare termica liniara mica la temperaturi cuprinse intre
10 si 30ºC.si cu duritate de 65 HRC.Suprafetele de masurare au o rugozitate de
0,012mm.Materialul nu este magnetic.
   Principalele abateri ale calelor plan-paralele sunt prezentate in figura 3,2.

                                   a)                      b)                        c)

Fig.3,2.Abaterile calelor plan-paralele
·       a.abaterea lungimii mediane;
·       b.abaterea de la paralelism;
·       c.abaterea de la perpendicularitate .

    Lungimile nominale ale calelor plan-paralele sunt termeni ai unor progresii

aritmetice si sunt standardizate si precizate in tabele.
   Calele plan-paralele sunt prezentate in truse,unde o lungime nominala este
cuprinsa o singura data.
   Pentru masurare,se foloseste o cala sau constructii de cale,numite ,,blocuri de
cale” formate prin aderare,constand in apasarea usoara a calelor una peste
cealalta,combinata cu o miscare de translatie.
   La utilizarea calelor plan-paralele,trebuie sa se tina seama de urmatoarele
indicatii:
·       inainte de a fi utilizate,calele se sterg cu o carpa moale;
·       calele se verifica periodic;
·       inainte de utilizare,se tin in aceeasi incapere cu piesa de masurat,pentru aducere
la aceeasi temperatura;
·       dupa utilizare,se curata,se sterg,se ung si se reintroduc in trusa;
·       se evita utilizarea calelor plan-paralele in incaperi cu umiditate mare cu aburi sau
supraincalzite.

I.1.3.Calibrele

  Sunt masuri terminale, folosite la controlul dimensiunilor, al formelor şi al

poziţiei relative a pieselor.
 Ele sunt  mijloace de verificare, deoarece nu măsoară efectiv dimensiunile, ci
verifică dacă acestea corespund sau nu prescripţiilor din desenul de execuţie.
Calibrele folosesc la verificarea valorilor extreme admisibile.

I.1.4.Lerele (spionii)
                                                              
   Sunt măsuri terminale cu valoare unică, în formă de lamelă metalică flexibilă şi
se utilizează la verificarea interstiţiului dintre două suprafeţe prelucrate, la reglarea
şi apoi la verificarea reglajului unor mecanisme, la determinarea jocului apărut ca
urmare a uzurii mecanismului.                           

I.1.5.Sferele

   Sunt bile calibrate de diametre diferite, utilizate la controlul conicităţilor

interioare. Ele sunt păstrate în truse.
Capitolul.II.Masuri de lungime cu repere
    Sunt măsuri ale căror valori sunt reprezentate de distanţa dintre două repere,
trasate perpendicular pe axa de măsurare (rigle cu valori unice şi rigle cu valori
multiple).

Metrul etalon – prototip internaţional:  este o bară executată dintr-un aliaj cu

90%Pt şi 10% Ir, cu secţiunea în formă de “k”, înscrisă într-un pătrat cu latura de
20 mm. La capete are trasate câte trei repere, astfel încât distanţa dintre reperele
centrale este de 1 m, la temperatura de 200C.
Metrul etalon – prototip naţional:  este o riglă confecţionată din acelaşi aliaj ca
şi prototipul internaţional, având în plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi
este păstrat la Institutul Naţional de Metrologie Bucureşti.

II.1.Riglele

  Sunt confectionate sub forma de bara rigida,putand fi alcatuite dintr-un singur

element (rigle rigide) sau din mai multe elemente ( rigle flexibile).
  Cele mai utilizate sunt:
·       Rigle metalice rigide (etalon sau de lucru), se utilizează la măsurare sau
verificare şi sunt confecţionate din oţel inoxidabil (de verificare) sau oţel carbon
(de lucru).
·       Rigle de contracţie, flexibile, utilizate în turnătorii; gradaţiile ţin seama de
contracţia pieselor la răcire; au valoarea diviziunii mai mare cu 1; 1,5 şi 2%.
·       Metrii şi dublu-metrii, se confecţionează din lemn şi se folosesc la măsurarea
ţesăturilor, fiind divizaţi în cm, cu repere 0 şi 100.

II.2.Ruletele

Măsuri de lungime cu valori multiple, sub formă de benzi, divizate în unităţi de

lungime, fixate la un capăt de axul unui dispozitiv şi care le rulează în interiorul 
unei carcase.
Se fabrică în variantele:
·       Rulete obişnuite folosite la măsurări curente în industrie
·       Rulete cu lest, folosite în plan vertical, pentru măsurarea stocurilor din
rezervoare;
·       Rulete de buzunar, pentru măsurări curente.
 II.3.Panglicile de masurare

  Sunt măsuri cu repere cu scară unilaterală, sau cu valori multiple, sub formă de
bandă.
       Se fabrică în variantele:
·       Panglici topografice metalice, utilizate la măsurări topografice obişnuite;
·       Panglici din ţesături textile sau din mase plastice, utilizate în croitorie;
·       Benzi fe hârtie, utilizate la măsurări informative în industria textilă.
       Panglicile de croitorie si de cizmarie sunt confectionate sub forma de banda
din panza cauciucata,prevazuta la capete cu intarituri metalice.Divizarea
panglicilor de croitorie se executa pe ambele parti,in centimetri.Panglicile de
cizmarie sunt divizate pe o fata in centimetri,iar pe cealalta in ,,puncte
cizmaresti”(1 punct cizmaresc este egal cu 6,67mm).
Capitolul.III.Instrumente cu rigla si cursor pentru masurarea lungimilor

    Instrumentele cu rigla si cursor folosite la masurarea lungimilor sunt formate

dintr-o riglă, care are un cioc sau un braţ la un capăt, şi un cursor cu braţ.
Suprafeţele de măsurare se află între feţele interioare ale ciocurilor sau ale braţelor.
    Aceasta grupa de instrumente cuprinde instrumentele de masurat fara vernier
(clupe,zoometre),instrumentele cu vernier (sublere) si compasurile de masurat.

III.1.Clupele

   Sunt instrumente din lemn,folosite pentru masurari exterioare,in domeniul

forestier si in industria de prelucrare a lemnului.
   Clupele forestiere sunt folosite la masurarea pe teren a dimensiunilor arborilor si
a trunchiurilor copacilor taiati.
   Clupele forestiere sunt divizate in centimetri si au domeniul de masurare cuprins
intre 50 si 100 cm.
   Clupele de buzunar se folosesc in industria de prelucrare a lemnului,la masurarea
grosimii scandurilor (pentru sortare).Ele sunt divizate in milimetri si au domeniul
de masurare cuprins intre 100 si 150mm.
 Fig.3.4.Clupa forestiera

III.2.Zoometrele

    Sunt instrumente utilizate la măsurarea înălţimii, lungimii şi grosimii animalelor.

Fig.3.5.Zoometru

IV.Sublerul

   Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El

este alcatuit dintr-o rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa
cursorul. Atât rigla cat si cursorul au cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla,
iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul are si o fereastra, unde se afla
vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare ale ciocurilor.
            Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii
dimensiuni cu precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere
alaturate este de 0,9 mm, adica cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua
repere alaturate de pe rigla. Aducându-se ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0
(zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al riglei. In acest caz, vor mai
coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere ale vernierului
nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate
ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.
    Şublerul este un aparat de măsurare cu vernier, folosit pentru măsurări directe de
lungime.
Vernierul este o scară gradată ajutătoare care, aşezată lângă rigla gradată a
şublerului, permite citirea fracţiunilor de diviziune ale acesteia.
Şublerul este alcătuit din:
1 – riglă gradată; 2 – şurub de fixare; 3 – cursor; 4 – şurub de fixare a
cursorului; 5, 8 – ciocuri solidare cu cursorul; 6, 7 – ciocuri solidare cu rigla; 9 –
vernier; 10 – piuliţă; 11 – tija pentru adâncime.

IV.1.Utilizarea şublerului
 Pentru măsurarea dimensiunilor exterioare se folosesc fălcile (1), ntru cele
interioare fălcile (2), iar pentru adâncime tija (3).
Un exemplu de citire a indicaţiilor şublerului:
Formula şublerului:
V M = NR * V1 + nr * Vd
VM – valoarea dimensiunii pe care o măsurăm în mm;
NR  - numărul reperului de pe riglă;
V1 – valoarea diviziunii de pe scara riglei (V1= 1 mm);
nr – numărul acelui reper de pe vernier care se află în prelungirea unui reper de pe
scara riglei;
Vd – valoarea diviziunii pe vernier (0,1; 0,05; 0,02).

   Şublerele sunt caracterizate de: limita superioară de măsurare (mm), exactitatea

de măsurare, grosimea peste cele două ciocuri, lungimea ciocurilor şi greutatea lor.
   Limita superioară de măsurare, L: 150; 200; 300; 500; 800; 1500; 2000 mm.
   Din punct de vedere constructiv,sublerele pot fi cu o pereche de ciocuri,cu doua
perechi de ciocuri,cu doua perechi de ciocuri si cu tija de adancime.
 
 IV.2Din punctul de vedere al destinatiei

a.   sublere de exterior si de interior (fig.3.6) folosite pentru masurarea

dimensiunilor interioare si exterioare;ele pot fi prevazute si cu o tija pentru
adancime.
  
    Masurarea cu suberul de interior si exterior :

    Evaluarea dimensiunii masurat se face citind numărul de milimetri de pe rigla gradatadepasit
de reperul „0” de pe vernier, la care se adaug o fracţiune calculata in felulurmato: se observa a
cat diviziune de pe vernier se alinieaza cu una de pe rigla si seinmulteste cu precizia de
masurare a sublerului ,conform formulei:VM=NR.VI+nr.VdVM= valoarea dimensiunii pe
care o măsuram ,in m;NR= numărul reperului de pe rigla depasit de reperul „0” de pe
vernier;VI= valoarea diviziunii pe scara riglei (VI= 1mm);r= numărul acelui reper de pe vernier
care se afla in prelungirea unui reper de pescara riglei;d= valoarea diviziunii pe vernier (0,1 ;
0,05 ;0,02).
 Fig.3.6.Subler de exterior si de interior
1,2-ciocuri; 3-suprafete de masurare; 4-vernier; 5-rigla;
6-surub de fixare
        b.  sublere de adancime,utilizate numai pentru masurarea adancimilor
(fig.3.7)
 Fig.3.7.Subler de adancime
 
La aceste sublere,rigla gradata culiseaza intr-un suport-traversa,care poarta
vernierul,suprafata de sprijin fiind lama.
  Masurarea se face asezand sublerul pe suprafata frontala a gaurii care se masoara.

c.    sublere de trasaj (fig.3.8.) sunt compuse dintr-o riglă fixată pe o talpă de fontă
cu baza plană, care se foloseşte la poziţionare pe masa de trasaj.
Pe riglă se deplasează cursorul cu cioc ascuţit, pentru trasaj (sau în unele variante
constructive, plat, pentru măsurare).

Fig.3.8.Subler pentru trasaj

   d.     sublere pentru roti dintate (Fig.3.9),format din doua rigle perpendiculare
una pe alta, fiecare având cursor şi vernier.
   Aceste şublere sunt folosite exclusiv pentru măsurarea grosimii dinţilor roţilor
dinţate.
 Fig.3.9.Subler pentru roti dintate

V.Micrometrul

 
      Micrometrele sunt mijloace de masurare si verificare a lungimilor, bazate
constructiv pe folosirea unei asamblari cu filet care transforma rotirea unui surub
micrometric intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului.
     La strung, masuratorile de precizie se fac cu micrometrul. Precizia de
masurare amicrometrelor obisnuite este de +/- 0,01 mm.
       Micrometrul este alcatuit dint-o potcoava care are la un capat o nicovala fixa. La celalalt
capat al potcoavei se afla fixata bucsa cilindrica filetata in interior. In
filetul bucsei cilindrice se însurubeaza, prin intermediul rozetei capatul filetat al rijei. Tija
este solidara cu tamburul si se însurubeaza in bucsa cilindrica, iar capatul celalalt al
ei se apropie sau se departeaza de nicovala. Piesa de masurat se introduce suprafetele de
masurare ale micrometrului: suprafata frontala a nicovalei si cea a tijei. Pentru ca
piesa sa nu fie strânsa prea tare intre suprafetele de masurare, tamburul se roteste
prin intermediul unui dispozitiv de protectie poate cu clinchet. Când cele doua suprafete de
masurare au atins piesa, rozeta dispozitivului de protectie poate fi rotita oricât, ea nu
mai antreneaza tija. Pe o generatoare a bucsei cilindrice este trasata o linie,
iar sub aceasta linie si deasupra ei se afla cate un rând de diviziuni. Diviziunile
de sub linie reprezint milimetri întregi, iar cele de deasupra jumatati de
milimetri. Partea conica a tamburului este divizata in 50 de parti. Când
suprafetele de masurare sunt in contact una cu cealalta,tamburul gradat este in
pozitia 0 (zero), acoperind toate diviziunile bucsei cilindrice, afara de
reperul o (zero) al ei, iar reperul 0 (zero) al tamburului se afla in dreptul liniei
longitudinale.
     Micrometrele de filet (STAS 11672-83) au o constructe
c u t o t u l a s e m a n a t o a r e micrometrului obisnuit, având insa in plus
doua vârfuri: unul prismatic si unul conic.Vârful prismatic se introduce
in nicovala micrometrului si are profilul corespunzator  profilului teoretic al
spirei filetului controlat in sectiunea axiala. Vârful conic se introduce in tija
surubului micrometric si are forma corespunzatoare golului filetului.Vârfurile se înlocuiesc
in functie de pasul filetului controlat. Ele au cozi care se sprijina in locurile de
asamblare pe bile calite, pentru a avea posibilitatea sa se roteasca in jurul axei si sa se regleze
dupa unghiul de panta al filetului. In mod obişnuit, şurubul micrometric are pasul
p=0,5mm iar circumferinţa tamburului f i x a t p e s u r u b e s t e i m p ar t i t a i n 5 0
d e d i v i z i u n i , a s t f e l c a , u n e i r ot a ţ i i c o m p l e t e a tamburului ii
corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (0,5mm), ceea ce înseamnă ca
valoarea unei diviziuni de pe tambur este:Vd=p/Ndmm.
d= valoarea unei diviziuni pe tambur;
p= pasul surubului micrometric, in m;
Nd= numărul diviziunilor de pe  tambur.

    Micrometru de exterior obişnuit 

     Scara gradata de pe tambur este, de fapt, un vernier circular cu ajutorul careia se citesc
sutimile de milimetru.

    Micrometru de exterior 

    Se compune din corpul 1 in forma de potcoava, nicovala 2 a carei
suprafaţa frontala constituie una din suprafeţele de măsurare, tija şurubului
micrometric 3 (partea frontalaa tijei constituie cea de a doua suprafaţa de
măsurare), dispozitivul pentru fixarea tijei şurubului micrometric 4.Braţul cilindric 5 este
filetat la interior, permitind insurubarea şurubului micrometric carese prelungeşte cu tija 3 . Pe
braţul cilindric 5 se deosebesc doua cari gradate, si anume: scara milimetrilor, numerotata din 5
in 5mm si scara jumatatilor de mm, nenumerotata.Solidar cu şurubul micrometric este tamburul
6, gradat in sutimi de m. Pentru micsorarea uzurii suprafeţelor de măsurare,
acestea pot fi placate cu pastile executate din carburi metalice.Stringerea piesei de
masurat intre suprafeţele de masurare se executa cu o forta axiala c o n s t a n t a , r e a l i z a t a
p r i n i n t er m e d i u l d i s p o z i t i v u l u i d e l i m i t a r e a a p a s a r i i 7 .
A c e s t dispozitiv limiteaza forta de apasare pe piesa pina la 7N+/-2N. Marirea preciziei de
măsurare cu micrometrul a impus solutii constructive noi (cu afisare digitala) pentru eliminarea
erorilor de citire si de indicare a valori marimii masurate.
     Micrometrele de interior pot fi:
      
      Tip vergea· Cu ciocuri Micrometrele de interior tip vergea sunt compuse dintr-un
micrometru propriu-zis si o serie de prelungitoare destinate maririi intervalului
de măsurare. Se construiesc culimita inferioara de măsurare de 30, 50 sau 100 mm si
limita superioara de 5000mm. Micrometru de interior cu ciocuri este prevazut cu doua
ciocuri pentru măsurare, cu suprafete de măsurare cilindrice, celelalte elemente
fiind comune tuturor micrometrelor,cu exceptia gradari bratului cilindric si a tamburului,
care sunt numerotate invers. Intervalele de măsurare pentru care se construiesc sunt: 5-30mm si
25-50mm.
     Micrometrele de uz special au forme sau accesorii speciale, in functie de forma
pieseisau a cotei care se masoara .

      Masurarea cu micrometrul

    
      Pentru măsurare, se introduce piesa intre cele doua suprafete de măsurare
sprijinind-o pe suprafaţa nicovalei. Se roteste şurubul micrometric pina cin suprafaţa de
măsurare a tijei ia contact cu piesa, dupa care se continua cu rotirea dispozitivului 7
de limitare a apasarii. Valoarea dimensiunii măsurate se citeste in punctul de
intersectie dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea
tamburului a se efectua citirea corecta trebuie sa se cunoasca bine
sistemul gradatiilor de pe braţul cilindric 5  si tamburul 6.

     Pe braţul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate :

·               Scara milimetrilor, cu diviziuni din mm in mm si numerotate din 5 in 5mm;

·       Scara jumatatilor de mm, cu diviziuni din mm si nenumerotata.

      Pe circumferinţa tronconica a tamburului 6 sunt trasate 50 de diviziuni

numerotate din 5in 5, de la „ 0” la „50”.
      Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0,5 in 0,5 mm ,la care se adauga sutimile de
mm citite pe tambur.
       E x e m p l e d e c i t i r e : L a e f e c t u a r e a m a s u r a r i l o r c u m i c r om e t r u l ,
i n f u n c ţ i e d e p o z i t i a marginii tamburul gradat 6 in raport cu reperele scarilor
de pe braţul 5 , se pot ivi trei situatii de citire, exemplificate astfel:

Capitolul.V. Norme de tehnica securitatii si igiena a muncii

      Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot

provoca accidente de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de ma
suri, sarcini ce revin atat conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.
Acestea sunt: - asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;
- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;
- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;
- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a
muncii;
- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;
- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari
de 20 kg;
- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar
parul sa fie acoperit sau legat;
- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de
pornire-oprire si inversare a sensului de miscare;
- se va verifica inaintea lucrului daca atmos fera nu este incarcata cu vapori de
benzina sau alte gaze inflamabile sau toxice;
- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor
fi oprite, sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in
locuri indicate;
- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emul sie de racire si nu se vor sterge pe
maini cu bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a
fost necesara utilizarea produselor usor infla mabile se va folosi imediat apa si
sapun;
- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi;
este interzis lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau
deformari in forma de floare;
- la folosirea trasatoarelor se cere atentie pentru a nu produce intepaturi iar dupa
utilizare vor fi asezate in truse speciale;
- daca in timpul realizarii unei operatii mecanice sar aschii vor fi purtati ochelari de
protectie;
 -in cazul polizarii cu ajutorul masinii vor fi verificate cu atentie pietrele de polizat
sa nu prezinte fisuri sau sparturi precum si prinderea piesei pe masina. Polizorul
trebuie sa aiba prevazut ecran de protectie.

Anexe

Fig.1.Micrometru pentru filete

 Fig.2.Micrometru pentru sârme

Fig.3. Micrometru pentru table

Fig.4.Micrometru pentru roţi dinţate

Fig.5.Micrometru cu cadran
 Fig.6.Micrometru digital

Fig.7.Micrometru de
adâncime

Fig.8.Micrometru pentru ţevi

Fig.9. Micrometru de interior cu

fălci

Fig.10.Subler pentru adâncime

 Fig11.Subler cu ceas comparator

Fig.12.Subler cu vernier

Fig.13. Subler digital din otel inox, (precizie 0.02 mm)

Fig.14.Subler de exterior si interior

1 – rigla gradata; 2 – ciocuri solodare cu rigla; 3 – cursor; 4 – ciocuri solidare cu
cursorul; 5 – vernier; 6 – surub de fixare a cursorului; 7 – dispozitiv de avans fin; 8
– surub de fixare; 9 – surub de avans fin; 10 – piulita
 Fig.15. Subler de trasare
1 – talpa de baza; 2 – cursor; 3 – vernier; 4 – ciocul      de trasare; 5 – rigla gradata;
6 – gaura; 7 –dispozitiv deavans fin; 8 – surub de fixare

Fig.16.Clupa forestiera

Fig.17.Zoometru
                           a.

                           b.

                          c.
a. -metru pliant din lemn
b. -riglă
c. -metru metalic articulat

Bibliografie

1.  A. Ciocirlea – Vasilescu, I. Neagu, M. Constantin – „Tehnici de măsurare în

domeniu”, Manual pentru clasa a XI-a Ruta directă/  XII-a Ruta progresiva,
Editura CD Press, Bucureşti, 2007;

2. C.Leonte, C.Jilaveanu, I. Ionescu – „Măsurări Tehnice”, Manual pentru clasa a

X-a, Editura LVS Crepuscul, Bucureşti, 2005;

3. G. Lichiardopol, E. Ciocan, - „Îndrumar pentru laborator tehnologic” clasa a X-

a, profil tehnic, Editura Aramis, Bucuresti, 2002 ;

4. Manual pentru licee industriale şi şcoli profesionale.Autori: Sabina Hilofi, Mihai

Popescu, Mihai Huhulescu.Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti
-1994.IV;
   
5. Manual pentru cultură de specialitate pentru şcoala de arteşi       meserii: -
domeniul electromecanic.Autori: Sabina Hilofi, Ioana Arieş, Doiniţa
Ghinea.Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti -2006.