PROIECT

INSTRUMENTE DE MASURAT

ING. SOVA TEOFIL

1
 CUPRINS

ARGUMENT………………………………………………………………………………2
CAPITOLUL I
MASURAREA SI CONTROLUL DIMENSIUNILOR LINIARE……………………..3
1.1.Masuri de lungime cu repere……………………………………………………………4
1.2.Masuri terminale pentru lungimi………………………………………………………..4
1.2.1.Calele plan-paralele…………………………………………………………………...5
1.2.2.Calibre………………………………………………………………………………...6
1.2.3.Lere pentru grosimi si sfere………………………………………………………….11
1.3.Instrumente de masurat………………………………………………………………...12
1.3.1. Sublerul……………………………………………………………………………...12
1.3.2.Micrometrul………………………………………………………………………….16
1.3.3.Comparatoare………………………………………………………………………...21
CAPITOLUL II
MASURAREA SI CONTROLUL DIMENSIUNILOR UNGHIULARE……………..24
2.1.Masurarea si controlul cu raportoare…………………………………………………...26
2.1.1.Raportorul mecanic…………………………………………………………………...26
2.1.2.Raportorul optic………………………………………………………………………27
2.2. Controlul unghiurilor si al conicitatilor………………………………………………..27
NORME DE TEHNICA SECURITATII SI IGIENA MUNCII……………………….29

BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………………..30

2
 ARGUMENT

Importanta temei studiate in proiectul de mai jos in viata de zi cu zi este una care nu are egal
, in sensul ca masurarea unei lungimi apare la orice pas , in orice domeniu , in orice mediu, si nu
stim cand avem nevoie de cunostintele pe care tema ni le ofera. Dupa cum spuneam necesitatea
masurarii apare la orice pas, fie ca este vorba de masurarea unei distante unui teren agricol sau a
unui teren de fotbal, fie ca este vorba de masurarea adancimii unei gaurii si de aceea un specialist
in domeniu trebuie sa fie pregatit pentru orice si sa poarte intotdeauna cu el incepand de la
simpla rigla , ruleta , panglica de masurare si ajungand la subler, micrometru, aparat comparator.
Prin masurare se determina valoarea unei marimi in raport cu o marime de acelasi fel luata
drept unitate.De cele mai multe ori,masurarea se determina o data cu aflarea acestei valori si de
aceea are mai mult caracter cantitativ.Controlul include notiunea de calitate si presupune mai
multe elemente cum ar fi, masurarea si compararea valorii marimii efective cu cerintele impuse
si verificarea marimii daca este in limitele prescrise.De obicei, in practica de productie de zi cu
zi, notiunile de masurare, control, verificare nu sunt bine delimitate, ele folosindu-se in mod
egal.Masura de lungime este un mijloc de masurare care materializeaza unitatea de masura,
multiplii si/sau submultiplii lungimii.
In capitolul ce urmeaza am vorbit in general despre instrumentele cu care se masoara diferite
lungimi. Am inceput prin a prezenta masurile terminale pentru lungimi care sunt masuri ale caror
valori reprezinta distanta dintre suprafetele terminale perpendiculare pe axa de masurare unde se
incadreaza : lamele plan-paralele, calele plan- paralele, calibrele, lerele si sferele.
Am ajuns la masuri de lungime cu repere care sunt masuri ale caror valori sunt reprezentate
de distanta dintre doua repere, care sunt trasate perpendicular pe axa de masurare ; aici sunt :
riglele (rigle metalice rigide, rigle de contractie, metri si dublu-metri), ruletele (rulete obisnuite,
rulete cu lest, rulete din fibra de sticla, rulete de buzunar), panglicile de masurare.
In continuare prezint instrumentele cu rigla si cursor pentru masurarea lungimilor formate
dintr-o rigla, care are un cioc sau un brat la un capat, si un cursor cu un brat. Aici sunt: clupele
(forestiere si de buzunar), zoometrele, sublerul, compasurile pentru masurat.
Sunt la penultimul subcapitol numit instrumente cu surub micrometric pentru masurat lungimi
care de fapt se mai numesc si micrometre. Micrometrele sunt mijloace de masurare si verificare a
lungimilor, bazate constructiv pe folosirea unei asamblari cu filet care transforma rotirea unui
surub micrometric intr-o deplasare liniara a tieji micrometrului. Micrometrele sunt de mai multe
feluri : micrometre de exterior , micrometre de interior , micrometre pentru roti dintate ,
micrometre pentru filete , micrometre pentru adancime, micrometre pentru sarme etc.
Am ajuns in final la aparatele comparatoare care sunt aparate cu amplificare care se prezinta
in diferite variante constructive. Se folosesc la compararea dimensiunilor liniare ale piesei
masurate , in raport cu dimensiunea de comparatie. Din aceasta categorie fac parte:
comparatoarele cu cadran circular, comparatoarele cu parghie, comparatoarele de interior,
minimetrele, optimetrele etc.
Am abordata aceasta tema respectand conditiile de aplicabilitate cuprinse in Standardele de
Pregatire Profesionala.

3
 CAPITOLUL I

MASURAREA SI CONTROLUL DIMENSIUNILOR LINIARE

Notiunea de dimensiune liniara inglobeaza notiunea de lungime.

Prin notiunea de lungime se intelege:
-o marime fundamentala in sistemul international(SI) ce caracterizeaza dimensiunile corpurilor
si pozitia lor relativa;
-dimensiunea cea mai mare a unui corp, a unui paralelipiped sau a unui dreptunghi.
Notiunea de lungime se refera la:
-inaltime
-latime (grosime)
-lungime (dimensiunea cea mai mare a paralelipipedului)
-diametru
-distanta etc.
Lungimea are simbolul l.

Unitatea de masura
Unitatea de masura pentru lungime in SI este metrul si are simbolul m.
Metrul este lungimea drumului parcurs de lumina in vid, in timp de 1/299 792 458 dintr-o
secunda.
In tabel sunt date o parte din unitatile de masura pentru lungime.

Unitati de masura in SI Alte unitati de masura

Denumire simbol valoare Denumire simbol valoare

kilometru multipli km 103m inch(tol) in 0,0254m

hectometru hm 102m yard yd 0,9144m
decametru dam 10m foot(picior) ft 0,3048m

metru m mila marina mlm 1852m

decimetru submultipli dm 10-1m mila terestra ~1609m
centimetru cm 10-2m an lumina al ~1016m
milimetru mm 10-3m angström Å 10-10m
micrometru µm 10-6m

4
1.1.Masuri de lungime cu repere

Masura de lungime cu repere este masura de lungime cu valoare unica sau cu valoare
multipla care materializeaza lungimea intre doua sau mai multe repere ale unei scari gradate.Ea
este valoarea unica atunci cand are numai doua repere si cu valoare multipla cand are mai multe
repere.
Pe masura cu repere este trasata scara gradata.Reperul 0 al scarii gradate nu se suprapune cu
suprafata de masurare (suprafata frontala).
Dintre masurile de lungime cu repere,amintim:
-RULETA DE MASURAT este o banda de metal sau de tesatura textila,cu sau fara insertie
metalica,divizata in unitati de lungime.Un capat al benzii de masurat este fixat de axul unui
dispozitiv de infasurare ce ruleaza banda in interiorul unei casete.
-RIGLA DE MASURAT (STAS 2426-88) are forma de prisma dreapta, utilizata in masurari
curente de lungimi.Valoarea diviziuni este de 1 mm si este egala cu lungimea diviziunii.
-FIRUL DE MASURAT este o masura cu valoare unica sau cu valori multiple, construit dintr-un
singur segment flexibil in forma de fir,cu sectiune circulara construita din metal(de exemplu,firul
geodezic).

Rulete

Rigle de masurat
1.2.Masuri terminale pentru lungimi

Masurile terminale pentru lungimi sunt masuri ale caror valori reprezinta distanta dintre
suprafetele terminale perpendiculare pe axa de masurare. Aceste suprafete se numesc suprafete
de masurare.
Grupa masurilor terminale cuprinde:

• cale plan-paralele;
• calibre;
• lere pentru grosimi;
• sfere.

5
1.2.1.Calele plan-paralele

CALA PLAN-PARALELA (STAS 2517-79) este in forma de paralelipiped

dreptunghic avand doua suprafete opuse plane si paralele,denumite suprafete de masurare cu
proprietati de aderare.Distanta dintre cele doua suprafete de masurare reprezinta lungimea
nominala (simbol l)a calei si valoarea ei este inscrisa in milimetrii pe una dintre suprafetele ei
Sunt folosite atat pentru conservarea si transmiterea unitatii de masura a lungimii, cat si
pentru verificarea si reglarea instrumentelor de masurare.Au forma paralelipipedica, cu doua
suprafete de masurare,plane si paralele,cu finisare foarte buna.Se confectioneaza din otel,carburi
metalice ce contin wolfram sau materiale ceramice,cu coeficient de dilatare termica liniara mica
la temperaturi cuprinse intre 10 si 30ºC.si cu duritate de 65 HRC.Suprafetele de masurare au o
rugozitate de 0,012mm.Materialul nu este magnetic.
Pentru masurare,se foloseste o cala sau constructii de cale,numite ,,blocuri de cale” formate
prin aderare,constand in apasarea usoara a calelor una peste cealalta,combinata cu o miscare de
translatie.
La utilizarea calelor plan-paralele,trebuie sa se tina seama de urmatoarele indicatii:
• inainte de a fi utilizate,calele se sterg cu o carpa moale;
• calele se verifica periodic;
• inainte de utilizare,se tin in aceeasi incapere cu piesa de masurat,pentru aducere la aceeasi
temperatura;
• dupa utilizare,se curata,se sterg,se ung si se reintroduc in trusa;
• se evita utilizarea calelor plan-paralele in incaperi cu umiditate mare cu aburi sau
supraincalzite.
Elementele caracteristice ale unei cale plan
paralele sunt prezentate in figura 1.1.

SM - suprafata de masurare

Sr - suprafata de referinta

ln - lungimea nominal

6
Principalele abateri ale calelor plan-paralele sunt prezentate in figura 1.2.

a) cale plan paralela geometric ideala;

b) abaterea lungimii mediane

c) abatere de la paralelism

d) abatere de la perpendiculare a suprafetelor laterale

Lungimile nominale ale calelor plan-paralele sunt termeni ai unor progresii aritmetice si
sunt standardizate si precizate in tabele.

Calele plan-paralele sunt prezentate in truse, unde o lungime nominala este cuprinsa o
singura data.

1.2.2.Calibre

Calibrele sunt masuri terminale, care se folosesc la controlul dimensiunilor, al formelor si al

pozitiei relative a pieselor. Ele sunt mijloace de verificare, deoarece nu masoara efectiv
dimensiunile, ci verifica daca acestea corespund sau nu prescriptiilor din desenul de executie.
Calibrele se folosesc, deci, la verificarea valorilor extreme admisibile ( Fig. 2 )

Fig.2

Calibrele de interstiţii (sonde sau spioni) au formă de lame

plan-paralele, rotunjite la capete, cu lungimea de 100mm. […]

Se execută în două clase de precizie (1 şi 2) şi se livrează în

truse de câteva bucăţi, prinse într-o teacă de protecţie. Pentru
formarea unui bloc, lamele se rotesc şi se suprapun formând
dimensiunea cerută. Se utilizează pentru măsurarea sau
verificarea distanţelor mici dintre două suprafeţe plane şi
paralele (ex.: verificarea jocului dintre două piese)

7
 Calibrele netede nu măsoară valorile efective ale dimensiunilor şi nici abaterile efective ale
acestora, ci stabilesc dacă ele se găsesc între limitele prescrise. Suprafeţele lor de măsurare sunt
tratate termic, călite, pentru a li se mări rezistenţă la uzură şi lepuite, din care cauză sunt numite
calibre netede.

Clasificarea calibrelor netede:

după piesa pe care o controlează:
-calibre pentru arbori
-calibre pentru alezaje

după diametrul limită care verifică piesele:

calibre partea trece T – utilizate pentru diametrul maxim al arborilor şi cel minim al alezajelor

calibre partea nu trece NT, care au o lungime mai redusă decât partea trece, utilizate pentru
diametrul minim al arborilor şi cel maxim al alezajelor

după destinaţie:
-calibre de lucru
-calibre de control
-calibre de recepţie
-contracalibre.

Clasificarea calibrelor se poate realiza dupa mai multe considerente, respectiv:

 Dupa tipul suprafetei care se verifica, adica suprafete interioare si respectiv suprafete
exterioare :
- calibre pentru alezaje, de exemplu calibre tampon, vergea, sferice etc.;

- calibre pentru arbori, de exemplu calibre inel, potcoava, furca etc.;

 Dupa domeniul de utilizare:

- calibre de lucru, utilizate de operator (muncitor) in decursul fabricarii produsului;
- calibre de control, utilizate de inspector/controlor in cadrul firmei producatoare;
- calibre de receptie, utilizate de beneficiarul produselor respective ;
- contracalibre, folosite pentru verificarea calibrelor.

8
 Dupa forma suprafetei active (partea de lucru) a calibrului:

- calibre complete, cu ajutorul carora se verifica atat precizia dimensionala cat si cea
de forma;

- calibre incomplete, utilizate numai pentru verificarea

preciziei dimensionale.

Dupa constructie:
- calibre monobloc, realizate integral din acelasi material;
- calibre asamblate, la care partea activa se realizeaza din otel special, iar corpul din alt
material;
Dupa posibilitatea de modificare a dimensiunii controlate:
- calibre fixe, cu dimensiuni constante;
- calibre reglabile, cu dimensiuni reglabile pentru compensarea uzurii;

Dupa numarul limitelor de masurare:

- calibre simple, cu o limita de masurare;
- calibre duble, cu doua limite de masurare;
Dupa modul de dispunere a partilor active:
- calibre unilaterale, cu o singura limita de masurare sau cu doua limite de
masurare;

9
 - calibre bilaterale, avand repartizate cele doua limite de masurare de o parte si de alta a
calibrului;

Dupa destinatie:
- calibre pentru piese cilindrice netede;
- calibre pentru piese conice netede;
- calibre pentru filete;
- calibre pentru imbinari cu pene paralele si disc;
- calibre pentru ajustaje canelate;
- calibre pentru ajustaje plane;
- calibre pentru controlul adancimii/inaltime;
- calibre pentru controlul distantei unui alezaj fata de o baza;
- calibre pentru controlul distantei dintre alezaje;
- calibre pentru controlul profilelor (calibre sablon).

Utilizarea calibrelor prezinta o serie de avantaje si anume:

mareste productivitatea operatiilor de inspectie (se pot asigura productivitati comparabile
cu cele ale ritmului de prelucrare al pieselor);
usureaza munca depusa de inspector (controlor);
inlatura erorile de citire - la inspectia cu ajutorul calibrelor nu se stabileste valoarea
numerica a caracteristicii de calitate inspectate (de exemplu, dimensiunea), ci se stabileste numai
daca aceasta este executata in limitele prescrise pe desen si prin urmare se constata daca produsul
este conform sau neconform;
asigura interschimbabilitatea produselor fabricate, deoarece, la controlul cu calibre,
erorile de masurare sunt oarecum dirijate, iar partea 'trece' a calibrului verifica si functionalitatea
piesei, pentru ca aceasta parte materializeaza, in general, piesa conjugata piesei inspectate.

Fiind mijloace de inspectie, calibrele trebuie sa fie executate la precizii mult mai ridicate decat
cea a produselor pe care le verifica.
În functie de marimea dimensiunilor nominale si de precizia (toleranta) acestora, toleranta
calibrului, in general, trebuie sa fie egala cu 1/3 pana la 1/10 din toleranta la dimensiune a piesei
inspectate.

10
Calibre pentru alezaje Calibre pentru arbori

Calibre reglabile Calibre pentru filete

Calibre pentru piese conice netede

11
1.2.3.Lere pentru grosimi si sfere

Lerele pentru grosime sunt masuri terminale cu valoare unica, in forma de lamela metalica
flexibila. Se utilizeaza la verificarea interstitiului dintre doua suprafete prelucrate, la reglarea si
apoi la verificarea reglajului unor mecanisme, la determinarea jocului aparut ca urmare a uzurii
mecanismelor.

LERA DE GROSIME (SPIONI) (Fig. 3)este sub forma de lamela metalica,flexibila

prevazuta cu suprafete plan-paralele.Dimensiunea caracteristica a unei lere este grosimea ce
poate avea valori de la 0,05 la 1 mm.Lerele se livreaza in garnituri ce contin intre 6 si 16 lamele
de diferite grosimi.Lerele dintr-o garnitura se folosesc atat individual,cat si in conbinatii pentru
realizarea dimensiunii necesare.Sunt utilizate pentru verificarea jocului intre doua suprafete
conjugate, a abaterilor la rectilinitate sau planitate a muchiilor sau suprafetelor, etc.Pentru
masurarea jocului intre doua piese asamblate (de exemplu,jocul dintre electrozii unei bujii)se
introduc lamele de diverse grosimi, singure sau in conbinatii,care intra exact in spatiul de
masurat.Se insumeaza grosimea lamelelor introduse si se determina astfel marimea jocului.

Fig. 3 Fig.4

Sferele ( Fig. 4) sunt bile calibrate de diametre diferite , utilizate la controlul conicitatilor
interioare. Ele sunt pastrate in truse.

12
1.3.Instrumente de masurat

Instrumente de masurare a lungimilor sunt mijloace de masurare constituite

din cea mai simpla asociere de dispozitie si elemente care pot furniza,din sine statator,informatii
de masurare a lungimilor.
In general la strung, piesele se masoara cu sublerul si cu micrometrul. In acelasi scop
foloseste, din ce in ce mai rar, compasul. Cu sublerul precizia de masurare poate ajunge pana la
0,02 mm iar cu micrometrul pana la 0,01mm.

1.3.1. Sublerul

Sublerul este instrumentul de masura cel mai des folosit de strungari. El este alcatuit dintr-o
rigla, gradata in milimetri, in lungul careia se poate deplasa cursorul. Atât rigla cat si cursorul au
cate un cioc. Ciocul fix este solidar cu rigla, iar ciocul mobil este solidar cu cursorul. Cursorul
are si o fereastra, unde se afla vernierul, pe care se citeste distanta dintre suprafetele de masurare
ale ciocurilor.
Cursorul poate fi fixat pe rigla cu ajutorul surubului.
Sublerele obisnuite folosesc vernierul zecimal, cu ajutorul caruia se pot citii dimensiuni cu
precizie de 0,1 mm. La acest vernier distanta dintre doua repere alaturate este de 0,9 mm, adica
cu 0,1 mm mai mica decât distanta dintre doua repere alaturate de pe rigla. Aducându-se
ciocurile unul lânga celalalt, reperul 0 (zero), al vernierului va coincide cu reperul 0 (zero) al
riglei. In acest caz, vor mai coincide reperul 10 al vernierului cu reperul 9 al riglei. Alte repere
ale vernierului nu vor mai coincide cu nici un reper al riglei. Aceasta situatie se va repeta de cate
ori reperul 0 (zero) al vernierului va coincide cu un alt reper oarecare al riglei.

Sublerul din fig. 5 este un subler de exterior, interior si adancime cu dispozitiv de citire a
indicatiilor cu vernier si este construit dintr-o rigla 1
pe care este trasata o scara gradata din milimetru in milimetru.Rigla are intr-un capat unul sau
doua ciocuri fixe 4.De-a lungul riglei,se poate deplasa cursorul 2 prevazut de asemenea cu unul
sau doua ciocuri mobile 5,identice cu ciocurile fixe 4.Cursorul 2 are o scara gradata ajutatoare
numita vernier,gradata in fractiuni de milimetru.Vernierul este o scara ce permite masurarea
zecimilor sau sutimilor de milimetru.Deplasarea cursorului de rigla este blocata cu surubul de
blocare 6.Tija de adancime 3 fixata de cursor si culiseaza intr-un canal executat in rigla
gradata.Sublerele cu precizie mai mare de citire au cursorul prevazut cu un dispozitiv de avans
fin.

13
 Figura 5

Principiul de functionare.

Pentru masurarea exterioara si interioara se deplaseaza cursorul de piesa de masurat, se

prinde intre suprafetele de masurare a ciocurilor fixe 4 si ciocurile mobile 5.Pentru masurarea
adancimii rigla se sprijina pe marginea piesei,iar cursorul se deplaseaza si o data cu el si tija de
adancime 3.
In pozitia inchis,reperul 0 de pe rigla si de pe vernier trebuie sa coincida. “L” reprezinta
deplasarea cursorului care este egala cu lungimea masurata.

Precizia sublerului

Dupa precizia sublerului sau dupa valoarea diviziunii vernierului avem:

- sublere cu precizia de 1/10 sau cu valoarea diviziunii de 0,10mm (SR ISO 3599:1996).
Lungimea scarii vernierului este de 9 sau 19mm;
- sublere cu precizia de 1/20 sau cu valoarea diviziunii de 0,05mm (SR ISO 3599:1996).
Lungimea scarii vernierului este de 39 mm;

14
- sublere cu precizia de 1/50 sau cu valoarea diviziunii de 0,02mm (SR ISO 6906:1995).
Lungimea scarii vernierului este de 49mm.
Inscrisptionarea pe vernier permite o citire rapida a zecimilor si sutimilor de milimetru.

Citirea sublerului

Masurarea se face citind pe rigla gradata numarul intreg de milimetri in dreptul reperului zero
al vernierului, iar zecimile de milimetru se citesc cu ajutorul vernierului.
Pentru stabilirea zecimilor de milimetru(fractiunilor de milimetru)se observa cu atentie care
este primul reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe rigla gradata.Zecimile
de milimetru citite pe vernier se adauga la numarul intreg de milimetri citit pe rigla gradata.
Operatia de citire cu ajutorul vernierului este identica pentru toate tipurile de mijloace de
masurare cu vernier.
Pentru a evita erorile de paralaxa este necesar ca citirea sa se faca perpendicular pe directia
de vizare.

Un exemplu de citire a indicaţiilor şublerului:

Formula şublerului:
VM = NR * V1 + nr * Vd
VM – valoarea dimensiunii pe care o
măsurăm în mm;
NR - numărul reperului de pe riglă;
V1 – valoarea diviziunii de pe scara riglei
(V1= 1 mm);
nr – numărul acelui reper de pe vernier care
se află în prelungirea unui reper de pe scara riglei;
Vd – valoarea diviziunii pe vernier (0,1; 0,05;
0,02).

Noile tipuri de sublere permit o citire rapida si exacta a masurarii si sunt:

-subler cu dispozitiv de citire a indicatiilor cu cadran.

-subler cu dispozitiv de citire a indicatiilor cu dispozitiv digital.

Tipuri de sublere:
Cele mai utilizate tipuri de sublere sunt:
-sublere de exterior, interior si adancime;
-sublere de adancime
-sublere de trasaj etc.
-sublere pentru roti dintate

15
Sublere de adancime, utilizate numai pentru masurarea adacimilor (fig. 6).

Fig. 6 Subler de adancime

La aceste sublere, rigla gradata culiseaza intr-un suport-traversa, care poarta vernierul,
suprafata de sprijin fiind lama. Masurarea se face asezand sublerul pe suprafata frontala a gaurii
care se masoara.
Sublere pentru trasaj (fig. 7) sunt compuse dintr-o rigla fixata pe o talpa de fonta cu baza
plana, care foloseste la pozitionare pe masa de trasaj. Pe rigla se deplaseaza cursorul cu cioc
ascutit, pentru trasaj ( sau, in unele variante constructive, plat, pentru masurare).

Fig. 7. Subler pentru trasaj

Sublere pentru roti dintate (fig. 8), format din doua rigle perpendiculare una pe alta , fiecare
avand cursor si vernier. Aceste sublere sunt folosite exclusive pentru masurarea grosimii dintilor
rotilor dintate.

Fig. 8. Subler pentru roti dintate

16
1.3.2.Micrometrul

Micrometrul este un instrument de masurat lungimi, realizat cu un mecanism surub-

piulita.Instrumentul este prevazut cu dispozitiv de citire pe tambur, cu cadran sau cu dispozitiv
digital ( fig 9)

Parti componente

Micrometrul de exterior din fig.9 are dispozitiv de citire pe tambur si este compus dintr-un
corp 1 din forma de potcoava, care are la capat nicovala 2, iar la celalalt capat,tija surubului
micrometric 3.Deplasarea tijei surubului micrometric 3 este blocata de dispozitivul de blocare a
tijei surubului micrometric 8.De-o parte si de alta a corpului 1, este montata cate o placuta
izolanta 9.Bucsa gradata 4 constituie piulita surubului micrometric 6.Pe bucsa gradata 4 de-a
lungul reperului longitudinal 10 sunt trasate doua scari 11 si 12 gradate din milimetru in
milimetru.Cele doua scari sunt declarate cu 0,5mm astfel incat cu ajutorul lor se pot citi numarul
intreg si jumatatile de milimetru.Tamburul 5 imbraca bucsa gradata 4 si are la un capat un
dispozitiv de limitare a fortei de masurare 7, iar la celalalt capat o portiune strunjia tronconic,pe
care este trasata scara 13.Scara 13 are 50 sau 100 de divizuni in functie de pasul surubului
micrometric 6 “L” reprezinta lungimea masurata.

Figura 9

Principul de functionare

Miscarea de rotire a surubului micrometric 6 este transformata intr-o deplasare liniara a tijei
surubului micrometric 3.La o rotire completa a surubului micrometric 6,deci si a tamburului 5
care este solidar cu surubul micrometric,tija surubului micrometric 3 are o deplasare liniara egala

17
cu pasul surubului micrometric.Corelatia dintre pasul surubului,deplasarea tijei si diviziunile
scarii gradate sunt prezentate in tabelul de mai jos:

Pas surub Deplasare tija Numar Valoare

diviziuni
micrometric surub diviziune
micrometric 6 pe
6 pe scara
scara 13
13
0,5mm 0,5mm 50 0,01mm
1mm 1mm 100 0,01mm

Citirea micrometrului

In pozitia inchis, tamburul 5 al micrometrului are marginea pana la reperul 0 al scarii

11.Piesa de masurat se prinde intre suprafetele de masurare a nicovalei si a tijei surubului
micrometric 3.Deplasarea tijei surubului micrometric 3 se face prin rotirea dispozitivului de
limitare a fortei de masurare 7 sau a tamburului 5.
O data cu deplasarea tijei surubului micrometric 3 se roteste si se deplaseaza si tamburul 5
aparand scarile 11 si 12 de pe bucsa gradata 4.Tija surubului micrometric 3 se blocheaza cu
ajutorul dispozitivului de blocare 8,apoi se face citirea.La citirea dimensiunii masurate,se citeste
mai intai numarul intreg de milimetri sau intreg plus jumatate de milimetru dat de scarile 11 si 12
vizibile pe bucsa gradata 4 si se adauga apoi sutimile de milimetru citite pe scara 13 a tamburului
5,in dreptul reperului care coincide cu reperul longitudinal 10.
Operatia de citire a dispozitivelor cu surub micrometric este identica pentru toate tipurile de
mijloace de masurare cu dispozitiv micrometric.

Noile tipuri de micrometre permit o citire rapida si exacta a masurarii si sunt:

-micrometru cu dispozitiv de citire cu cadran
-micrometru cu dispozitiv de citire cu dispozitiv digital.

Micrometrele se clasifica in:

-micrometre de exterior
-micrometre de interior
-micrometre de adancime
-micrometre pentru tabla
-micrometre pentru tevi
-micrometre cu talere pentru roti dintate
-micrometre pentru filete

Micrometre de exterior. La micrometrul de exterior, deschiderea potcoavei reprezinta

principalul element determinant al limitei de masurare. Micrometrul si elementele sale

18
componente sunt prezentate in figura 10. Domeniile de masurare ale micrometrelor cresc din 25
in 25 de milimetri. Micrometrele de exterior sunt fabricate in urmatoarele dimensiuni : 0-25 mm,
25-50 mm, pana la 475-500 mm.

Pentru masurarea , se introduce piesa intre suprafetele de masurare. Apoi se realizeaza contactul
dintre tija surubului micrometric si piesa, dupa care prin rotire continua , se realizeaza forta de
apasare necesara masurarii. Citirea indicatilor consta in citirea milimetrilor si a jumatatii de
milimetri de pe bratul cilindric si a sutimilor de pe tambur.

Micrometrele pentru roti dintate sunt micrometre de exterior, utilizate pentru masurarea
elementelor constructive ale rotilor dintiate.Aceste micrometre au ca elemente caracteristice
dimensiunea suprafetelor de masurare, care au forma unor talere (fig. 11).

Sunt folosite pentru masurarea cotei peste dinti, la rotile dintate cilindrice. Diametrul minim al
talerelor este de 25 mm. Limitele superioare de masurare sunt cuprinse intre 25 mm si 100 mm.

Micrometrele pentru filete sunt folosite pentru masurarea diametrului mediu, a

diametrului interior sau exterior al filetelor (fig 12).
Micrometrele pentru filete se deosebesc de micrometrele obisnuite prin utilizarea unor varfuri de
masurare speciale.Aceste varfuri se introduce in alezajele special practicate in tija si in nicovala
micrometrului.

19
 Masurarea elementelor filetului cu acest micrometru esti o metoda directa de masurare si se
foloseste in general , la filetele cu precizie scazuta. Limita superioara a acestor filete este
cuprinsa intre 25 si 200 mm. Micrometrele pentru filete cu limita superioara mai mare de 25 de
mm sunt insotite de cale de reglare.
Micrometrele de adancime ( Fig.13 ) se folosesc pentru masurarea adancimii pragurilor si a
gaurilor infundate.

Domeniul de masurare al micrometrelor de adancime este de 0-25 mm. Pentru marimea

domeniului de masurare , se folosesc prelungitoare.Acestea sunt tije care se asambleaza la
surubul micrometric, confectionate din 25 in 25 mm.

TIPURI DE MICROMETRE

Micrometru de interior tip vergea Micrometru pentru filete tip vergea

20
Micrometru pentru table Micrometru pentru roti dintate

Micrometru de interior cu falci Micrometru cu cadran

Micrometru digital

21
1.3.3.Comparatoare
Sunt aparate cu amplificare, folosite la compararea dimensiunilor liniare ale
pieselor măsurate, în raport cu dimensiunea de comparaţie.
Clasificare:
-comparatoarele cu cadran circular;
-comparatoarele cu pârghie;
-comparatoarele de interior;
-minimetrele,
-ortotestele;
-pasametrele,
-optimetrele;

Comparator cu cadran

Comparatorul cu cadran este un comparator mecanic,prevazut cu tija de palpare cu directie de

masurare axiala.

Parti componente

Comparatorul cu cadran din fig 14 are un palpator 1 solidar cu tija palpatoare 2 care culiseaza
in bratul de fixare 3.Ansamblul palpator-tija palpatoare se poate deplasa cu ajutorul butonului de
ridicare 11.Cadranul 8 este solidar cu rama mobila 12 si impreuna se pot roti fata de carcasa
10.Ansamblul cadran-rama mobile se poate bloca cu ajutorul dispozitivului de blocare 9.

Figura 14

Comparatorul cu cadran are doua cadrane:

22
 - cadran 5 pe care este trasata o scara pe care se masoara deplasarea ansamblului palpator-
tija palpatoare, in milimetri sau zecimi de milimetri.Acest cadran il au numai
comparatoarele cu valoare diviziunii de 0,01 si 0,001mm.

- cadran 8 care este trasata o scara pe care se masoara deplasarea ansamblului palpator-tija
palpatoare, in diviziuni de milimetri.

Indicatoarele de toleranta 7 se pot roti in jurul cadranului 8, astfel incat varful lor sa fie in
dreptul unui reper al scarii.

Principiul de functionare

Principul de functionare are la baza transformarea miscarii rectilinii a tijei palpatorului 2 in

miscare de rotatie a acului indicator 6 cu ajutorul angrenajului de roti dintate.Angrenajul cu roti
dintate are si rolul de amplificare a miscarii.
Pe tija palpatorului 2 este executata o cremaliera care angreneaza cu o roata dintata z1 este
fixat acul indicator de ture 4 si roata dintata z2 care angreneaza cu roata dintata z3.Pe axul rotii
z3 este fixat acul indicator de diviziuni 6.Roata dintata z4 si arcul spiral 3 are rolul de a prelua
jocul dintre flancurile rotilor dintate.
Masurarea sau verificarea cu comparatorul cu cadran
Pentru masurare si verificare comporatorul se fixeaza pe bratul de fixare 3 intr-un support special
construit.Inaltimea la care se fixeaza comparatorul fata de suprafata de asezare a dispozitivului
de fixare a comparatorului se face cu cala sau bloc de cale cu dimensiunea nominala egala cu
ceea pe care comparatorul urmeaza sa o masoare sau sa o verifice

Citirea comparatorului cu cadran

- se citeste pe scara gradata a cadranului 5 numarul intreg de milimetri, iar zecimile si sutimile
de milimetru se citesc pe scara principala a cadranului 8.Valoarea citita se adauga la valoarea de
50(valoarea la care a fost reglat comparatorul)
-se deplaseaza un indicator de toleranta 7 in dreapta reperului 0 al scarii principale, in dreptul
diviziunii care indica 0,08 mm, iar cel de-al doilea indicator de toleranta se pozitioneaza in
stanga reperului 0 in dreptul diviziunii care indica 0,13mm.Se considera valoarea pozitiva cand
deplasarea acului indicator este in dreapta reperului 0.Daca acul indicator este intre indicatoarele
de toleranta, dimensiunea piesei este buna.Aceasta metoda se foloseste cand se verifica un lot de
piese.
Valoarea diviziunii este inscrisa in cadranul 8.Operatiile de citire sunt identice pentru toate
tipurile de instrumente care au in componenta lor un comparator.
Pentru a evita erori de paralaxa, este necesar ca citirea sa se faca perpendicular pe directia de
vizare.

23
Comparatorul se utilizeaza fixat intr-un suport sau fixat in cadrul unor dispozitive de
control

24
 CAPITOLUL II

MASURAREA SI CONTROLUL DIMENSIUNILOR UNGHIULARE

Unghiurile si conurile se masoara si se controleaza la fel de frecvent ca

lungimile.Dimensiunea unghiulara poate fi reprezentata de:

-Unghiul plan este unghiul dintre doua drepte concurente.

Unghiul plan este raportul dintre lungimea arcului de cerc (AB) cuprins intre cele doua drepte
(OA si OB) pe circumferinta unui cerc cu centrul in punctul de concurenta (O) si raza acestui
cerc (r) fig 15 (a)

Figura 15a

- Ungiul solid este unghiul unui con.

Unghiul solid este raportul dintre aria decupata si un con pe suprafata unei sfere (calota
sferica) care are centrul in varful conului (O) si patratul razei sferei (R)
fig 15(b)

Figura 15b

-Inclinarea (S) unei drepte sau a unui plan se defineste prin tangenta
unghiului dreptei respectiv a planului, cu planul orizontal si se exprima in mm/m fig .16 (a)

25
 Figura 16 a S= tg a
Unghiul a corespunzator unei inclinari de 0,01 mm/m este de 2˝.

-Conicitatea (C) este raportul dintre diferenta diametrelor celor doua suprafete si distanta dintre
ele fig .16 (b)

C= = 2tg

Figura 16 b

Valoarea unghiului α si β se determina prin metode indirecte de masurare.Se masoara

lungimi( H,h,L,D,d) si se determina valoarea unghiului printr-un calcul trigonometric.
Reprezentarea in desenul tehnic al inclinarii si conicitatii este data in fig .16 (c,d)

Figura 16 c,d

Unghiul plan se masoara in SI in radiani. Unghiul solid se masoara in SI in steradian.

26
2.1.Masurarea si controlul cu raportoare

Raportoarele se utilizeaza la masurarea unghiurilor plane si diedre, a conicitatilor sculelor si

altor piese, ca si pentru trasarea unghiurilor plane.Ele se construiesc in urmatoarele variante:

2.1.1.Raportorul mecanic

Este un instrument de masurat unghiuri prevazut cu dispozitiv de citire a indicatiilor cu vernier

sau cadran fig. 17.

Figura 17.
Principiul de functionare

Raportorul din fig.17 executa masurari ale unghiului dintre doua suprafete.Talpa corpului 1 se
aseaza pe una dintre suprafete, iar rigla mobila 4 se roteste si se deplaseaza de-a lungul ei pana se
suprapune pe cea de-a doua suprafata.Se blocheaza rigla mobila cu butonul de blocare 5.Discul
mobil 3, care s-a rotit o data cu rigla mobila 4, se blocheaza si el cu butonul de blocare 6.Se
indeparteaza raportorul si se citeste valoarea unghiului.
Valoarea divizunii vernierului este de 5 minute.

Citirea raportorului

Masurarea se face citind pe scara de pe discul fix 2 a numarului intreg de grade in dreptul
diviziunii care a fost depasita de reperul zero al vernierului, iar minutele se citesc pe vernier.
Pentru stabilirea minutelor se observa cu atentie care este primul reper de pe vernier care se
afla in prelungirea unui reper de pe rigla gradata si acel reper de pe vernier se citeste.
Numarul de minute citit pe vernier se adauga la numarul de grade citit pe scara discului fix 2.
Tipuri de raportoare mecanice
Cele mai utilizate tipuri de raportoare mecanice sunt:
- raportorul cu cadran are precizia de masurare de 5 minute.Citirea se face rapid
- raportorul mecanic cu lupa

27
2.1.2.Raportorul optic

Instrumentul se bazeaza pe interpretarea optica, valoarea masurarii se citeste prin intermediul

unei lupe.Se utilizeaza la masurarea unghiurilor plane si diedre, precum si la trasaj.

TIPURI DE RAPORTOARE

2.2. Controlul unghiurilor si al conicitatilor

Masura unghiulara terminala este o masura unghiulara cu valoare unica sau cu valori multiple
care materializeaza unghiuri plane intre doua sau mai multe suprafete de masurare.
Calibrul conic este o masura cu valoare unica, executat pentru un anumit diametru de
referinta si prevazut cu doua repere trasate, corespunzator tolerantei.
In functie de forma suprafetei verificate, ele sunt:
-Calibre conice tampon pentru verificarea alezajelor conice (fig. 18. )

Figura 18
-Calibre conice manson, inel sau bucsa pentru verificarea arborilor conici
(fig .19)

Figura 19
28
 - Calibre conice potcoava pentru verificarea arborilor conici.
Datorita tolerantei de executie a piesei, calibrul patrunde mai mult sau mai putin in
piesa(toleranta unghiulara este echivalenta cu o toleranta axiala –T).
La baza mare sau mai mica a calibrului, se traseaza doua repere sau un prag care delimiteaza
toleranta axiala.
Controlul cu calibre se efectueaza prin deplasarea axiala a calibrelor si consta in verificarea
pozitiei suprafetei frontale a piesei fata de repere, respectiv marginile pragului calibrului.La
piesele bune, suprafata frontala se afla intre reperele ce delimiteaza toleranta (T).
Controlul cu cala unghiulara
Calea unghiulara este realizata sub forma de prisma dreapta, din otel, materializand intre
suprafetele de masurare unul sau mai multe unghiuri plane.Calele unghiulare se asociaza in truse
a caror componenta difera in functie de destinatie si producator.
Calele sunt prevazute cu gauri conice sau gauri filetate pentru formarea blocului de
cale.Calele unghiulare adera una pe alta si se fixeaza in suporturi speciale 2 sau pe o rigla de
trasare cu muchie active cu stifturi, cu ajutorul unor stifturi conice sau suruburi 3 fig .20.

Figura 20.

Controlul unghiurilor cu nivela

Nivela este instrumentul utilizat, de obicei, pentru determinarea abaterii de la pozitia

orizontala a suprafetelor unor piese, aparate, masini etc.
Componenta principala a nivelei o constituie o fiola umpluta cu lichid (spirt industrial, alcool
etilic etc) si in care ramane o bula de aer.
Bula ocupa pozitia cea mai de sus si se deplaseaza o data cu inclinarea fiolei.Pozitia bulei de
aer la partea superioara a fiolei depinde de pozitia acesteia, respectiv de pozitia nivelei in care
este montata fiola.Pe suprafata fiolei, in zona bulei de aer, se traseaza o scara gradata.Bula de aer
este delimitata de doua repere, numite repere zero, ce corespund pozitiei orizontale a
fiolei.Inclinarea fiolei, respectiv a nivelei, duce la deplasarea bulei de aer in stanga sau dreapta
pozitiei initiale.Aceasta deplasare a bulei se masoara pe scara gradata pe fiola.Deplasarea se
exprima in unitati de unghi sau in milimetri pe metru.
Nivelele se executa cu valoarea divizunii de 4” pana la 1”, respectiv 0,02-0,3mm/m.

29
 NORME DE TEHNICA SECURITATII SI IGIENA MUNCII

Pentru imbunatatirea conditiilor de munca si inlaturarea cauzelor care pot provoca accidente
de munca si imbolnaviri profesionale trebuie luate o serie de ma suri, sarcini ce revin atat
conducatorului locului de munca dar si lucratorilor.

Acestea sunt: - asigurarea iluminatului, incalzirii si ventilatiei in atelier;

- masinile si instalatiile sa fie echipate cu instructiuni de folosire;

- sa fie asigurata legarea la pamant si la nul a tuturor masinilor actionate electric;

- masinile sa fie echipate cu ecrane de protectie conform normelor de protectie a muncii;

- atelierele sa fie echipate in locuri vizibile cu mijloace de combatere a incendiilor;

- atelierul sa fie dotat cu mijloace de ridicat pentru manipularea pieselor mai mari de 20 kg;

- muncitorii sa poarte echipament bine ajustat pe corp cu manecile incheiate iar parul sa fie
acoperit sau legat;

- inainte de inceperea lucrului va fi controlata starea masinilor, a dispozitivelor de pornire-oprire

si inversare a sensului de miscare;

- se va verifica inaintea lucrului daca atmosfera nu este incarcata cu vapori de benzina sau alte
gaze inflamabile sau toxice;

- la terminarea lucrului se deconecteaza legaturile electrice de la prize, masinile vor fi oprite,

sculele se vor aseza la locul lor iar materialele si piesele vor fi stivuite in locuri indicate;

- muncitorii nu se vor spala pe maini cu emulsie de racire si nu se vor sterge pe maini cu

bumbacul utilizat la curatirea masinii. Daca pentru spalarea mainilor a fost necesara utilizarea
produselor usor infla mabile se va folosi imediat apa si sapun;

- ciocanele trebuie sa aiba cozi din lemn de esenta tare, fara noduri sau crapaturi; este interzis
lucrul cu ciocane, nicovale care au fisuri, stirbituri, sparturi sau deformari in forma de floare;

30
 BIBLIOGRAFIE

1- Aurel Ciocarlea-Vasilescu, Ion Neagu,Mariana Constantin.

Tehnici de masurare in domeniu.

2- Aurel Ciocarlea-Vasilescu,Mariana Constantin

Solicitari si masurari tehnice

3- Mihaela Ionescu,Daniela Burdusel Mariana Tanasescu

Cultura de specialitate pregatire de baza

4- Constantin Mitu, Petre Dodoc,Gheorghe Diaconescu, Anca Manolescu

Aparate si sisteme de masurare , in constructia de masini editura
Tehnica

5- C.Leonte, C.Jilaveanu, I. Ionescu – „Măsurări Tehnice”, Manual pentru

clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul, Bucureşti, 2005;

6 - http://www.rasfoiesc.com/inginerie/tehnica-mecanica/INSTRUMENTE-DE-MASURA-SI-
CONTR31.php

7- http://www.qreferat.com/referate/mecanica/Instrumente-de-masurare818.php

8- G. Lichiardopol, E. Ciocan, - „Îndrumar pentru laborator tehnologic” clasa a X-a, profil

tehnic,Editura Aramis, Bucuresti, 2002

9- http://www.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-masurarea-marimilor-
geometricep60908-t0

10- http://www.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13-mijloace-pentru-masurarea-
marimilorgeometrice-1-p78199-t0

11- http://www.referat.ro/referate/Sublerul_si_Micrometrul_8bcd8.html

12- http://facultate.regielive.ro/proiecte/mecanica/masurarea_lungimilor-

31